Titlul prezentului proiect de act normativ

Lege  privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19

Motivul emiterii actului normativ

În contextul situației epidemiologice internaționale actuale, dar și al evoluției acesteia pe teritoriul României și al evaluării riscului de sănătate publică, în scopul asigurării prevenției și al reducerii riscului de îmbolnăvire, prin Decretele Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul au fost instituite unele măsuri, de primă urgență, cu aplicabilitate directă și temporară, inclusiv în domeniul justiției, subsumate regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile competente.

Măsurile luate în domeniul justiției, aplicabile atât în materie civilă, cât și în materie penală, au vizat asigurarea continuității, în parametrii impuși de impactul generat de pandemia de COVID-19 și în vederea protejării, în mod adecvat și cu prioritate, a drepturilor convenționale, unionale și constituționale la sănătate, la integritate fizică și la viață. Măsurile amintite au urmărit, între altele, atât reglementarea unor aspecte de ordin general (organizatoric), cât și instituirea unor reguli specifice de judecată în materie civilă și penală. În materie civilă, între regulile de judecată și de desfășurare a activității de executare silită sunt de menționat, cu titlu exemplificativ, următoarele: continuarea desfășurării activității de judecată numai în cauzele care reclamau urgență deosebită; desfășurarea, când era posibil, a ședințelor de judecată prin videoconferință; utilizarea mijloacelor moderne pentru comunicarea actelor de procedură; instituirea unui caz de amânare a judecării cauzei pentru persoanele aflate în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizate; continuarea activității de executare silită numai dacă era posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu.

Ulterior ridicării stării de urgență, activitatea de înfăptuire a justiției a fost reluată, fiind promovate, inclusiv în contextul instituirii stării de alertă, de către entitățile cu atribuții în domeniu, unele măsuri la nivel legislativ și organizatoric pentru prevenirea riscului de îmbolnăvire cu coronavirusul SARS-Cov-2.

În ceea ce privește situația personalului din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, la acest moment, în statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti, sunt vacante 637 de posturi din toate categoriile (judecător, personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal contractual), ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul posturilor repartizate acestora.

Acest procent este semnificativ şi are un impact considerabil asupra desfăşurării activităţii instanţelor. În acest context, Ministerului Justiției i-au fost adresate numeroase solicitări ale președinților instanțelor judecătorești cu privire la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante și promovarea în funcții, grade/trepte în cursul anului 2020. Solicitările au în vedere dispozițiile art. 5 și art. 44 alin. (1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit cărora: „Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public. Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite”.

De asemenea, la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești, alături de instanțele judecătorești, contribuie atât Ministerul Justiției, ca autoritate competentă a reglementa cadrul normativ şi instituțional al sistemului judiciar, cât și instituțiile din subordinea Ministerului Justiției, precum Direcția Națională de Probațiune și Agenția Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

Prin Memorandumul cu tema: Aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea unor posturi vacante din structura organizatorică a Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi serviciilor de probaţiune, Guvernul României a aprobat, pentru perioada 2019 – 2020, organizarea concursurilor pentru ocuparea a 611 posturi vacante din sistemul de probaţiune.

Măsurile de ocupare a posturilor din cadrul sistemului de probațiune sunt în concordanță cu măsurile asumate de Guvernul României prin Calendarul de măsuri 2018 – 2024 pentru soluționarea supra-aglomerării carcerale și a condițiilor de detenție, în executarea hotărârii-pilot Rezmiveș și alții împotriva României, pronunțată de CEDO la 25 aprilie 2017. În mod constant, la nivelul Comitetului delegaților Miniștrilor în format Drepturilor Omului dedicat supravegherii executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a fost subliniată contribuția vitală a sistemului de probațiune la succesul strategiei României împotriva supraaglomerării din penitenciare și la rezultatele semnificative obținute până acum, și în aceeași măsură a fost exprimată îngrijorarea cu privire la deficitul prelungit de personal cu care s-a confruntat sistemul de probaţiune, context în care s-a solicitat cu fermitate autorităților să asigure, cu prioritate, resursele de personal necesare pentru a putea fi apt să își îndeplinească misiunea în mod eficient.

Prin Legea nr.318/2015 a fost înfiinţată Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Una dintre cele mai importante funcții ale Agenției este aceea de coordonare, evaluare și monitorizare la nivel național a aplicării și respectării procedurilor legale în domeniul recuperării creanțelor provenite din infracțiuni.

Pentru o mai bună gestionare a resurselor umane din cadrul Agenţiei, ocuparea prin concurs a 15 posturi vacante din statul de funcţii este imperios necesară pe fondul creşterii numărului şi complexităţii sesizărilor de valorificare şi administrare a bunurilor indisponibilizate.

Totodată, arătăm că  Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate derulează în prezent două proiecte cu finanţare externă, relevante pentru sistemul judiciar:

–       – „Consolidarea şi eficientizarea sistemului naţional de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni”;

–       – „Dezvoltarea  sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanțelor provenite din infracțiuni”,

Derularea acestor proiecte implică existenţa unor echipe de proiect stabile, cu expertiză în domeniile de specialitate ale Agenţiei, cât şi în domeniul IT, respectiv domeniul achiziţiilor publice.

 Ținând seama de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, și ca urmare a solicitărilor din practică, prin prezenta lege se propune reglementarea  în domeniul justiției a unor măsuri specifice, temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia, care să permită, pe de o parte, asigurarea unei protecții adecvate în contextul activităților judiciare împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, salvgardându-se astfel drepturile la sănătate, la integritate fizică și la viață, iar, pe de altă parte, continuarea, în condiții optime, a activității de înfăptuire a justiției.

În vederea desfășurării în condiții optime a activității de judecată și de executare silită, prezenta lege instituie o serie de propuneri de reglementare în materie civilă, cum ar fi:

 – când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî  ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop; citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare; când este cazul, părțile vor fi înștiințate și telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință; cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;

 – pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;

– lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare. Când este posibil, judecătorul fixează și intervalul orar orientativ pentru primul termen de judecată;

– când este posibil, instanțele judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia; tot astfel, instanța va putea, în tot cursul procesului, să solicite părților datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleași condiții; când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice; părțile vor fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege, dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămânând aplicabile;

– amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19; când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise;

– în aplicarea dispozițiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic; împiedicarea funcționării instanței este adusă la cunoștință prin afișare la sediul instanței, precum și prin publicare pe portalul instanțelor judecătorești și pe site-ul Ministerului Justiție;

– când este posibil, prin grija instanței, ședințele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată, dispozitiile art. 213 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă rămânând aplicabile;

– dispozițiile Titlului X al Cărții a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 50 000 lei la data sesizării instanței;

– în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii;

-activitatea de judecată, de executare silită, precum și activitatea profesiilor din domeniul justiției se desfășoară, în continuare, cu observarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, urmărindu-se cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire;

–  instanța veghează la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.

Legea conține și prevederi potrivit cărora dispozițiile art. 2-7 și 9-10 sunt aplicabile și proceselor și executărilor silite începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

În materie penală, pentru rațiuni de tehnică legislativă au fost preluate în lege dispozițiile art. 73 alin. (2) – (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului (prin care se prezumă acordul de comunicare a actelor procedurale prin poştă electronică și se reglementează situațiile în care, din motive generate de pandemia de COVID-19, parchetele sau instanțele de judecată sunt împiedicate să funcționeze), prevederile în cauză urmând să fie abrogate.

De asemenea, în vederea desfășurării în condiții optime a activității de urmărire penală și de judecată, prezenta lege instituie următoarele propuneri de reglementare:

– audierea prin videoconferință, la locul de deținere, a persoanelor private de libertate,  fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că această modalitate de audiere nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor (reglementarea există de lege lata în art. 62 din Legea nr. 55/2020 – ca urmare a preluării în prezenta lege a acestei reglementări, art. 62 din Legea nr. 55/2020 se abrogă);

– audierea prin videoconferință a altor persoane decât cele private de libertate – este cazul persoanelor aflate în stare de libertate, precum și al persoanelor arestate la domiciliu (acestea nu se află într-un loc de detenție, deci nu li se aplică alin. 1) – se poate face cu acordul acestora. Posibilitatea audierii prin videoconferință le va fi adusă la cunoștință fie cu ocazia primei audieri, fie printr-o înștiințare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace, persoana în cauză fiind întrebată dacă își manifestă acordul în acest sens. Așadar, dacă acordul există, iar organul judiciar apreciază ca audierea poate avea loc în această modalitate, persoana va fi citată chiar dacă are termen în cunoștință, citația urmând să conțină, pe lângă mențiunile prevăzute de art. 258 Cod pr. penală, și mențiunea că audierea se face prin videoconferință, modalitatea tehnică de realizare a acesteia, data și ora sau intervalul orar în care va avea loc audierea.

– audierea prin videoconferință presupune în toate situațiile utilizarea unor mijloace de telecomunicaţie audiovizuală care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii. Această reglementare este menită să garanteze condiții similare situației în care audierea s-ar realiza la sediul organului judiciar, precum și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea drepturilor (inclusiv a celor procesuale ale) celui audiat.

– atunci când se realizează prin videoconferință, înregistrarea audierii (prin mijloace tehnice audio sau audiovideo) este obligatorie în toate cazurile. Pentru a garanta dreptul la apărare și loialitatea administrării probelor, reglementarea propusă derogă astfel de la prevederile art. 110 alin. (5), art. 111 alin. (4) și ale art. 123 alin. (2) Cod pr. penală, care condiționeaază înregistrarea audierii efectuate în cursul urmăririi penale de aprecierea organului judiciar, de solicitarea celui audiat sau de existența mijloacelor tehnice pentru aceasta.

– audierea altor persoane decât cele private de libertate nu se poate face prin videoconferință  în cazul judecării cauzelor cu inculpați minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească și nici atunci instanța de judecată declară ședința de judecată ca nepublică. Această reglementare are în vedere faptul că în cazurile prevăzute de dispozițiile de lege lata ale art. 352 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, ședința de judecată poate fi declarată nepublică, iar potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (2), art. 533 alin. (1) și art. 535 C.p.p. ședintele de judecată sunt nepublice în cauzele cu inculpați minori și în procedura reabilitării judecătorești. Văzând și dispozițiile art. 352 alin. (6) din Codul de procedură penală, potrivit cărora „(6) În timpul cât ședința este nepublică, nu sunt admise în sala de ședință decât părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și celelalte persoane a căror prezență este autorizată de instanță”, reglementarea propusă este necesară întrucât persoanele care nu sunt private de libertate sunt audiate prin videoconferință la locul în care se află, iar în acest caz există riscul încălcării caracterului nepublic al ședinței de judecată, încălcându-se astfel dispozițiile imperative ale Codului de procedură penală sau, după caz, cele dispuse de instanța de judecată.

Dispozițiile  Capitolului III – Dispoziții aplicabile cauzelor penale se completează cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care rămân aplicabile în măsura în care nu contravin prezentei legi, astfel încât organele judiciare vor trebui, printre altele, să asigure asistența juridică, atunci când acesta este obligatorie potrivit legii, precum și confidențialitatea comunicărilor între persoana privată de libertate și apărătorul acesteia.

În fine, legea conține și dispoziții care, prin derogare de la dispozițiile art.27 alin.(3) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, permit pe durata stării de alertă organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul Direcției Naționale de Probațiune și al Agenției Naționale a Bunurilor Indisponibilizate. Organizarea concursurilor se va realiza cu respectarea măsurilor protecție recomandate de autoritățile naționale competente pentru prevenirea infecției cu COVID-19.

Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Nu sunt

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,

atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)

Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului general consolidat.

a) buget de stat, din acesta:

1. impozit pe profit
2. impozit pe venit

b) bugete locale

1. impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

1. contribuții de asigurări

a) buget de stat, din acesta:

1. cheltuieli de personal
2. bunuri și servicii

b) bugete locale:

1. cheltuieli de personal
2. bunuri și servicii

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

1. cheltuieli de personal
2. bunuri și servicii

a)buget de stat

b) bugete locale

Nu sunt

Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

a) acte normative care se modifică sau se abrogă ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții.

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Nu sunt.

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

a) Consiliul Legislativ                        

b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării

c) Consiliul Economic și Social

d) Consiliul Concurenței

e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

În cadrul procesului de elaborare a prezentului proiect de act normativ se va solicita punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii.

Activități de informare publică privind elaborarea

și implementarea proiectului de act normativ

Proiectul a fost afișat pe pagina de internet a Ministerului Justiției.

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Nu sunt

Măsuri de implementare

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Nu sunt.