fbpx

Procurorul general – Notă privind criterii unitare de aplicare a Deciziei CCR nr.358/2022 și a OUG nr.71/2022

Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a trimis parchetelor o Notă în care le explică cum să aplice Decizia Curții Constituționale 358/2022 privind prescripția și OUG 71 prin care a fost rescrisă prevederea din Codul penal.

Potrivit notei, ”în Decizia nr.341/2014, Curtea Constituţională a concluzionat că opţiunea legiuitorului privind reglementarea imprescriptibilităţii executării pedepselor principale în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 174 – 176 din Codul penal din 1969 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei pentru care, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor de lege criticate, nu s-a împlinit termenul de prescripţie a executării, nu are drept consecintă un prejudiciu constitutional relevant. Prin urmare, Curtea a statuat că reglementarea cuprinsă în art. 125 alin. 3 din Codul penal din 1969 nu încalcă Constituţia, fiind compatibilă cu sistemul principiilor consacrate de prevederile Legii fundamentales.

Or, faţă de cele expuse, deşi Curtea se fereşte să expliciteze natura juridică a prescripţiei, indiferent că este vorba de cea aferentă executării pedepselor sau de cea a răspunderii penale, limitându-se în a spune că este “controversată”, este evident că pleacă de la premisa că are cel puţin o natură juridică mixtă.

Plecând de la aceste coordonate de aplicare temporală a efectelor Deciziilor CCR, astfel cum rezultă din cele mai sus menţionate, prevederile art.155 alin.1 din Codul penal declarate neconstituţionale au o natură juridică dublă, de normă de drept penal substanţial (cursul termenului de prescripţie, prescrip(ia specială a răspunderii penale) şi de normă de drept penal procesual (actul de procedură îndeplinit în cauză, clasarea/ incetarea procesului penal), în speţă, intreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.

Or, actul procedural care întrerupe termenul de prescripţie generală a răspunderii penale, fiind prevăzut de o normă procesual penală (de ex. începerea urmăririi penale, aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, rechizitoriul, hotărârea judecătorească de primă instanță, etc.) nu poate intra sub incidenţa principiului specific dreptului penal substanţial, constând în efectul retroactiv al legii penale mai favorabile.

Mai mult, legale care suspendă cursul prescripţiei răspunderii penale se regăsesc în Codul de procedură penală, fiind considerate dispoziţii legale care suspendă cursul prescripţiei, de pildă, cele care prevăd suspendarea urmăririi penale (art.312 C.p.p.), respectiv suspendarea judecăţii (art.367, art.368 C.p.p.) ori cele privind necesitatea existenţei unei autorizări pentru punerea în mişcare a acţiunii penale (art.9 alin.3, art.10 alin.2 din C.p.p.).

Dispoziţiile legale care exdud prin ele Insele posibilitatea continuării cursului prescripţiei răspunderii penale (cauze de suspendare) au fost considerate cele care reglementau procedura de rejudecare în caz de extrădare a persoanei judecate şi condamnate în lipsă, respectiv art.5221 din C.p.p. anterior. În prezent, procedura corespunzătoare se regăseşte în art.466 – art.469 din C.p.p. şi este prevăzută expres drept cauză de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale.

Concluzie 1 : examinarea efectelor neconstituţionalităţii art.155 alin.1 Cod penal nu antrenează principiul legii penale mai favorabile. 

  1. Actele de procedură întreruptive de prescripţie din perioada 1 februarie 2014 – 25 iunie 2018

Actele de procedură îndeplinite înainte de 2018 şi-au produs efectele de întrerupere a cursului termenului de prescripţie, valabilitatea lor fiind guvernată de principiul tempus regit actum. 

Ulterior îndeplinirii actului de procedură a început să curgă un nou termen general de prescriptie.

CCR a arătat în Decizia nr. 358/2022 că între 26 aprilie 2018 şi 30 mai 2022 “fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescriptiet răspunderii penale””.

Întrucât întreruperea prescriptiei este o institutie de drept procesual, pretinsa inexistenta vreunui caz de întrerupere între 2018 şi 2022 nu are vreo consecintă asupra actelor întreruptive de prescriptie din perioada 2014-2018, întrucât nu se aplică principiul legii penale mai favorabile.

Concluzia de mai sus este întrutotul în acord cu constatările Curtii Constitutionale: “De asemenea, Curtea subliniază că raţiunea care a stat la baza pronunţării Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018 nu a fost înlăturarea terrnenelor de prescriptie a răspunderii penale sau înlăturarea instituţiei fntreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozit filor art.155 alin.(1) din Codul penal la exigentele constitutionale”.

Jurisprudenta instantelor ulterioară Deciziei nr.297/2018 a CCR a considerat că, pentru a avea efect întreruptiv de prescriptie, actele de procedură trebuie să fi fost îndeplinite în conditiile descrise în acea decizie (acte de procedură care trebuie comunicate suspectului sau inculpatului). Aceste efecte s-au reglatIn perioada ulterioară Decizei nr.297/2018, când organele judiciare au verificat existenta actelor cu aptitudine de a întrerupe prescriptiaw.

Spre exemplu, în cazul unui inculpat arestat în 2017 a fost întrerupt cursul termenului de prescriptie şi a început să curgă un nou termen general de prescriptie.

  1. Actele de procedură întreruptive de prescriptie după data de 30 mai 2022

Pentru termenele de prescriptie generală neîmplinite (indiferent de data comiterii faptei), se aplică efectul întreruptiv de prescriptie.

Se impune, în special în cauzele în care s-au efectuat acte care se comunică suspectului sau inculpatului în perioada 25 iunie 2018 — 30 mai 2022, să se efectueze de îndată acte cu această natură (exemplu: audiere, informare conform art.83 Cod procedură penală sau art.77 Cod procedură penală, comunicare ordonan(ă dispuriere expertiză sau predare expertiză etc.).

Actele de procedură vor întrerupe cursul termenului de prescriptie în conditiile O.U.G. nr. 71/2022.

(…)

Concluzie 2: În cauzele privind infracţiuni de corupţie, infracţiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene (infracţiunile prevăzute în secţiunea 4, din Legea nr. 78/2000, infrac(iunea de evaziune fiscală atunci când are ca obiect sustragerea de la plata TVA şi infracţiunea de contrabandă) suprematia drep tului Uniunii impune continuarea urmăririi sau a judecăţii.

  1. Actele de procedură întreruptive de prescripţie din perioada 25 iunie 2018 — 30 mai 2022

in situaţia în care, însă, cursul prescripţiei răspunderii penale ar fi fost întrerupt prin acte procedurale îndeplinite în intervalul cuprins între cele două decizii ale CCR anterior menţionate, la momentul respectivelor acte procedurale era necunoscut caracterul de decizie simplă (extremă) al deciziei CCR nr. 297 din 2018, în majoritatea cazurilor, instanţele de judecată apreciind că era vorba despre o decizie interpretativă, astfel încât, intervenţia legiultorului nu era imperativ necesară. Doar prin decizia CCR nr. 358 din 2022 a fost stabilit cu certitudine, de către jurisdicţia de constituţionalitate, caracterul de decizie simplă (extremă) a celei din anul 2018.

În această perioadă, efectul întreruptiv s-a raportat exclusiv la acte care se comunică suspectului sau inculpatului. Prin intervenţia OUG nr.71/2022, legiuitorul a ieşit, între timp, din pasivitatea pe care i-a reproşat-o Curtea, edictând o normă de drept calificată deja ca fiind constituţională de către CCR prin decizia amintită, din anul 2018, situaţie faţă de care actele respective pot fi validate de instanţe. Efectul Decizei nr.358/2022 se produce pentru viitor, legiuitorul prin OUG nr.71/2022 remediind (a pus în conformitate) textul declarat neconstituţional, anterior intervenirii efectului că acest text nu se mai aplică.

Conduzie 3: Înainte de publicarea deciziei Curţii Constituţionale, legiuitorul delegat a intervenit şi a corectat dispoziţiile art 155 alin. (1) C. pen. în sensul celor reţinute în Decizia nr. 297/2018. În aceste circumstanţe, lipsind de efecte dispozitivul Deciziei nr.358/2022 prin intervenţia legislativă, nu se poate avea în vedere un efect independent şi retroactiv al considerentelor aceleiaşi decizii.”

Nota completă mai jos

Comments

comentarii

Un fost ministru al Sănătăţii atrage atenţia că Spitalul Regional Cluj este în pericol de a nu se construi din bani europeni din cauza întârzierilor prea mari la acest proiect.... Citește mai mult
Fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă (USR), s-a dezlănţuit la adresa primarului Emil Boc numindu-l mincinos, incompetent, paralel cu proiectele mari de infrastructură. Drulă este de părere că domnia lui Boc se apropie de sfârşit. „Un lucru e limpede, «Emile, vremea ta apune». Acum arăţi la fel de PSD-ist ca... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!