Procurorul care a obținut arestarea preventivă a celor doi tineri care au înșelat bătrâni din Cluj prin metoda ”accidentul” și au fugit de poliție susține în cererea de arestare că ”metoda folosită de inculpaţi pleacă de la activitatea ineficientă a ANP-ului”, în condițiile în care cei doi sunt ”săgețile” unui deținut din penitenciar, rămas neidentificat, care a și dat majoritatea telefoanelor ce anunțau presupusul accident.
Doi tineri cu vârste de 21 și 26 de ani au pus pe jar poliția clujeană la sfârșitul lunii iulie, când au fugit de echipajele de poliție din cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca până pe un câmp de lângă Câmpia Turzii. Cei doi, Alexandru Bogdan Badea și Răducu Coleașă, sunt cercetați pentru complicitate la înșelăciune, căci o altă persoană încă neidentificată, aflată într-un penitenciar, este autorul înșelăciunii. Cei doi tineri au venit tocmai din Călărași la Cluj pentru a pune în aplicare metoda ”accidentul”. În 30 iulie, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, la propunerea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Au invocat avocatul din oficiu
Bătrânii păcăliți în acest caz au fost sunați de o persoană care s-a dat drept avocatul din oficiu al unei rude care a accidentat cu mașina doi copii și li s-au cerut diverse sume de bani pentru ca ruda să scape de dosar penal.
”În data de 24.07.2015, ora 14,30 persoana vătămată M M a fost contactată telefonic la nr de telefon 0264.416506, de către o persoană necunoscută, de sex masculin, care s-a recomandat AVOCATUL DIN OFICIU a fiului său, care a indus-o în eroare prin prezentarea ca adevărat a faptului că fiul său a surprins și accidentat doi copii, iar în urma accidentului starea acestora este foarte gravă. Pentru ca fiul său să nu fie cercetat penal, trebuie să plătească suma de 7.000 euro. Astfel la scurt timp, în apropierea domiciliului persoanei vătămate s-a prezentat o persoană de sex masculin, presupusul șofer al avocatului, căruia persoana vătămată i-a înmânat un plic cu suma de 2.000 euro. Valoarea prejudiciului cauzat este de 2.000 euro.
În data de 28.07.2015 persoana vătămată J L a fost indusă în eroare de autori necunoscuți care în cursul zilei de 28.07.2015 în jurul orelor 0900 au contactat-o telefonic pe aceasta, iar după ce și-au declinat calitatea de avocat prezentându-se cu nume de V D, au informat-o că fiul său a avut un accident rutier soldat cu victime, iar pentru soluționarea situației pe cale amiabilă i-a solicitat acesteia suma de 6.000 lei, motivând că se va prezenta la domiciliul său avocatul fiului său pentru a ridica banii, aspect care nu a mai avut loc.
În data de 28.07.2015, ora 15,30 persoana vătămată B S a fost contactată telefonic, de către o persoană necunoscută, de sex masculin, care s-a recomandat AVOCATUL DIN OFICIU al nepotului său, care a indus-o în eroare prin prezentarea ca adevărat a faptului că nepotul său a surprins și accidentat doi copii, iar în urma accidentului starea acestora este foarte gravă. Pentru ca nepotul său să nu fie cercetat penal, trebuie să plătească suma de 5000 lei. Astfel la scurt timp, în apropierea domiciliului persoanei vătămate s-a prezentat o persoană de sex masculin, presupusul șofer al avocatului, căruia persoana vătămată i-a înmânat un plic cu suma de 1200 euro, 1040 lire sterline şi 8000 lei.
În data de 28.07.2015, după masă, persoana vătămată M C a fost contactat telefonic de către o persoană necunoscută, de sex masculin, care s-a recomandat AVOCATUL DIN OFICIU a ginerelui său, care l-a indus în eroare prin prezentarea ca adevărat a faptului că ginerele său a surprins și accidentat doi copii, iar în urma accidentului starea acestora este foarte gravă necesitând operaţie. Pentru ca ginerele său să nu fie cercetat penal, trebuie să plătească suma de 5.000 lei. Astfel la scurt timp, în apropierea domiciliului persoanei vătămate s-a prezentat o persoană de sex masculin, presupusul șofer al avocatului, căruia persoana vătămată i-a înmânat un plic cu suma de 5.000 lei. Valoarea prejudiciului cauzat este de 5.000 lei.
În data de 29.07.2015, ora 11,30 persoana vătămată B A a fost contactată telefonic de către o persoană necunoscută, de sex masculin, care s-a recomandat AVOCATUL DIN OFICIU a fiului său, care a indus-o în eroare prin prezentarea ca adevărat a faptului că fiul său a surprins și accidentat un copil, iar în urma accidentului starea acestora este foarte gravă. Pentru ca fiul său să nu fie cercetat penal, trebuie să plătească suma de 3.800 lei. Astfel la scurt timp, în apropierea domiciliului persoanei vătămate s-a prezentat o persoană de sex masculin, presupusul șofer al avocatului, căruia persoana vătămată i-a înmânat un plic cu suma de 3.800 lei.”, se arată în cererea de arestare preventivă.
În motivarea arestării preventive este redată poziția procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, care critică Administrația Națională a Penitenciarelor: ”Arată că gravitatea faptelor reiese din metoda folosită, metodă des întâlnită pe tot teritoriul ţării, din faptul că cei doi inculpaţi s-au deplasat de la mare distanţă în Cluj-Napoca, au sprijinit persoane aflate în stare de deţinere şi au produs un şoc psihologic persoanelor vătămate, persoane în vârstă cu diverse probleme de sănătate. În ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii, apreciază că şi această condiţie este îndeplinită, raportat la scopul şi gravitatea faptelor comise. Arată că rolul educativ şi preventiv al procesului penal nu se reflectă numai în soluţia finală a instanţei ci şi în măsurile preventive luate în cursul procesului penal. Mai arată că măsura arestării preventive este justificată de circumstanţele concrete de comitere a faptelor, respectiv că inculpaţii au folosit mai multe telefoane pentru a fi greu depistaţi şi au fugit de poliţie în condiţiile în care s-a făcut uz de armă.
Apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar încuraja comiterea de astfel de infracţiuni şi ar forma o părere negativă cu privire la activitatea organelor judiciare având în vedere aşteptările societăţii. Arată că metoda folosită de inculpaţi pleacă de la activitatea ineficientă a ANP-ului (Administrația Națională a Penitenciarelor – n.red) pentru că de cele mai multe ori telefoanele sunt date din penitenciare, iar opinia publică faţă de ANP şi faţă de organele judiciare are de suferit. Solicită a fi avut în vedere şi faptul că inculpaţii nu au loc de muncă şi nu au o sursă de venit licită şi în continuare pot păstra legătura cu persoana rămasă neidentificată din penitenciar şi pot săvârşii noi fapte în alte oraşe.”
Nu au deconspirat cine i-a trimis
Inculpatul Alexandru Bogdan Badea nu a recunoscut toate faptele pe care le-a săvârşit şi nu a dezvăluit complicii pe care i-a avut, în condiţiile în care există suspiciunea că în maşină cu cei doi inculpaţi mai era o persoană, fapt ce reiese din perechile de încălţăminte găsite la faţa locului. Badea nu a dat date suplimentare care să ducă la identificarea persoanei din penitenciar care era autorul moral al infracţiunii, singura informaţie dată fiind o poreclă. Badea a spus judecătorului că regretă fapta şi doreşte să despăgubească persoanele vătămate. A precizat că mama sa lucrează în Grecia şi ar putea să îl ajute în acest sens. Răducu Coleașă a arătat că regretă cele întâmplate cu persoanele vătămate și a precizat că nu a auzit somaţia organelor de poliţie şi nu şi-a dat seama că s-a tras asupra sa.
Judecătorul: metoda funcţionează cu succes în ciuda campaniei de informare a populaţiei
”Întrucât în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii între 1-5 ani şi pe baza evaluării gravităţii faptelor luate individual, dar şi a întregului ansamblu infracţional, prin raportare la modul concret şi al circumstanţelor de comitere ale acestora, s-a apreciat că privarea inculpaţilor de libertate este imperios necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind proporţională şi cu precădere necesară în vederea atingerii scopurilor impuse, respectiv asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi prevenirea săvârşirii altor fapte de acest gen.
La evaluarea stării de pericol pentru ordinea publică, procurorul a avut în vedere atât gravitatea faptelor luate ut singuli, respectiv săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, printr-un mod de operare specific, care funcţionează cu succes în ciuda campaniei de informare a populaţiei, realizarea unei pregătiri infracţionale prealabile temeinice, comiterea faptelor de cei doi inculpaţi împreună cu o persoană rămasă încă neidentificată dar care din probe ar rezulta că este în stare de deţinere, comiterea faptelor de către infractori voiajori, prin deplasarea cu autoturismul la mare distanţă de localitatea de domiciliu (Călăraşi), prin crearea unor şocuri emoţionale puternice persoanelor vătămate, persoane în vârstă şi cu diverse probleme de sănătate specifice vârstei, cauzându-le acestora prejudicii substanţiale, cât mai ales gravitatea ansamblului infracţional, compus din cinci fapte penale care cumulează un prejudiciu de aproximativ 5000 euro şi 1000 lire sterline, comiterea unui număr mare de fapte, de către mai multe persoane împreună, după un plan bine stabilit care implică deplasarea „săgeţilor” la distanţă mare de localitatea de domiciliu pentru a face cât mai dificilă identificarea lor, utilizarea mai multor telefoane mobile şi cartele telefonice de care inculpaţii se debarasează foarte des pentru a nu fi identificaţi, schimbarea periodică a oraşului în care operează.”
Fuga de poliție
”Inculpaţii au demonstrat o motivaţie infracţională ridicată întrucât cu ocazia ultimei fapte aceştia au încercat să scape prin fugă în ciuda faptului că au fost somaţi să se oprească şi s-a executat foc de armă în plan vertical, respectiv mai multe focuri de armă în autoturismul cu care au încercat să fugă, iar după ce au intrat cu autoturismul într-un drum înfundat, aceştia au abandonat maşina şi au încercat să scape de organele de poliţie, alergând peste câmp, aspecte apreciate ca fiind relevante şi revelatorii raportat la scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal întrucât s-a apreciat că în condiţiile în care inculpaţii nu s-au oprit nici după ce s-a tras cu arma asupra lor, nu există nicio garanţie că aceştia se vor prezenta la chemările organelor judiciare în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei.