Acasă » PROCESE » Printr-o decizie definitivă, municipiul Cluj-Napoca s-a micșorat cu 400 de hectare în favoarea comunei Feleacu

Printr-o decizie definitivă, municipiul Cluj-Napoca s-a micșorat cu 400 de hectare în favoarea comunei Feleacu

Printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, municipiul Cluj-Napoca s-a micșorat cu peste 400 de hectare, costând în livada Palocsay (Stațiunea pomicolă), în favoarea comunei Feleacu. Curtea a menținut sentința Tribunalului Cluj, a cărei motivare v-o prezentăm mai jos.

Procesul cu obiect ”obligația de a face” a fost demarat de fostul prefect Gheorghe Vușcan, în martie 2013, împotriva municipiului Cluj-Napoca, comunei Feleacu și Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj. Pronunțarea deciziei de către Curtea de Apel Cluj a fost anunțată în premieră de GazetadeCluj.ro. 

Solutia Curții pe scurt: ”Respinge recursul declarat de pârâtul Mun. Cluj Napoca împotriva sentinţei civile nr. 6076 din 08.12.2017 pronunţată în dosarul nr. 5374/117/2013 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Obligă recurentul să plătească intimatei Com.Feleacu suma de 5.950 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, astăzi 09.11.2018”

Anterior, instanța Tribunalului a hotărât: ”Admite actiunea formualta si precizata de reclamantul Prefectul judetului Cluj în contradictoriu cu pârâtii Comuna Feleacu, OCPI si Municipiul Cluj Napoca si în consecinta: Stabileste limita de hotar dintre UAT Feleacu si UAT Cluj-Napoca în oncordanta cu concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza de experttul Dan Coltan Mihai, cu respectarea liniei de hotar trasate în 1973 si obliga cele doua UAT-uri la recunoasterea limitelor stabilite conform ultimei reorganizari admministrativ-teritoriale, facute în baza Legii nr. 2/1968.

Dispune restituirea catre UAT Feleacu si Insituttiei Prefectului a sumei de 1000 lei pentu fiecare,a chitate cu extrasul de terzorerie din 27.05.2014( fila 196) emis de Trezoreria Municipiului Cluj-Napoca si chitanta din 29.05.2014 nr. 39233823 emisa de CEC BANK( fila 199), ambele în contul expertului Deac Andrei Nicoale, cu titlu de avans onorariu expert.

Obliga pârâtul Municipiul Cluj-Napoca saa chite expertului Dan Coltan Mihai suma de 4900 lei cu titlu de onorar expert. ompenseaza cheltuielile de judeacta între pârâtii Municipiul Cluj Napoca si comuna Feleacu , respectiv onorariul de expert (4900 lei fiecare parte).

Obliga pârâtul Municipiul Cluj Napoca si comuna Feleacu saa chite reclamantului Prefectul judetului Cluj suma de 1000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de jduecata, reprezentând avansul onorar expert achitat de acesta în favoarea expertului Dan Coltan. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata în sedinta publica din 08 Decembrie 2017.”

În motivarea sentinței se poate vedea că ”diferențele dintre cele două linii de hotar, respectiv cea din 1973 și respectiv 2010 , vizează o suprafață de cca. 4.284.298 mp”, adică peste 400 de hactare

Motivarea sentinței menținute de Curte

”Reține instanța că prin acțiunea pendinte, Prefectul județului Cluj a solicitat să se dispună stabilirea limitei de hotar între UAT Feleacu și UAT Cluj-Napoca în temeiul obligației stabilită prin dispozițiile Legii 133/2012 de completare a Legii 7/1996 prin care legiuitorul a dispus ca în situația în care membri comisiilor de delimitare nu semnează procesul-verbal de delimitare între două UAT- uri, nici în urma concilierilor inițiate de Prefect , atunci acesta este obligat să sesizeze instanța de contencios administrativ, care să stabilească limitele de hotar, conform ultimei organizări administrativ teritoriale efectuată în baza Legii 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului RS România.

P rin art. 10 alin.2 din Legea nr.7/1996, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.64/2010 s-a stabilit: „Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizându-se reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativ-teritoriale, precum si a limitelor intravilanelor, deținute de oficiile teritoriale. Hotarele unităților administrativ-teritoriale sunt delimitate și marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului. Delimitarea unităților administrativ-teritoriale se face prin materializarea la teren a limitelor recunoscute de către acestea, în condițiile legii.

Î n conformitate cu prevederile art.4.1.2. din Ordinul nr.534/2001 al Ministrului administrației publice, cu modificările și completările ulterioare, privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general:

“Stabilirea liniei de hotar si a denumirilor unităților administrativ-teritoriale se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicată, cu modificările ulterioare. Limitele intravilanelor se stabilesc conform planurilor urbanistice generale întocmite și aprobate potrivit prevederilor legale. In cazurile în care nu s-au aprobat planuri urbanistice generale, limitele intravilanelor vor fi cele existente la 1 ianuarie 1990, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare.”

In baza prevederilor art. 4.2.1 din acest Ordin, prin ordin al prefectului au fost constituite comisii de delimitare în componența stabilita de acest act normativ.

Comisiile respective au procedat la operațiunea de delimitare cadastrala pe teren a liniei de hotar, conform prevederilor ordinului mai sus arătat, fiind întocmite procese verbale având ca obiect identificarea și recunoașterea hotarelor dintre unitățile administrativ-teritoriale din județ.

Î n speță, prin procesul verbal nr. 131/15.09.2010 s-a procedat la identificarea și recunoașterea hotarelor dintre unitatea administrativ-teritorială Cluj-Napoca, județul Cluj și unitatea administrativ- teritorială Feleacu, județul Cluj. ( f 5-6)

Ulterior, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 133/2012, s-a stabilit în art. II: “în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, documentațiile comisiilor de delimitare în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecțiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului județului, de către Agenția Națională, prin instituțiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentației de delimitare, inițiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea privind stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale”.

Drept urmare, în procesul verbal de mediere nr.6/04.09.2012 s-a constatat că ” în urma medierii s-a constatat că reprezentanții UAT Cluj-Napoca doresc menținerea limitei din documentația cadastrală de delimitare, iar reprezentanții UAT Feleacu nu recunosc această limită și doresc modificarea, conform evidenței de pe planurile de carte funciară, între punctele 53/1-35/1, reprezentată grafic pe anexa atașata prezentului proces verbal. UAT Cluj-Napoca nu este de acord cu această modificare și dorește menținerea limitei din documentația cadastrală de delimitare.” ( f 7-8)

Prin adresa nr. 1966/18.02.2013 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cluj a înaintat Instituției Prefectului Județului Cluj situația privind limitele în litigiu, în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. II din Legea nr. l33/2012 ( în speță pct.11 A). ( f 4)

Față de împrejurarea că, prin procedura medierii/ concilierii nu s-a ajuns la un consens între cele două unități administrativ-teritoriale, Curtea a considerat incidente dispozițiile art. II din Legea nr. 133/2012.

Reține instanța că în raport de textele de lege menționate mai sus, competența instanțelor de judecată este rezumată în prezenta procedură la a verifica operațiunea tehnică de identificare și măsurare efectuată de către comisia de delimitare și a pronunța o hotărâre cu efecte declarative de drepturi.

Mai reține instanța că la nivelul anului 1973, în baza Legii 12/1968 s-au încheiat procesele –verbale de stabilire a liniei de hotar dintre UAT Feleacu și UAT Cluj-Napoca ( filele 23-25). Așa cum reiese și din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Dan Colțan , singurul plan existent la OCPI Cluj este și la acest moment cel de la nivelul anului 1973, plan ce include și schița de hotar dintre teritoriile celor doua UAT( filele 12-39 vol. II) iar delimitarea realizată în 2010 ce  apare redată în anexa procesului verbal 131/2010 redă o altă linie de hotar față de traseul materializat la nivelul anului 1973 și regăsit în documentațiile depuse la OCPI ( fila 38, vol. I I anexă la raportul de expertiză și f.88, vol. I).

În concret, diferențele dintre cele două linii de hotar, respectiv cea din 1973 și respectiv 2010 , vizează o suprafață de cca. 4.284.298 mp ( fila 39, anexă la același raport de expertiză).

Inițial, s-a susținut de către Municipiul Cluj-Napoca că această diferență de teren ar fi rezultatul unei predări a suprafeței de 608,65 ha în folosința Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură  Cluj și în administrarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în baza Ordinului 1000/12.05.1970, însă nu s-a putut face dovada vreunui transfer , neputându-se identifica nici emitentul și nici procedura de adoptare a acestui act normativ (fila 111, 142).

Mai mult, acest presupus transfer ( oricum nedovedit) ar fi trebuit să fi fost avut în vedere la momentul delimitării ulterioare din 1973, ori din procesul verbal de stabilire a liniei de hotar din 1973 nu rezultă deloc acest aspect .

Ulterior, prin notele de ședință depuse în 14.04.2016 de Municipiul Cluj-Napoca s-a susținut că modificarea limitelor teritoriale relevate de procesul verbal 131/15.09.2010 are la bază anumite schimburi de teren între cele două UAT, respectiv diferența de teren dintre cele două limite are ca justificare dispoziția 308/1965 prin care s-a transmis din administrarea Institutului central de cercetări agricole în administrarea Sfatului Popular al regiunii Cluj un teren de  164 ha (fila 124, 141 ).

Însă, nici din acest punct de vedere Municipiul Cluj-Napoca nu a făcut dovada incidenței vreunui act normativ care să fi modificat limitele celor două UAT în intervalul 1973-2010 și nici existența unor schimburi de teren care să fi avut loc între UAT în intervalul 1973-2010, dispoziția sus citată vizând o dare în administrare și nu un schimb de proprietăți.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert Dan Colțan a reieșit că delimitarea propusă în 2010 nu a respectat ultima delimitare existentă, cea din 1973 iar diferența de teren rezultată în urma comparării celor două delimitări a fost în fapt folosită pentru plantația de livadă de către SCPP Cluj-Napoca.( fila 12- 39, f . 84-85, 122-149).

A mai statuat expertul căconcluziile comisiei care a stabilit linia de hotar la nivelul anului 2010 ar fi trebuit să aibă la bază concluziile celei mai recente schițe disponibile , și anume cea existentă în documentația de stabilire a hotarului din 1973. De asemenea, a mai concluzionat că în teren existau 25 de puncte de frângere , materializate cu borne din beton sau movile de pământ, iar diferențele constatate la nivelul celor două delimitări vizează punctele 6,7,8,9,10,11 și 12, suprafața rezultată ca urmare a diferențelor dintre cele două linii de hotar fiind de 4.284.298 mp.

Faptic, suprafața respectivă a fost folosită în procent de 90% pentru plantația de livadă de către SCPP Cluj-Napoca, însă pentru această zonă nu există înscrieri referitoare la vreo modificare a limitelor celor două UAT ( fila 122-123 vol II ).

De altfel, la termenul din 17.11.2017 , Stațiunea de cercetară Horticolă Cluj-Napoca a confirmat că în arhivele instituției nu există vreun act care să ateste un schimb de terenuri între cele două UAT( f.159).

Mai reține instanța că raportul de expertiză întocmit în cauză, respectă Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general aprobate prin Ordinul ministrului administrației publice nr.  534/2001, care la pct. 4.2.3  arată că în materializarea

punctelor de hotar se pornește de l a ultima delimitare cadastrală, i ar la pct. 4.2.7 arată că identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schița din dosarul ultimei delimitări cadastrale.

Or, din expertiză rezultă cu prisosință că lucrarea din prezenta cauză are ca punct de pornire planul stabilit în anul 1973 în baza Legii 2/1968 și schița de hotar dintre cele două teritorii administrative, întocmită în anul 1973, motiv pentru care instanța apreciază că raportul de expertiză a lămurit cauza, acesta fiind și amplu documentat, având 8 anexe ce cuprind toate schițele și planurile studiate de expert, puse la dispoziție atât de cele două UAT-uri cât și de OCPI Cluj.

În concluzie, neexistând probe care să ateste modificarea limitelor celor două UAT , instanța apreciază că limita propusă la nivelul anului 2010 nu avea de ce să difere față de cea de la nivelul anului 1973 , deoarece, așa cum reiese și din dispozițiile art. 22 din Legea 215/2001, orice diferențe între două delimitări teritoriale trebuie să fie consecința unei legi, care în speța de față nu există.

Așa fiind , în raport de toate argumentele expuse în cadrul considerentelor, în temeiul art. 10 al. 2 din Legea 7/1996 , a Ordinului 534/2001 al MAI  art. II din Legea 133/2012 va admite acțiunea formulată și precizată de reclamantul Prefectul Județului Cluj, în contradictoriu cu pârâții Municipiul Cluj-Napoca, Comuna Feleacu și OCPI Cluj și în consecință:

Va stabili limita de hotar dintre UAT Feleacu și UAT Cluj-Napoca în concordanță cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expertul Dan Coltan Mihai, cu respectarea liniei de hotar trasate în 1973 și obligă cele două UAT-uri la recunoașterea limitelor stabilite conform ultimei reorganizări administrativ-teritoriale, făcute în baza Legii nr. 2/1968.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns