fbpx
Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Primul workshop pentru redactarea Ghidului de bune practici între sistemul judiciar și avocați a fost la Cluj

Primul workshop pentru redactarea Ghidului de bune practici între sistemul judiciar și avocați a fost la Cluj

Primul workshop pentru redactarea Ghidului de bune practici între sistemul judiciar și celelalte profesii juridice, în special avocați, a avut loc la Cluj, în perioada 7-8 februarie. Clujust vă prezintă în exclusivitate câteva aspecte discutate de cei 40 de judecători, procurori, avocați și executori judecătorești care au participat.

În cadrul unui proiect pe fonduri europene derulat de Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui manager este judecătoarea Andrea Chiș, se va realiza un Ghid de bune practici între sistemul judiciar și celelalte profesii juridice, care va fi adoptat de CSM, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), Uniunea Executorilor Judecătorești și de Uniunea Practicienilor în Insolvență.

În vederea redactării ghidului, a început o serie de 16 workshop-uri la nivelul fiecărei Curți de Apel, la București fiind două cu tot cu ultimul pentru concluzii.

La primul workshop, ce a avut loc la Cluj-Napoca, au fost 40 de participanți, mai mulți decât erau preconizați în proiect, adică 32. Circa jumătate au fost magistrați, iar cealaltă jumătate avocați și câțiva executori.

”Am început la Cluj pentru că aici s-a redactat deja un ghid de bune practici între judecători și avocați și am considerat că e cel mai potrivit să pornim de la Cluj.”, ne-a spus judecătoarea Andrea Chiș, membru CSM și manager de proiect. Față de ghidul de la Cluj din 2016, de această dată va fi un ghid la nivel național, oficial, asumat de toate profesiile.

Ghidul va fi publicat în 5.000 de exemplare. După publicare, vor fi 42 de seminarii de diseminare în fiecare județ, la fiecare Barou și Tribunal. De asemenea, ghidul urmează să fie introdus în curricula INM și INPPA pe partea de comunicare.

La Cluj s-a discutat o structură de ghid. ”Accentul nu se pune pe spețe. De exemplu ieri (7 februarie – n.red) am discutat despre valori și principii comune. După aceea, despre comunicarea orală în instanță, un număr maxim al minutelor de dezbateri, despre faptul că avem niște pretenții de la actele scrise. De exemplu, un număr maxim al paginilor, dacă vrem să salvăm din timpii noștri. Nu pot să divulg acum toată structura.

Ideea este că vrem să instituim un mecanism permanent de dialog inter-profesional. Adică pe lângă formare, fiecare profesionist să internalizeze acest ghid. Ca într-o relație de prietenie, de cuplu, noi vrem să întreținem relația de colaborare dintre noi”, ne-a spus Andrea Chiș.

Acesta a precizat că vor fi ghiduri și cu celelalte puteri: ”Este nevoie de o comunicare mai bună în general în societate. Facem ghidul și cu celelalte puteri și cu mass-media. Noi urmărim o schimbare a mentalității instituționale pe comunicare. Și urmărim creșterea încrederii între profesioniști, între puteri, între justiție și presă, între justiție și societate și în societate, în general.”

Potrivit judecătoarei Chiș, dacă profesioniștii din cadrul unui proces comunica eficient, procesele vor fi mai scurte, iar de aici au de câștigat oamenii: ”Dacă noi avem niște instrumente de comunicare, de bune practici, salvăm din timpii noștri, finalmente în interesul justițiabilului să aibă un proces mai rapid, în care profesioniștii să comunice loial și în timp util. Foarte mult ne axăm pe timpi, cum să salvăm timpul unii altora. Să ai un proces mai scurt, să ai hotărârea motivată mai repede ș.a.m.d. Criterii de reducere a onorariilor avocațiale, ca să aibă previzibilitate.”

Am întrebat-o pe Andrea Chiș dacă la CSM ajung multe plângeri din partea avocaților pe numele unor magistrați?

Chiș: ”Vin la Inspecția Judiciară și multe sunt clasate. Majoritatea sunt legate de motivarea în termen a hotărârilor judecătorești și tocmai de aceea ghidul pune mare accent pe salvarea timpilor prin niște standarde pe care încercăm să le stabilim în comun pe durata dezbaterilor și pe dimensiunea actelor de procedură. Una e să motivezi pe o cerere de 10 pagini și alta pe una de 100”

De asemenea, la workshop s-a discutat despre veșnica problemă din instanțe: diferența dintre ora la care e anunțat un proces și cea la car începe efectiv.

”Am stabilit în grupuri mixte chestiuni ce țin de organizarea ședinței de judecată, inclusiv asta, dacă este posibil să stabilim pe calupuri cauzele, cum să stabilim cauzele în care se administrează probe, să nu stea avocații unii după alții. Prin Ghid nu schimbăm legi, schimbăm mentalități. Cu mijloacele posibile, cu baza materială pe care o avem și legea pe care o avem, noi am încercat să facem în așa fel încât să ne fie cât se poate de confortabil nouă, pentru că dacă ne este confortabil nouă, este în interesul justițiabilului, pentru că duce la o justiție mai rapidă”, a precizat Chiș.

Aceasta nu vede o problemă în faptul că discuțiile despre ghid vin într-un moment foarte tensionat în societate, generat de conflictul dintre politic și justiție: ”Ghidul vine pe o nevoie de comunicare în societate, în general. Este o oportunitate acest moment, nu o provocare. (..) Există o dorință de comunicare. Ne-au răspuns și celelalte puteri. Poate că a fost o lipsă de comunicare, dar toată lumea își dorește mai multă liniște.”

La workshop au pariticpat și judecătorii Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Națioanle a Judecătorilor din România, și Cristi Danileț, cei doi având opinii contrare în ultimii ani.

Roxana Dan și Andrea Chiș

”Au avut o contribuție extrem de valoroasă. Nu cred că există între noi conflicte la nivel personal. Noi avem o cultură instituțională și a dialogului, încât facem o distincție clară între subiect și persoană. Discutăm un subiect și putem fi în contradictoriu, dar nu există nicio dușmănie, sub nicio formă”, a precizat Andrea Chiș.

Tânăra judecătoare Roxana Dan, expert în cadrul proiectului și șefa secției civile de la Judecătoria Cluj-Napoca, ne-a relatat: ”Toate discuțiile contradictorii au fost într-un cadru extrem de prietenos și de deschis spre concluzii constructive. Ne-am exprimat poziția, dar am fost atât de dispuși să ascultăm și atât de mult am învățat în cele două zile despre celelalte profesii, încât sunt absolut convinsă că ce va reieși din acest ghid va fixa niște linii directoare și pentru generațiile următoare. Nevoia asta de comunicare nu o avem doar noi tinerii și cei cu experiență, o avem toți. Suntem în această stare conflictuală în societate pentru că nu comunicăm eficient. Și atunci și noi ca profesioniști suntem înțeleși greșit sau nu suntem înțeleși.”

Potrivit Roxanei Dan, o mare problemă pentru judecători o constituie cererile întinse pe foarte multe pagini pe care le depun avocații, despre care s-a discutat la workshop. ”Pentru noi a fost foarte importantă partea cu dimensiunea actelor de procedură, pentru că una e să citim o cerere de 5 pagini și alta e să citim o cerere, cum am primit eu ieri, de 68 de pagini, pe clauze abuzive. Sunt convinsă că banca va veni cu întâmpinarea pe care o au standard de 100 de pagini și, din start, am un volum numai din cerere și întâmpinare. Asta e numai citire, darămite când va trebui să fac rezumatul, îmi va fi foarte greu să reiau acele copy-paste-uri, pentru că asta se întâmplă.

Și atunci am încercat să mergem foarte mult pe standarde, să încercăm să vedem cât avem nevoie pentru un capăt de cerere, cât ar fi nevoie pentru o întâmpinare, cât ar trebui să scriem noi în hotărâre. Am ajuns la un consens cu colegii și sunt absolut uimită că toată lumea a avut deschidere, chiar dacă la început erau ”nu, că am vrea să nu fim limitați”, toată lumea a înțeles că limitarea e în scopul eficienței, ca toată lumea să primească hotărârea în 30 de zile. Dacă vrei în 30 de zile, dă-mi o cantitate normală de citit și de scris!”

Cum face față acestui volum mare de muncă? ”Stau în week-end și peste program. Și avocații la fel.  Ca să ce? Ca să punem multe copy-paste-uri, până la urmă? Și judecătorii au copy-paste-uri și avocații au, atunci ca să scăpăm de această nevoie de copy-paste, cred că e nevoie să avem o structură. Asta am urmărit la dimensiune și la format. Să avem o structură logică pe care să mergem, să completăm cu o dimensiune rezonabilă, încât să nu-i fie greu nici avocatului, să nu simtă nevoia să scrie nu știu cât să epateze, și nici judectorului atunci când judecă.”, a răspuns tânăra judecătoare.

Acesta a precizat că avocații nu trebuie să sublinieze în cererile lor: ”E important să credem în buna-credință a celeilate profesii. Spunea un avocat că noi subliniem căci credem că nu citește judecătorul. Noi simțim asta și ne enervăm că de ce crede asta, pentru că noi citim! Deja se naște un conflict inutil. ”

Ghidul de bune practici va avea un caracter de recomandare. Ce facem însă cu cei care nu vor să-l respecte?

”Nu ai cum să ai așteptarea ca de azi pe mâine toată lumea să se transforme. Dar, e dovedit și în spiritualitate, că-ți trebuie o masă critică de oameni. Eu cred că în 16 workshop-uri și în 42 de seminarii de diseminare pe bază de voluntariat, noi vom ajunge la o masă critică care să schimbe mentalitatea în profesii. Teoretic, poate fi o bază pentru un proiecte de lege.”, a conchis maganerul de proiect Andrea Chiș.

Ca un amănunt interesant, la finalul workshop-ului de la Cluj, s-a rostit un jurământ comun, compus din jurămintele profesiilor reprezentate în sală.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns