Acasă » PROCESE » Primăria Cluj plătește daune morale unei tinere care a căzut și s-a accidentat din cauza denivelărilor din asfalt
Strada Memorandumului în 2014

Primăria Cluj plătește daune morale unei tinere care a căzut și s-a accidentat din cauza denivelărilor din asfalt

În Clujul european de cinci stele, Primăria municipiului Cluj-Napoca a fost obligată definitiv de instanțe să plătească daune morale de 2.000 de euro unei tinere care a căzut după ce a coborât din troleibuz din cauza denivelărilor din asfalt. Tânăra a suferit mai multe leziuni și a avut un picior în ghips.

Bianca Preda, de profesie jurnalist, s-a accidentat în stația CTP de pe bulevardul Memorandumului, în vara lui 2014, când asfaltul în zonă era valuri valuri (vezi foto sus). Tânăra a dat în judecată municipalitatea, iar toate cele trei instanțe care au judecat dosarul i-au dat dreptate. Decizia finală a fost pronunțată luna trecută la Curtea de Apel Cluj.

Starea de fapt reținută în dosar este următoarea: ”În fapt, în data de 16.07.2014, pe b-dul Memorandumului, ora 10:05, la coborârea din troleibuzul nr. 25, din cauza denivelărilor existente la nivelul carosabilului (în zona locului destinat opririi în stație a vehiculelor) în dreptul căruia a oprit mijlocul de transport, reclamanta s-a dezechilibrat și s-a accidentat, a căzut. La fața locului s-a deplasat un echipaj SMURD, reclamanta fiind transportata la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj. Aceste aspecte de fapt rezultă din planșele fotografice aflate la filele 44-46 din dosar, depoziția martorului B. M. E, adresa comunicată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al Jud. Cluj și foaia de parcurs anexată, fișa medicală întocmită de Spitalul Clinic Județean de Urgență.

Potrivit buletinului de analize întocmit de laboratorul de radiologie UPU și a scrisorii medicale din 16.07.2014, reclamanta a fost diagnosticată cu entorsă tibiotarsiana dreaptă , contuzie antebrat drept, contuzie tibiotars drept – incident autobuz, cădere de la un nivel la altul; în urma radiografiei gambei și gleznei s-a constatat linie de fisură cu traiect oblic la nivelul 1/2 a metatarsianului V al piciorului drept.

Potrivit scrisorii medicale s-a recomandat imobilizare în atelă gipsata gambieropodala pentru 7 zile fără să calce pe membrul inferior drept, reevaluare în policlinică la 7 zile, imobilizare în cizmă de mers pentru încă 4 săptămâni, menținerea piciorului în poziție procliva, precum și tratament medicamentos.

Martorul B. M E a arătat că reclamanta a fost internată în spital aproximativ 3 zile, i s-a pus piciorul în ghips și nu putea să calce pe acesta. A precizat că în perioada în care reclamanta a ținut ghipsul pe picior nu a prea ieșit din casă , a avut o stare proastă , stări de depresie, era nervoasă, nu a avut viață socială . Martorul a menționat că 3 – 4 zile pe săptămână o ajuta pe reclamantă la cumpărături, să se deplaseze la baie, în rest era sprijinită de o prietenă. A arătat că reclamanta a fost de  câteva ori la psiholog și a urmat câteva ședințe de fizioterapie.

Reclamanta s-a aflat în concediu medical în perioada 16.07.2014 – 31.08.2014. Martorul N. P.O  a declarat că la momentul incidentului reclamanta desfășura cu preponderență muncă de teren , de reporter, iar accidentul a afectat activitatea profesională a acesteia.”

 

Reprezentanții Primăriei au susținut că ”în cauză nu sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii delictuale pentru fapta proprie având în vedere faptul că: nu există o faptă ilicită întrucât aceștia au luat măsuri de reabilitate a drumului public având în vedere contractul nr. 4023 semnat în ianuarie 2014 pentru lucrări de reabilitare, cu ordin de începere emis abia în luna octombrie 2014; că nu se poate stabili un prejudiciu direct, neexistând nici un raport de cauzalitate întrucât autoritățile locale nu au stat în pasivitate; iar incidentul suferit de aceasta a fost cauzat de neatenția ei care cunoștea starea drumului, date fiind articole de presă apărute cu privire la acest aspect.”

Prima instanță, Judecătoria Cluj-Napoca a hotărârât: ”Admite cererea formulata si precizata. Obliga paratii (Municipiul și Consiliul Local Cluj-Napoca – n.red) sa plateasca reclamantei suma de 392,84 lei, reprezentând daune materiale si 2.000 euro, reprezentând daune morale.

Obliga paratii sa plateasca reclamantei dobanda legala aferenta sumei de 392,84 lei, calculata începând cu data producerii prejudiciului (efectuarea cheltuielilor de catre reclamanta) si pana la data achitarii integrale a acestei sume de catre parati.

Obliga paratii sa plateasca reclamantei suma de 1.593 lei, reprezentând cheltuieli de judecata, contravaloare taxa judiciara de timbru si onorariu de avocat.”

A urmat apelul la Tribunalul Cluj, care a decis: ”Respinge ca nefondat apelul declarat de paratii MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA si CONSILIUL LOCAL AL MUN. CLUJ-NAPOCA impotriva sentintei civile nr. 2544 din 04.04.2018, pronuntata in dosarul nr. 14789/211/2017 al Judecatoriei Cluj-Napoca, pe care o mentine in totul. Obliga pe apelanti sa plateasca intimatei Preda Bianca Laura suma de 800 lei, cheltuieli de judecata in apel.Cu drept de recurs in termen de 30 zile de la comunicare.„

În Decizia civilă Nr. 258/ A/ 2019, instanța Tribunalului Cluj arată:

”Critica formulată de către pârâți în apel vizează faptul că demersurile începute de acesta încă anterior producerii evenimentului cauzator de prejudiciu sunt de natură a înlătura răspunderea civilă delictuală, nefiind așadar în prezența unei fapte ilicite imputabile.

Prima instanță a reținut că fapta ilicită imputabilă apelantului constă în omisiunea acestuia de a asigura menținerea străzii Memorandumului în starea tehnică corespunzătoare, prin remedierea denivelărilor existente la nivelul carosabilului în dreptul imobilului cu nr. 10 de pe această stradă în data de 16.07.2014, moment la care reclamanta, coborând din mijlocul public de transport care a oprit în zona arătată s-a dezechilibrat din cauza acestor denivelări ș i s-a accidentat .

Această obligație derivă din prevederile art. 22 din OG nr. 43/1997, coroborate cu art. 40 al in. 1 din același act normativ care stabilesc faptul că drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului, în condiții de siguranță, de către administratorul drumului.

În acest context, judecătoria a concluzionat în mod judicios că obligația respectivă este una de rezultat și nu de mijloace, motiv pentru care apărările pârâților privind demersurile efectuate în vederea reabilitării străzii, începând cu anul 2012, nu sunt relevante în privința reținerii existenței faptei ilicite și a vinovăției.

Cu alte cuvinte, în îndeplinirea acestei obligații nu este suficientă întreprinderea demersurilor în vederea lucrărilor de reparație, ci concretizarea acestora, respectiv întreținerea drumului în starea tehnică necesară desfășurării traficului în condiții de siguranță , așa cum s-a arătat, prin realizarea lucrărilor de reparații care se impuneau în vederea înlăturării denivelărilor existente.

Cercetând înscrisurile depus e în probațiune de către apelanți (fila 68-83 dosar judecătorie) , tribunalul constată că demersurile realizate de către aceștia privind refacerea infrastructurii orașului și modernizarea căilor de acces spre centrul istoric datează între-adevăr din 31.07. 2012, iar la momentul 21.11.2013, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat clarificări la documentația contractului de finanțare pentru investiția necesară, contractul de execuție de lucrări fiind semnat de abia în 26.09.2014, însă aceste împrejurări nu exonerează de răspundere pe apelanți deoarece intervenția lor la întreținerea drumurilor trebuie să fie promptă pentru a asigura desfășurarea unui trafic în condiții de siguranță pentru toți participanții, indiferent de modalitatea greoaie de obținere a resurselor financiare derulate în cadrul proiectelor comunitare de care se prevalează.”

Reprezentanții Primăriei au uzat și de ultima cale de atac, recursul, însă magistrații Curții de Apel Cluj l-au respins în 19 septembrie 2019 ca nefondat.

În motivarea deciziei civile nr. 422/R/2019 a Curții de Apel, judecătorii notează:

”Curtea reține că recurenții se prevalează în cauză de împrejurarea că în cursul anului 2012 au început demersurile pentru refacerea infrastructurii orașului și modernizarea căilor de acces spre centrul istoric, a căror desfășurare presupune o perioadă mai îndelungată de timp.

Curtea apreciază, însă, că aceste demersuri nu sunt similare cu cele impuse de art. 40 din O.G. nr. 43/1997 vizând menținerea infrastructurii în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță. Refacerea infrastructurii presupune activități complexe, mult mai ample decât cele pe care le implică întreținerea curentă, reparațiile imediate ale infrastructurii necesare pentru menținerea drumurilor în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condițiile de siguranță. Dispozițiile art. 40 din O.G. nr. 43/1997 vizează tocmai această ultimă categorie de intervenții din partea administratorului drumurilor. Faptul că pârâții au început demersurile pentru refacerea infrastructurii nu îi exonerează de obligația de a întreține în mod curent infrastructura existentă, astfel încât să se asigure exploatarea acesteia în condiții de siguranță. Or, după cum corect au reținut instanțele fondului, în cauză pârâții nu și-au îndeplinit obligația de a asigura o stare tehnică corespunzătoare a stației mijloacelor de transport din dreptul imobilului cu nr. 10. Astfel, din cauza denivelărilor existente în asfalt au fost puși în pericol cetățenii care foloseau transportul public în comun.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina