CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Curtea de Apel Cluj l-a condamnat definitiv pe țeparul imobiliar Traian Onuc, dar în urmărire generală, la 2 ani închisoare cu executare pentru fals în înscrisuri. În ce privește infracțiunea de înșelăciune din acest dosar cu patru persoane vătămate, procesul a încetat ca urmare a împăcării părților. Pe Onuc l-a costat sfidarea instanței, după cum se poate vedea în motivarea de mai jos. Al doilea inculpat din dosar, un dulgher folosit de Onuc la matrapazlâcuri, a fost achitat, după ce la fond primise 1 an și 10 luni cu suspendare.
Solutia pe scurt: ”Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca şi inculpaţii OT şi JP, împotriva Sentinţei penale nr.1135/14.08.2024, pronunţate în dosar nr.13798/211/2023 al Judecătoriei Cluj Napoca, pe care o desfiinţează în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului J.P pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 322 al.1 C.pen, încadrarea juridică dată faptelor inculpatului O.T, pedeapsa aplicată acestuia, reducerea duratei pedepsei complementare şi obligarea la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Pronunţând o nouă hotărâre, în baza art. 16 lit b teza a II-a C.pr.pen. dispune achitarea inculpatului JP pentru săvâr?irea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 322 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În temeiul art. 377 alin.4 Cpp şi 386 alin. (1) Cpp, dispune schimbarea încadrării juridice din trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată reţinute în sarcina inculpatului OT, într-o singură infracţiune de fals material în înscrisuri sub semnătură private prevăzută de art. 322 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin.(l) C.pen (4 acte materiale) şi îl condamnă pe inculpatul O.T la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 67 alin. 1 C.pen., aplică inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, interzicerea exercitării dreptului de a desfăşura activită?i în legătură cu executarea şi vânzarea de imobile, prev. de art. 66 alin. 1 lit. g) C.pen., pe o perioadă de 2 ani. În baza art. 65 alin. 1 C.pen., aplică inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării dreptului de a desfăşura activită?i în legătură cu executarea şi vânzarea de imobile, prev. de art. 66 alin. 1 lit. g) C.pen. În temeiul art. 72 alin. 1 C.pen., deduce din durata pedepsei principale aplicate durata reţinerii inculpatului din data de 30.01.2023 (24 ore), respectiv durata măsurii arestării preventive, de la data de 31.01.2023, până la data de 03.05.2023.”
Motivul pentru care Onuc a primit cu executare
”Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea şi reeducarea inculpatului (aşa numita “prevenţie specială”), ci şi pentru ceilalţi destinatari ai legii penale- care sub ameninţarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală îşi conformează conduita socială la exigenţele acesteia (aşa numita “prevenţie generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcţia de constrângere a pedepsei (care implică o privaţiune de drepturi la adresa inculpatului), funcţia de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar şi prin funcţia de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecţi de drept penal să evite săvârşirea de noi infracţiuni, datorită consecinţelor la care se expun.
Or, pentru ca pedeapsa să-şi realizeze funcţiile şi scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei şi naturii sale gravităţii faptei comise, potenţialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatului, dar şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.
Prin urmare, este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ şi preventiv al pedepsei este esenţial condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanţei de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei şi periculozitatea infractorului, precum şi durata şi modalitatea de executare a sancţiunii pe de altă parte. În acest context va dispune condamnarea inculpatului Onuc Traian la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, având în vedere împrejurarea că, deşi se afla în prezenta cauză sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, având ca şi obligaţie aceea de a se prezenta ori de câte ori este chemat la instanţă, acesta începând cu termenul din 5 noiembrie 2024, nu s-a mai prezentat în faţa instanţei de apel, încălcându-şi astfel obligaţiile aferente măsurii preventive.”, se arată în motivarea CA Cluj.
Judecătorii rețin ”cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului Onuc Traian, acesta este în vârstă de 36 ani, este căsătorit, are studii medii, nu este angajat, ocupându-se cu domeniul dezvoltării imobiliare.
Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, însă este cercetat şi judecat în mai multe dosare penale, pentru comiterea unor presupuse infracţiuni similare, cu titlu de exemplu, în alte dosare aflate pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca (de pildă, dosar nr. ####/211/2023, în care s-a pronunţat o soluţie de condamnare în primă instanţă), respectiv alte două dosare aflate pe rolul Tribunalului Cluj
Pe parcursul procesului, a uzat de dreptul la tăcere, nedorind să dea declaraţii, susţinând că nu este vinovat de faptele ce i se impută şi nu are vreo implicare în situaţiile de fapt şi de drept ce fac obiectul cauzei.
Contrar susținerilor inculpatului, acesta a avut o contribuţie majoră, definitorie, în activitatea infracţională desfăşurată, fiind evident că modul de comitere a infracţiunilor a fost elaborat de inculpatul Omuc, folosindu-se de sprijinul inculpatului Jascău.”
Acesta, în vârstă de 64 de ani, cetățean român, divorțat, are profesia de dulgher, fără loc de muncă, cu studii medii şi cu o situaţie financiară precară.
”În primul rând inculpatul Jascău Pavel a semnat antecontractele de vânzare cumpărare în calitate de reprezentant al vânzătorului, respectiv Floarea-Ianson Codrișor. Persoanele vătămate au avut cunoștință despre acest lucru, din declarațiile acestora rezultând calitatea în care a semnat inculpatul Jascău antecontractele. A reieşit din probele dosarului că acele antecontracte erau semnate de inculpatul Jascău Pavel, astfel cum reiese din interpretarea coroborată a declaraţiilor persoanelor vătămate, fiind aplicată şi ştampila cu numele, prenumele, codul numeric personal aparţinând martorului Floarea-Ianson Codrișor, ştampilă ce a fost ridicată cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la biroul inculpatului Onuc Traiana.. Astfel, semnând în acea calitate, acesta nu și-a asumat personal nicio obligație în raport de clauzele contractuale.
În altă ordine de idei, inculpatul Jascău era angajat la firma inculpatului Onuc, ca și muncitor constructor, astfel că nici din această perspectivă nu avea vreo obligație în ceea ce privește executarea acelor contracte. Acesta a arătat că nu știa că nu exista autorizație de construcție pentru clădirea respectivă, dar nici nu avea vreo obligație în acest sens. A mai relatat că știa că vor fi probleme cu executarea acelor contracte, dar doar că nu vor fi finalizate la termen, ceea ce oricum ar fi atras eventual consecințe pe plan civil. Imposibilitatea obiectivă de producere a oricăror consecințe juridice în cazul inculpatului Jascău privind neexecutarea obligațiilor contractuale în speță, conduce la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub aspectul laturii obiective în ceea ce-l privește. Prin urmare, Curtea va dispune achitarea inculpatului Jascău Pavel pentru infracţiunea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen cu aplic.art.35 al.1 C.pen. admiţând astfel apelul acestuia.
Situația este diferită însă în cazul inculpatului Onuc Traian. A reieșit din probele administrate că acesta a fost cel care a pus la cale planul infracțional, era în spatele acestor vânzări de apartamente. Or, ceea ce atrage săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în cazul acestuia este împrejurarea că nu exista autorizație de construcție pentru imobilul respectiv, inculpatul având cunoștință despre acest aspect și astfel i-a indus în eroare pe cumpărători la momentul semnării antecontractelor, acesta încasând de altfel și banii plătiți de cumpărători. În acest sens, fapta sa întrunește conținutul elementului material al infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în varianta de atestare a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, din moment ce avea cunoștință despre lipsa autorizației de construcție și astfel imposibilitatea realizării predării în proprietate a apartamentelor. Din aceste motive, şi mențiunile privind obiectul contractului constând în promisiunea de vânzare a bunului și predarea posesiei sunt neadevărate, întrucât pentru corpul 3, unde persoanele vătămate doreau să achiziționeze apartamente, nu exista, la momentul încheierii antecontractelor (2021-2022), autorizaţie de construire valabilă şi acestea nu puteau fi înscrise în Cartea funciară, condiţie obligatorie pentru a se putea realiza transmiterea dreptului de proprietate.”, se arată în motivare.
