fbpx

Premieră în Justiție: Dezlegările unor chestiuni de drept și RIL-urile, soluționate prin videoconferință

Premieră în Justiția din România: Magistrațiii de la Înalta Curte au soluționat Dezlegările unor chestiuni de drept și RIL-urile prin videoconferință.

”În premiera au fost soluționate prin videoconferință dosarele ce au avut ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept și recursurile în interesul legii. În acest context au fost prezenti in sediul ICCJ 67 de judecători care au participat fiecare din propriul birou la soluționarea dosarelor.

În sala de ședință au fost prezenti doar președintele compeltului, procuroul și magistratul asistent. Pentru a se proceda astfel, vineri 27.03.2020 a fost adoptata hotararea colegiului de conducere nr 36/2020 in baza căreia a fost emis ordinul presedintelui nr.100/2020.”, a precizat biroul de presă al ÎCCJ,

”În contextul măsurilor de combatere a pandemiei de COVID-19, ședințele de astăzi, 30.03.2020, ale completului pentru soluționarea recursului în interesul legii și completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au desfășurat în condiții de videoconferință, din locații aflate în ambele sedii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu normele interne stabilite prin Hotărârea Colegiului de conducere nr.36/27.03.2020 și Instrucțiunile emise în baza acestora prin Ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.100/27.03.2020. Sistemul a fost implementat de către specialiștii IT din cadrul instanței supreme și a funcționat fără a se întâmpina probleme tehnice.

Această modalitate a luat în considerare numărul mare de judecători care intră în compunerea completului pentru soluționarea recursului în interesul legii (25 de judecători, în conformitate cu prevederile art.516 C.proc.civ. și art.473 alin.1 C.proc.pen.), respectiv a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (13 judecători în ipoteza prevăzută de art.520 alin.6 C.proc.civ, respectiv 19 judecători în ipoteza prevăzută de art.520 alin.8 C.proc.civ.) la care se adaugă magistratul-asistent și reprezentantul Ministerului Public (în cazul recursului în interesul legii), situație care era susceptibilă a crea o situație de risc în contextul măsurilor luate pentru reducerea riscului de răspândire a COVID-19.

Succesul acestui demers vine în sprijinul eforturilor Înaltei Curți de a păstra pe deplin funcționale mecanismele de unificare a jurisprudenței pe tot parcursul stării de urgență.

Este de menționat faptul că, la 30 martie 2020, s-au aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție următoarele dosare, la soluționarea cărora au participat, după caz, președintele Înaltei Curți, președinții de secție și un număr total de 67 de judecători, membri ai diferitelor completuri de judecată, la care se adaugă magistrații-asistenți și reprezentantul Ministerului Public:

– 2 dosare de recurs în interesul legii (dosarele nr.51/2/2020 și nr.68/1/2020);

– 1 dosar având ca obiect o sesizare pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarul nr.166/1/2020), care interesa celei trei secții non-penale ale Înaltei Curți;

– 3 dosare având ca obiect sesizări pentru pronunțarea unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr.3163/1/2019, nr.3199/1/2019 și nr.3393/1/2019), care interesau numai Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Totodată, se cuvine a fi menționat faptul că, pentru soluționarea cauzelor, și-au adus aportul grefieri și specialiști IT, care au asigurat realizarea operațiunilor tehnice și au adus la îndeplinire măsurile adiacente de pregătire și ulterioare desfășurării ședințelor propriu-zise. Soluțiile pronunțate în cauzele menționate au fost publicate pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Unificarea practicii judiciare rămâne un element cheie pentru asigurarea calității actului de justiție, asigurând nu numai rezolvarea uniformă a litigiilor pendinte, dar și prevenirea stărilor litigioase din societate, prin punerea la dispoziția cetățenilor a unui mod de interpretare a legii clar și previzibil. Atingerea acestui obiectiv este cu atât mai importantă în condițiile restrângerii activității judiciare și a dificultăților generate în domeniul socio-economic de răspândirea COVID-19.”, se arată în comunicatul președintelui ÎCCJ, Corina Alina Corbu.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina