Polițistul prins la furat în Dedeman, în 2022, și condamnat definitiv pentru furt a primit a primit pedeapsa în primă instanță într-un alt dosar, pentru purtare abuzivă: 2 ani, 4 luni şi 20 de zile închisoare cu executare. Agentul de poliție inculpat mai poate face apel. Este al treilea dosar penal al polițistului, acesta mai având o condamnare definitivă din martie 2024 tot pentru purtare abuzivă.
”Constată că infracţiunea care face obiectul prezentului dosar este concurentă cu infracţiunea de furt, săvârşită în data de 05.04.2022, cu privire la care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.800 lei, prin sentinţa penală nr. ###/2023 pronunţată în data de 09.02.2023 de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr. ####/211/2022 definitivă prin neapelare în data de 28.03.2023, şi cu infracţiunea de purtare abuzivă, săvârşită în data de 28.06.2020, cu privire la care inculpatul a fost condamnat la pedeapsă de 1 an şi 2 luni închisoare prin sentinţa penală nr. ###/2023, pronunţată în data de 26.07.2023 de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr. ####/211/2023 definitivă prin decizia penală nr. ###/#/21.03.2024 a Curţii de Apel Cluj, prin care s-au efectuat şi operaţiunile de contopire a celor două sancţiuni penale, în final fiind aplicată pedepsa rezultantă de 1 an şi 2 luni închisoare şi 2.800 lei amendă penală.”, se arată în noua sentință.
Agentul Iacob Moise Raț a fost acuzat în acest dosar că l-a lovit pe un bărbat reclamat de vecini că dădea o petrecere în locuință.
”Fapta inculpatului Raț Iacob Moise, care, în seara zilei de 08.06.2019, în calitate de poliţist în cadrul Poliţiei mun. Cuj-naoca – Secţia 4, împreună cu poliţitul ##### ######, s-a deplasat la imobilul din Cluj-Napoca, str. … …, unde se reclama tulburarea liniştii publice, şi, cu ocazia interacţiunii cu persoana vătămată ##### ######, a exercitat acte de violenţă împotriva acesteia, prin aplicarea de lovituri cu pumnii în zona coastelor, în timp ce se aflau în casa scării imobilului, acţiune în urma căreia i-au fost cauzate victimei leziuni traumatice vindecabile în 12 – 15 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele consitutive ale infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. 2 Cp rap. la art. 193 alin. 2 Cp.
În actul de sesizare s-a reţinut că acuzaţia finală care îi este adusă inculpatului Raț Iacob Moise este aceea că i-a aplicat mai multe lovituri de pumn lui …, în zona coastelor, acţiune în urma căreia una dintre coaste a fost fracturată.
Deși pe parcursul urmăririi penale s-a reţinut şi faptul că i-ar fi aplicat lovituri persoanei vătămate în momentul introducerii în autospeciala de poliţie, întrucât acest fapt nu a fost dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil, nu a fost reţinut drept componentă a acuzaţiei.”, se arată la dosar.
Instanța a făcut un rezumat al activității infracționale a omului legii:
”La stabilirea pedepsei şi în procesul de individualizare a acesteia instanţa are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.74 alin.1 C.p., respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite (reţinând caracterul neorganizat al faptei, comisă de inculpat în timp ce persoana vătămată și inculpatul se aflau pe casa scării imobilului unde locuieşte persoana vătămată), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (inculpatul a adus atingere relațiilor sociale privind îndeplinirea serviciului, iar infracţiunea de purtare abuzivă reprezintă o manifestare antisocială de natură să afecteze reputaţia de care trebuie să se bucure autorităţile publice, instituţiile publice sau orice altă persoană juridică în relaţiile de serviciu ale angajaţilor acestora cu persoanele fizice cu care intră în contact în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu prin excluderea oricăror violenţe verbale sau fizice), natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii (persoana vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 12-15 zile de îngrijiri medicale), motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit (inculpatul urmărind să îi aplice persoanei vătămate o ”lecție”, ca urmare a comportamentului necorespunzător al persoanei vătămate în faţă „autorităţii”), natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar actualizată, fiin cercetat şi chiar condamnat anterior pentru acelaşi gen de fapte), conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal (atitudinea de recunoaştere parţială în fata organelor de urmărire penală, urmată totuși recunoaşterea faptei în totalitate, în faţa instanţei de judecată) precum şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială (inculpatul, în vărstă de 48 de ani la data comiterii faptei, este necăsătorit, are studii superioare, ocupa funcţia de poliţist în cadrul Poliţiei mun. Cluj-Napoca – Secţia 4 şi are are antecedente penale, după cum rezultă din fişa de cazier judiciar. pe parcursul urmăririi penale aceasta s-a prezentat la chemările organelor judiciare, însă, în primă fază, nu a recunoscut comiterea infracţiunii, însă în faza de judecată a revenit asupra poziţiei procesuale, recunosând fapta pentru care a fost trimis în judecată).
În ceea ce priveşte gradul de pericol social al faptei săvârşite, instanța reţine că aceasta este unul ridicat, inculpatul aducând atingere unor valori sociale protejate de lege, privind protejarea raportuirlor de serviciu şi integritatea corporală şi sănătății, a aplicat cu brutalitate lovituri cu pumnii în zona coastelor persoanei vătămate, în condiţiile unei dispoporţii vădite de forţe, cauzând leziuni traumatice pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 12-15 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din certificatului medico – legal nr. 4486/I/a/933 din 21.06.2019 emis de Institutul de Medicina Legală Cluj-Napoca.
În ceea ce priveşte persoana inculpatului, instanţa reţine că inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind anterior condamnat prin sentinţa penală nr. ###/2023 pronunţată în data de 09.02.2023 de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr. ####/211/2022 definitivă prin neapelare în data de 28.03.2023, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.800 lei, pentru săvârşirea infracţiunii de furt, iar prin sentinţa penală nr. ###/2023, pronunţată în data de 26.07.2023 de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul cu nr. ####/211/2023 definitivă prin decizia penală nr. ###/#/21.03.2024 a Curţii de Apel Cluj, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
Totodată, instanţa, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie, reţine că în prezent este judecat într-un alt dosar pentru săvârşirea unei fapte similare (dos. nr. #####/211/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca – în care se reţine în esenţă, prin actul de sesizare, că în data de 01.04.2022, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a efectuat procedura de imobilizare și încătuşare a persoanei vătămate ###### ######, folosind forţa fizică în mod disproporţionat și nejustificat, respectiv ar fi trântit victima la sol, cu consecinţa lovirii acesteia cu capul de asfalt și i-ar fi aplicat lovituri cu pumnii în corp, inclusiv pe perioada transportării victimei la sediul poliţiei, leziuni care ar fi necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare). (…)
La individualizarea pedepsei se va avea în vedere şi faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, dar și faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, astfel că va beneficia de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.proc.pen., potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă, în cazul închisorii, se reduc cu o treime, iar în cazul amenzii acestea vor fi reduse cu o pătrime.
Instanţa va avea în vedere şi înscrisul depus la dosarul cauzei de către persoana vătămată, în sensul că inculpatul a achitat despagubirile materiale şi morale solicitate şi că „l-a iertat” pe inculpat, însă reţine că o atare manifestare nu este de natură a reduce gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, raportat la funcţia pe care o ocupa şi la atribuţiile cu care a fost însărcinat, respectiv asigurarea unui climat de respectare a normelor legale de către societate.”, se arată în motivarea sentinței.