clujust.ro

Plângerea lui Piperea la CEDO împotriva măsurilor anti-Covid, respinsă ca inadmisibilă: ”reclamantul s-a plâns în abstract”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibilă plângerea avocatului profesor Gheorghe Piperea împotriva deciziilor luate de Statul Român pentru combaterea virusului COVID-19. ”Plângerile reclamantului fie nu au respectat criteriile de admisibilitate stabilite în articolele 34 și 35 din Convenție sau nu au dezvăluit aparenţa unei încălcări a drepturilor şi libertăţilor consacrate în Convenţie şi Protocoale la aceasta.”, transmite CEDO

”Domnul Piperea, profesor de drept comercial la o universitate, s-a plâns că distanțarea de studenți îi împiedicase capacitatea de a-și îndeplini sarcinile de predare în circumstanțe optime. El a obiectat Decizia nr. 293/2021 din 10 martie 2021, prin care guvernul a prelungit starea de alertă începând cu 14 martie 2021 și a stabilit măsurile care trebuiau luate pe parcursul acesteia pentru a preveni și combate efectele pandemiei de COVID-19. Mai larg, el a contestat măsuri precum distanțarea socială, necesitatea purtării măștii și nevoia de izolare pentru un anumit număr de zile în cazul unui test SARS-CoV-2 pozitiv, a cărui fiabilitate a pus-o la îndoială. În opinia sa, aceste măsuri erau atât inadecvate, cât și inutile.”, se arată în comunicatul CEDO.

Plâmgerea s-a bazat pe articiolul 8 din Convenție privind încălcarea vieții private și de familie.

”Curtea a subliniat că articolul 34 din Convenție nu permite încălcări ale Convenției să fie reclamat în abstract și nu a acordat solicitanților individuali un drept de acțiune exercitabil exclusiv în interes public (actio popularis).

Reclamanților le revenea să-și fundamenteze plângerile atât în fapt, cât și în drept, prin prezentare Curtea fapte specifice și probe necesare și explicând de ce au considerat că prevederile Convenției pe care se bazau au fost încălcate.

Curtea a remarcat că reclamantul nu a făcut altceva decât să pretindă o restrângere a dreptului său la libertatea de circulație în timp ce se invocă articolul 2 § 1 din Protocolul nr. 4 la Convenție, fără alte detalii fundamentarea plângerii sale.

Curtea a mai observat că măsurile reclamate au luat naștere în circumstanțe speciale, fiind impusă în cadrul stării de alertă declarată în România la 18 mai 2020, în urma stării de urgență declarată la 16 martie 2020, din motive de sănătate publică. Situația trebuia să fie caracterizate ca fiind „circumstanțe excepționale imprevizibile”.

Măsurile atacate de reclamant în mod general și neconcentrat au fost impuse întreaga populație ca răspuns la ceea ce autoritățile naționale competente hotărâseră a fi o situație gravă de sănătate publică.

Cu privire la presupusa încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private în temeiul articolului 8 al Convenției, Curtea a reținut că acesta nu a precizat dacă i s-a cerut efectiv să-și arate actele când merge oriunde și nici în ce mod concret dreptul la respectarea vieții sale private fusese afectat. El nu explicase în termeni specifici cum l-au afectat măsurile; nici nu a prezentat vreo descriere concretă a experienței sale reale din acea perioadă.

Curtea a reținut că reclamantul s-a plâns în abstract că măsurile luate de către Statul român să lupte împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2 au fost inadecvate. El nu a furnizat informații despre situația sa individuală și nu a explicat în termeni specifici cum presupusele eșecuri ale autorităților naționale l-ar putea afecta direct.

În consecință, Curtea a considerat că plângerile reclamantului fie nu au respectat criteriile de admisibilitate stabilite în articolele 34 și 35 din Convenție sau nu au dezvăluit niciuna aparenţa unei încălcări a drepturilor şi libertăţilor consacrate în Convenţie şi Protocoale la aceasta.

Cererea a fost respinsă în temeiul articolului 35 § 4 din Convenție.”, a transmis CEDO cu privire la decizie.

Comments

comentarii

Un bărbat care a fost reținut de polițiști pentru că a violat o minoră în Cășeiu, județul Cluj, a dispărut înainte să fie emis mandatul de arestare. Acum Poliția îl caută, dar acesta nu este de găsit.... Citește mai mult
Clujul metropolitan are o populație de aproape 400 de mii de locuitori, potrivit datelor INS. Proiectele metropolei trebuie însă armonizate, pentru a fi compatibile și funcționale.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!