fbpx

Patru asociații de magistrați condamnă atacurile lui Orban la adresa CCR

AMR, UNJR, AJADO si APR condamnă atacurile la adresa Curții Constitutionale ale premierului Orban, prin care, susțin asociațiile, se subminează statul de drept si democrația în România. Redăm mai jos comunicatul:

Atacurile recente indreptate impotriva Curtii Constitutionale a Romaniei, de o gravitate iesita din comun, venite din partea unor lideri politici, jurnalisti, comentatori ori reprezentanti ai unor ONG-uri, demonstreaza ca, la 30 de ani dupa caderea dictaturii comuniste, reflexele autocratice persista inca in societatea romaneasca, incalcarile Constitutiei fiind scuzate in numele securitatii si al “interesului poporului”. Aceasta justificare a fost mereu folosita de autocrati in timpurile intunecate ale istoriei pentru a acapara tot mai multa putere.

Usurinta cu care se argumenteaza si justifica incalcarea drepturilor si libertatilor in Romania de catre diverse autoritati si lideri de opinie readuce in actualitate cuvintele fostului presedinte american Ronald Reagan, care a spus ca “libertatea este un lucru fragil si nu se afla niciodata la mai mult de o generatie distanta de extinctie“.

Romania este la doar doua generatii de perioada comunista in care nu a existat o Curte Constitutionala. Desi Constitutiile Romaniei din 1948 si 1965 prevedeau egalitatea in fata legii, libertatea constiintei, libertatea religioasa, libertatea persoanei, libertatea presei, libertatea intrunirilor, libertatea de asociere, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondentei, dreptul de proprietate, romanilor le-au fost incalcate, in perioada comunista, toate aceste drepturi, prin legi edictate de Marea Adunare Nationala, in dispretul Constitutiilor in vigoare. Neexistand atunci niciun mecanism de control si corectare a acelor legi, Romania a fost transformata in una dintre cele mai crunte si crude dictaturi comuniste.

Pe data de 6 mai 2020, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat neconstitutionalitatea unor norme cuprinse in OUG 1/1999, pe motiv ca acestea nu sunt suficient de clare pentru a permite cetatenilor sa isi regleze conduita in acord cu legea. Peste 300.000 de amenzi contraventionale au fost aplicate in baza acestor norme neconstitutionale in perioada starii de urgenta.

Imediat dupa pronuntarea deciziei, Curtea Constitutionala a devenit tinta unor atacuri extrem de agresive si lipsite de argumente, pornind de la Presedinte si Prim-ministru, continuand apoi cu alti lideri politici si nu numai, fapt ce demonstreaza ca atat de clamatele principii ale statului de drept, pe care acestia pretind ca le respecta si apara, sunt simple slogane.

Vremurile exceptionale sunt cele care ii separa pe cei ce cred in valorile statului de drept, in libertate si suprematia legii, de cei ce le folosesc doar pentru imagine ori pentru a acapara tot mai multa putere, in afara controlului democratic.

Punand in balanta argumentele Curtii Constitutionale cu pseudo-argumentele continute in atacurile virulente indreptate impotriva acesteia, prezentele asociatii profesionale subliniaza cateva concluzii:

1. Curtea Constitutionala a dat o decizie predictibila, anticipata de altfel de o serie de profesionisti ai dreptului, prin articole sau note de specialitate.

Este general acceptat ca, atunci cand statul impune o sanctiune, tot statul trebuie sa indice precis, intr-o norma legislativa clara, conduita pe care persoana are voie sau nu are voie sa o urmeze. In concret, articolele neconstitutionale nu cuprindeau o astfel de descriere, ci defineau fara sa distinga drept contraventii orice incalcari ale oricaror masuri “stabilite in prezenta ordonanta de urgenta, in actele normative conexe, precum si in ordonantele militare sau in ordine, specifice starii instituite“.

Conform oricaror standarde interne si internationale, o astfel de norma de incriminare nu putea fi considerata “clara si previzibila”, astfel incat aceasta a fost declarata neconstitutionala.

Curtea a pronuntat decizia in UNANIMITATE, fapt ce pur si simplu face ridicole si demagogice acuzatiile de partizanat politic aduse judecatorilor curtii.

2. Reactiile ce au succedat imediat pronuntarii deciziei de catre CCR, coroborate si cu neaplicarea de catre Guvern a masurilor pe care le avea la indemana pentru solutionarea problemei sanctiunilor, dovedesc ca toti acesti critici nu doresc rezolvarea unei probleme, ci ca folosesc cinic momentul pentru a ataca Curtea Constitutionala.

Prin aceasta decizie, guvernul, autoritatile se poate spune ca aproape sunt impiedicate sa apere sanatatatea si viata romanilor pe durata starii de urgenta” a declarat Primul-ministru Ludovic Orban.

Declaratia Premierului Orban aminteste de cea din 2015 a fostul director SRI, George Maior, care a atacat CCR spunand: “Eu vreau sa avertizez foarte serios ca exista o raspundere si morala undeva, in stat, in legatura cu securitatea nationala a cetatenilor Romaniei – nu a statului, nu mai vorbesc de stat – si ca la momentul in care se va intampla o catastrofa voi sti spre cine sa arat cu degetul“. Atacul era generat de nemultumirea fostului Director SRI Maior ca CCR a aparat drepturile individuale ale romanilor fata de intruziunea ilegitima a statului in viata lor privata, ce ar fi fost permisa prin legile Big Brother.

Dupa 5 ani in care respectarea regulilor statului de drept ar fi trebuit sa fie consolidata, un alt inalt oficial al statului roman demonstraza, dimpotriva, degradarea ingrijoratoare a democratiei in Romania.

Atacarea Curtii Constitutionale de catre Premierul Romaniei in aceeasi retorica folosita de fostul director SRI demonstreaza cat de putin au progresat liderii politici in a intelege ce inseamna statul de drept, democratia si respectarea drepturilor omului.

3. Prin decizia pronuntata, Curtea Constitutionala pune o oglinda in fata insitutiilor si le arata slabiciunile in a-si cunoaste propriile competente si limite: Guvernul, in plina pandemie, adopta OUG neconstitutionala si esueaza in a stabili sanctiuni legale pentru cei ce nu respecta regulile; Presedintele legifereaza prin decretul de instituire a starii de urgenta, incalcand atributul exclusiv al Parlamentului; la randul sau, Parlamentul lasa nesanctionata conduita Presedintelui, ratificand in intregime decretul acestuia.

Decizia Curtii Constitutionale ar fi trebuit sa aiba efectul unui dus rece pentru toate aceste autoritati din stat, care ar trebui sa se preocupe de reinstaurarea echilibrului dintre puteri, pentru binele cetatenilor. Atunci cand o institutie sau o autoritate iese din cadrul constitutional, reactia normala este de a corecta derapajul si rezolva problema, nu de a ii ataca pe cei care o expun.

E important de stiut de catre toate fortele politice si diversii comentatori care fac retorica autocratiei ca statul de drept nu este suspendat in perioada starii de urgenta. Acest fapt este subliniat de toate institutiile internationale, care atrag atentia cu privire la posibilele derapaje autocratice ce pot aparea in astfel de perioade.

Este necesar sa se previna ca aceasta criza provocata de  sa se transforme intr-o catastrofa pentru statul de drept. (…) Criza ar trebui sa ne ofere o binevenita oportunitate de a demonstra ca UE ne poate proteja chiar si fata de propriile guverne“, sublinia Jose Igreja Matos, presedintele Asociatiei Europene a Judecatorilor (EAJ-AEM).

Acestea sunt momente dificile pentru noi, cu multe constrangeri asupra democratiei si a statului de drept (…). Cu toate acestea, este si un timp in care putem invata multe despre noi insine si despre importanta statului de drept si a independentei sistemului judiciar. Tocmai in perioadele de pandemie, ambele sunt esentiale. Masurile dificile, care au fost puse in aplicare in intreaga lume, nu pot fi mentinute cu incredere si nu pot fi prezervate, cu exceptia cazului in care exista stat de drept si increderea unui sistem judiciar independent pentru a aplica aceste legi in mod echitabil“, a declarat si Tony Pagone, presedintele Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM).

Cu o populatie speriata, inchisa in casa, ramane institutiilor abilitate rolul de a apara statul de drept, drepturile si liberatile fundamentale. Este exact ce au facut Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala, indeplinidu-si menirea constitutionala de a proteja drepturile si libertatile fundamentale garantate de Constitutie intr-un moment extrem de dificil.

Un apel la vigilenta a fost lansat si de Felipe Marques, presedintele MEDEL, care a cerut “intregii comunitati juridice europene, inclusiv organizatiilor specializate pe drepturile omului, asociatiilor de avocati si magistrati, mediului academic, sa se puna in slujba persoanelor afectate de incalcarea drepturilor lor fundamentale si sa atraga atentia asupra oricaror abuzuri ale autoritatilor care profita de pandemie“.

AMR, UNJR, AJADO si APR subliniaza ca, la 30 de ani de la caderea dictaturii comuniste, este de asteptat ca toate institutiile statului roman sa inteleaga si sa respecte valorile constitutionale supreme, adica statul de drept, democratia si drepturile fundamentale ale omului, sa le apere atunci cand sunt in pericol si sa le restabileasca atunci cand sunt incalcate. Instaurarea unei autocratii profitand de o “stare exceptionala” este deja o reteta brevetata de istorie, motiv pentru care am sanctionat si vom sanctiona public orice retorica ce o poate precede.

jud. dr. Andreea Ciuca
AMR

jud. Dana Girbovan
UNJR

jud. Florica Roman
AJADO

proc. Elena Iordache
APR

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina