Unul dintre organizatorii revoltei anticomuniste din Beliș, din anul 1951, Vasile Roba a fost declarat mort prin sentință judecătorească. Potrivit motivării sentinței, ultima dată a fost văzut în sediul Securității Cluj în august 1951. Acum, fiul lui poate obține daune morale pentru suferințele provocate de dispariția tatălui pe când el era copil.

Fiul lui Vasile Roba, Gavrilă, a depus cerere de chemare în judecată în iulie 2014, solicitând în contradictoriu cu Comuna Măguri Răcătău declararea judecătorească a morții tatălui său. Acesta a avut ultimul domiciliu în respectiva comună din Cluj. Potrivit adresei din 21 martie 2014 a Direcției de evidență a persoanelor din Cluj, Vasile Roba figura în viață la acea dată. Tribunalul Cluj s-a pronunțat anul acesta în sensul constatării decesului în cazul lui Roba. Hotărârea a rămas definitivă prin neatacare.

”În prezenta speță, din declarațiile lui Todea Vasile (91 ani) și Roba Nicolae (73 ani), audiați în procedura de asigurare a dovezilor, ce a făcut obiectul dosarului civil nr.411/242/2014 al Judecătoriei Huedin, rezultă că Roba Vasile a fost arestat de securitate în anul 1951, a fost dus la sediul Securității din Cluj, unde a fost dus după o lună și martorul Todea Vasile. Martorul a declarat că atât el, cât și Roba Vasile au fost bătuți de anchetatori în sediul Securității. Martorii au mai arătat că Roba Vasile nu s-a mai întors acasă și nu s-a mai aflat nimic despre el.”, se arată în motivarea sentinței. Sediul Securității a fost pe strada Republicii nr.23, unde acum este Palatul Copiilor.

Din arhiva CNSAS s-au depus câteva acte: fișa personală, informațiile strânse de organele de securitate despre Roba și un raport întocmit de un locotenent la data de 21 iulie 1951, în care s-a propus arestarea mai multor persoane care au organizat răzvrătirea moților din anul 1951, din Beliș, între care și Roba.

În anul 1951, comuniştii au început colectivizarea comunei Măguri Răcătău. Bolşevicii au confiscat moţilor gaterele şi pădurile, apoi animalele şi păşunile. Unul dintre cei loviţi de măsurile luate de comunişti a fost Vasile Roba. Moţii din zona Măguri Răcătău – Mărişel – Beliş au decis să se revolte împotriva bolşevicilor, iar în anul 1951, în comuna Beliş a avut loc o adevărată revoltă.

Comuniştii au fost bătuţi şi alungaţi din sat, iar bunurile din magazinul sătesc au fost împărţite între sătenii care fuseseră spoliaţi de pământuri, gatere, animale şi unelte. A urmat o represiune dură, iar sătenii care au participat la revoltă au fost ares­taţi. Vasile Roba a fost considerat drept unul dintre instigatorii principali, după cum rezultă dintr-o notă a Inspectoratului de Securitate din judeţul Cluj, care consemnează că Vasile Roba ”a instigat populaţia din comuna Măguri să participe la răzvrătirea ce a avut loc în 1951 la Beliş, având şi manifestări duşmănoase”.

Fişa personală a lui Vasile Roba, din arhiva Direcţiunii Generale a Securităţii Statului, Raionul Cluj, arată că ”înainte de 23 august 1944, a fost membru în PNŢ Maniu”. Aceeaşi fişă mai consemnează că Vasile Roba s-a opus înfiinţării organizaţiilor comuniste în comuna Măguri şi că a înjurat Partidul: ”Cu ocazia unei serbări organizate de școala din cătunul Joseni, ce a avut loc în cătunul Bogdănești, Roba Vasile, în stare de ebrietate, a început să strigă ”f…l Partidul și toate organizațiile de masă (…) La toate serbările făcute susnumitul a avut manifestări dușmănoase contra membrilor de Partid, spunând în numărate rânduri ”duceți-vă dracului voi membrii de Partid”.

”Cu ocazia unei serbări din ziiua de Crăciun din anul 1949 ce a avut oc în comuna Măguri cătunul Joseni la fel și-a făcut apariția în stare de ebrietate înjurând pe organizatorii acelei serbări, provocând scandal”

”Cu ocazia sărbătorilor de paşti din anul 1951, U.F.D.R-ul (organizația comuniştilor – n.red.) a organizat o serbare la Şcoala din cătunul Bogdăneşti, unde la fel Roba Vasile şi-a făcut apariţia, îmbătându-se și după terminarea serbării când lumea a început să danseze s-a urcat pe scenă, dar a fost reţinut, încercând şi a doua oară, iar a treia oră când s-a urcat pe scenă, a luat tabloul tov. Stalin care a fost deasupra scenei, l-a trântit jos şi l-a călcat în picioare”, mai scrie în fișa personală.

În cadrul procesului de la Tribunal, polițiștii au mers pe urmele lui Roba în Măguri.  ”În cauză au fost efectuate cercetări de către Poliție arătându-se că o persoană de 73 de ani din Măguri-Răcătău și-a amintit că atunci când avea 10 ani, în familia lui se vorbea că Roba Vasile a fost arestat de Securitate, dar nu s-a mai întors acasă. El avea soție și trei copii, care au plecat din sat. În prezent, casa în care a locuit Roba are alt număr. Aceleași informații au fost furnizate și de către Comuna Măguri-Răcătău, fiind astfel efectuate verificările prevăzute de art. 944 Cod procedură civilă.

Rezultă așadar că ultima dată când Roba Vasile, tatăl reclamantului a mai fost văzut în viață a fost în august 1951 la sediul Securității din Cluj, dată de la care au trecut mai mult de doi ani. În consecință, instanța constată că în cauză sunt aplicabile prevederile art.49 Cod Civil. Față de considerentele de fapt și de drept reținute anterior, instanța va admite cererea și va declara moartea, la data de 21.08.1953, a numitului Roba Vasile, numit a lui Gheorghe lui Tudor, fiul lui Roba Iona și Todea Maria, născut la data de 26.10.1913 în localitatea Măguri, jud. Cluj, cu ultimul domiciliu în sat Măguri nr.103 com. Măguri, raionul (județul) Cluj, urmând ca hotărârea definitivă să fie comunicată serviciului de stare civilă, în conformitate cu art.946 alin.3 Cod procedură civilă.”, se precizează în motivarea sentinței civile a Tribunalului Cluj.

Avocatul care l-a reprezentat pe fiul lui Roba explică de ce este importantă hotărârea: ”Declararea judecătorească a morții e importantă din mai multe puncte de vedere: pentru stabilirea adevărului istoric, clientul suportând consecințe negative până în 1990 din cauza tatălui său, pentru stabilirea calității de moștenitor și pentru obținerea unor despăgubiri morale care să acopere suferințele cauzate de moartea tatălui in custodia Statului.”, a declarat avocatul Călin Iuga.

De asemenea, arheologul expert Gheorghe Petrov din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (IICCR) vorbește despre importanța certificatului de deces. ”Este foarte important că a obtinut certificatul de deces. Pana la el era in viață. O victimă a securității omorâtă în împrejurări neelucidate si-a găsit liniștea. E o victimă recunoscută acum. Oficial figura ca persoană dispărută. Acum e inclus în baza de date a morților la Institut. Unde zac rămășițele lui însă nu se știe? A fost omorânt în sediul Securității și dus de acolo. Există informații cum că pe cei care au fost omorâti in sedii de Securitate sau in penitenciarul de la Tribunal ii duceau intr-o râpă in Chinteni. Dar e neconfirmată varianta”, ne-a spus Petrov.

Fiul fostului deţinut politic, Gavrilă Rova, prin avocatul Iuga, a depus deja acțiune la instanță, prin care solicită daune morale de circa 200.000 de lei.

Comments

comentarii