fbpx

Observațiile CSM la proiectul de Lege privind măsuri în domeniul Justiției în contextul pandemiei de COVID-19

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât avizarea favorabilă, cu observații, a proiectului de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei COVID-19. CSM propune ca colegiile de conducere ale curților de apel să decidă cauzele civile care se judecă, iar în ce privește pe cele penale, Consiliul le menționează clar pentru viitoarea lege.

Potrivit proiectului, decizia restrângerii activităţii este luată de colegiul de conducere al curţilor de apel, la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor aflate în dificultate. În cazul curţilor de apel, la propunerea motivată a preşedintelui instanţei respective, în privinţa restrângerii activităţii se pronunţă colegiul de conducere al curţii de apel.

Potrivit CSM, ”o observaţie care se impune în această privinţă vizează lipsa unor prevederi aplicabile în cazul în care, din cauze obiective determinate de situaţia epidemiologică, atât colegiul de conducere, cât şi preşedintele nu îşi pot desfăşura activitatea, motiv pentru care nu pot fi formulate propunerile de restrângcre a activităţii.

În acest sens, apreciem că dispoziţia trebuie să acopere şi situaţia în care, din motive generate dc pandemia de COVID-19, atât colegiul de conducere, cât şi preşedintele instanţei vizate nu pot desfăşura activitatea, caz în care propunerea de restrângere a activităţii ar putea fi formulată dc preşedintele curţii de apel din oficiu.

În acest sens, propunem reformularea art. 2 alin. (I) din proiect, după cum urmează:

„(I) Dacă din motive generate de pandemia de COVID- 19 activitatea de judecată la nivelul unei judecătorii sau unui tribunal este grav afectată, colegiul de conducere al instanţei respective şi, în situaţii exceptionale, preşedintele curţii de apel, pot propune colegiului de conducere al curtii de apel în circumscripţia căreia funcţionează:

  1. restrângerea activităţii de judecată a uneia sau a mai multor secţii ale respectivei instanțe
  2. restrângerea activităţii de judecată a întregii instanţe.”

O altă observație importantă se referă la modul de stabilire a cauzelor urgente care se judecă și care, în perioada stării de urgență, a generat discuții între conducerilor curților de apel și CSM.

”În ceea ce priveşte propunerea, aplicabilă în materie civilă, vizând atributul Consiliului Superior al Magistraturii de a da îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiiior de conducere ale curților de apel cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata restrângerii activitătii de judecată, trebuie avut în vedere că, în aplicarea dispoziţiilor similare din decretele Preşedintelui României aplicabile pe durata stării de urgenţă, prin Hotărărea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 417/2020 s-au stabilit tipurile de cauze care se judecă de instanţele judecătoreşti, în funcţie de competenţa acestora, pe durata stării de urgenţă, atât în materie civilă, cât şi în materie penală.

În condițiile în care măsura restrângerii activitătii poate fi dispusă pe o durată de cel mult 14 zile, cu posibilitatea prelungirii pentru o nouă perioadă de cel mult 14 zile, Plenul a apreciat că, în mod practic, nu ar exista posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii să intervină în timp util pentru unificarea practicii colegiilor de conducere ale curților de apel.

Din experienţa aplicării unor prevederi similare în perioada instituirii stării de urgenţă, s-a dovedit că intervenţia Consiliului în acest scop presupune un proces de durată, fiind necesară consultarea tuturor instannţelor de judecată şi centralizarea observaţiilor formulate. Mai mult, nu este întotdeauna posibilă stabilirea unor soluţii unitare, deoarece situaţia fiecărei instanţe este diferită, motiv pentru care colegiile de conducere ale curţilor de apel sunt în măsură să decidă în această privinţă, cunoscând cel mai bine circumstanţele concrete de la nivelui fiecărei instanţe din circumscripţia curţii de apel.

În consecință, Plenul a apreciat că se impune eliminarea ultimei teze de la art, 2 alin. (6) lit, a) din proiect.

Pe de altă parte, în ceea ce privește propunerile din proiect referitoare la cauzele în materie penală pentru care continuă judecata, date fiind sesizările transmise Consiliului Superior al Magistraturii vizând activitatea de judecată a instantelor pe durata stării de urgentă, având în vedere că proiectul prevede dispoziții similare celor cuprinse în decretele Președintelui României aplicabile pe durata stării de urgentă, fiind menționate în plus contestațiile la executare, nu se justifică menţinerea în proiect a tuturor tipurilor de cauze propuse.

Astfel, în ceea ce priveşte contestațiile la executare, în acord cu poziția anterior exprimată de Secția de judecători în şedința din 26 martie 2020. Plenul a apreciat că restrângerea de activitate ar trebui să vizeze doar contestaţiile la executare în cauzele cu persoane private de libertate.

Referitor la infracţiunile flagrante, nu sunt clare rațiunile pentru care acestea ar urma să fie judecate pe durata restrângerii activității, în condițiile în care, spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, în noul Cod de procedură penală nici nu mai este reglementată o procedură specială cu privire la judecarea unor infracțiuni flagrante, cu termene scurte.

De asemenea, prin prisma urgenței prevăzute de proiect pentru continuarea judecătii, nu se justifică introducerea infracțiunilor privind spălarea banilor în rândul acestor cauze. Trebuie avut în vedere că aceste infracțiuni nu figurează, de regulă, în mod singular, ci sunt însoțite şi de infracțiuni din care provin bunurile ce constituie obiect material al infracțiunii de spălare de bani, presupunând judecarea cauzei în ansamblul său.

În consecintă, prin eliminarea infracțiunilor anterior menționate, la art. 2 alineatul (6), lit. b) va avea următorul cuprins:

„b) în materie penală: în procesele penale aflate în curs pe rolul instanţelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, continuă activitatea de judecată în cauzele în care urgenţa se justifică prin scopul instituirii stării de alertă, în alte cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau instanţa de judecată, precum şi cauzele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele privind contestaţii la executare cu persoane private de libertate, cele referitoare la contestaţii împotriva măsurilor asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internaţională materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecţie a victimelor a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracţiuni contra securităţii nationale, cele privind acte de terorism”

CSM atrage atenția că proiectul de lege nu stabilește și măsuri referitoare la restrângerea activităţii parchetelor în contextul pandemiei de COVID-19, ”deşi există raţiuni similare pentru care activitatea acestora ar putea fi grav afectată de evoluţia situaţiei epidemiologice”

În consecinţă, Plenul a apreciat că proiectul trebuie completat cu reglementări în acest sens, urmând ca după Capitolul II -privind restrângerea activităţii de judecată”, să fie introdus un nou capitol – Dispoziţii privind restrângerea activităţii parchetelor.

Hotărârea Plenului CSM nr. 222 poate fi accesată aici.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns