O tânără prinsă cu droguri înainte să le vândă la un festival a scăpat de pedeapsa din primă instanță cu un denunț după sentință

O tânără condamnată în primă instanță la 3 ani și 4 luni închisoare cu executare pentru trafic de droguri a făcut un denunț după sentință, iar în apel a primit 2 ani și 6 luni cu suspendare.

În seara de 22 octombrie 2021, K.S a fost oprită în trafic de poliţiştii de la IPJ Covasna. Femeia declara că mergea la festivalul de muzică „Apotek”. „Avea ochii roşii şi pupilele contractate”, susțin poliţiştii, aşa că fost testată cu aparatul Drugtest şi apoi percheziţionată. În rucsacul ei au fost găsite 85 de pastile de ecstasy, pe care Szakacs a susţinut că le cumpărase de la o cunoştinţă din Ungaria.

Prin sentinţa penală din data de 07 martie 2022 a Tribunalului Covasna, instanţa de fond, în baza art. 2 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a condamnat-o pe inculpata S. B. K la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe o durată de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc

Fiind audiată în calitate de suspectă/inculpată, S. B. K.  a arătat că este consumatoare ocazională de Ecstasy de la vârsta de 18 ani, droguri pe care le consumă exclusiv la petreceri. De circa 2 ani a început să consume Ecstasy mai des, adică săptămânal, iar dacă mergea la petreceri consuma cam 2-3 pastile pe seară, drogurile fiind achiziționate de la diferite persoane necunoscute. Cu privire la cele 85 de comprimate găsite în noaptea de 22 octombrie 2021 asupra sa, a arătat că provin dintr-o cantitate mai mare, de 103 comprimate, pe care le-a cumpărat în perioada 13-15 august 2021 la un festival de muzică organizat în stațiunea Bușteni. A cumpărat cele 103 comprimate de la o persoană necunoscută cu suma de 4.500 lei pentru consum propriu, fără a fi avut intenția de a le vinde la festivalul de muzică „Apotek”, potrivit declarației din urmărire penală.

În data de 29 octombrie 2021, inculpata a revenit asupra declarației, a arătat că în realitate cele 85 de comprimate de MDMA găsite asupra sa de organele de poliție provin dintr-o cantitate de 100 de comprimate cumpărate de la o persoană cunoscută care locuiește efectiv în Ungaria, dar care, la sfârșitul lunii august 2021, a venit în …… Locul tranzacției a fost apartamentul mamei acestei persoane. Suma de 4.500 lei reprezentând prețul de achiziție al celor 100 de comprimate nu ar fi fost achitată vânzătorului, urmând ca plata să se realizeze după vânzarea drogurilor

Curtea de Apel Brașov a reţinut că starea de fapt descrisă de prima instanţă este cea corectă, reflectată de ansamblul materialului probator administrat în cauză, necontestat de inculpata S.B.K. care, de altfel, a recunoscut învinuirea şi a solicitat aplicarea procedurii reglementate de art. 375 Cod procedură penală, cerere admisă de instanţa de fond.

Curtea de apel reţine că” în data de 22 octombrie 2021, inculpata S.B.K., în timp ce conducea autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare …, cu intenţia de a se deplasa la festivalul de muzică ”APOTEK”,  de către organele de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate și Serviciului Rutier din cadrul I.P.J. Covasna. Pe locul din dreapta față se afla martorul E.

În urma efectuării unui control asupra autoturismului, în portbagaj, a fost găsit rucsacul inculpatei, iar în interior, au fost identificate 84 de comprimate de culoare roz și inscripția ”Casa del papel” pe o față și pe cealaltă față o mască, 1 comprimat de culoare verde/gri cu forma și logo ”Maseratti”, având pe o față o coroană și pe cealaltă față inscripția ”Maserati 300 mg”, în care s-a pus în evidență MDMA (Methilenedyoximetamfetamine), drog de mare risc înscris pe tabelul anexă nr. I la Legea nr. 143/2000, comprimatele fiind destinate vânzării. De asemenea, a fost identificat şi un grinder metalic, având simbolul ”PEACE”, în care s-a găsit cantitatea de 0,72 grame de cannabis, destinată consumului propriu.

Fapta inculpatei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 şi deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.

Existenţa faptelor şi vinovăţia inculpatei rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză şi analizat detaliat şi în mod judicios prin hotărârea apelată. Sub acest aspect, în mod corect s-a acordat valenţă juridică declaraţiilor date de inculpată în cursul procesului penal prin care aceasta a recunoscut comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Într-adevăr, iniţial, inculpata a susţinut că întreaga cantitate de droguri de mare risc găsită asupra sa îi aparţine şi a achiziţionat-o pentru consum propriu, fără a avea intenţia să o distribuie altor persoane. Ulterior, prin declaraţia dată în 29 octombrie 2021, după ce s-a dispus măsura arestării preventive împotriva sa, inculpata şi-a modificat poziţia procesuală, colaborând cu organul de urmărire penală şi a recunoscut că a achiziţionat un număr de 100 pastile ecstasy de la o cunoştinţă, indicând identitatea acesteia, din care anterior depistării sale, a mai vândut altor persoane pentru sume variind de la 45 la 60 lei bucata. În plus, inculpata a mai recunoscut că intenţiona să distribuie la festivalul de muzică denumit Apotek organizat în …, judeţul Covasna, drogurile găsite în data de 22 octombrie 2021, în autoturism.

În mod corect a fost coroborată declaraţia inculpatei cu depoziţia martorului E care se afla în autoturismul condus de inculpată în momentul în care aceasta a fost oprită în trafic, martor care a menţionat în faţa organului de urmărire penală că avea cunoştinţă de faptul că inculpata se ocupă de vânzarea de pastile ecstasy denumite în cercul consumatorilor „pils-uri”.

În plus, este corectă şi constatarea că acuzaţia este susţinută şi de proces-verbal din data de 22.10.2021 de efectuare a percheziţiei autoturismului marca Audi cu numărul de înmatriculare #########,în cuprinsul căruia s-a consemnat că în urma examinării,  în portbagaj, au fost identificate 84 de comprimate de culoare roz cu inscripția ”Casa del papel” pe o față și pe cealaltă față o mască, 1 comprimat de culoare verde/gri având pe o față inscripția ”Maseratti”, și pe cealaltă față inscripția ”Maserati 300 mg”, respectiv un grinder metalic, având simbolul ”PEACE”, în care s-au identificat fragmente vegetale cu aspect și miros specific plantei de cannabis.

Tot sub aspect probatoriu, prezintă relevanţă şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică de natură fizico-chimică nr. 798433 din data de 10 noiembrie 2021, întocmit de către specialiştii din cadrul I.G.P.R. – Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori, prin care s-a concluzionat că cele 84 de comprimate găsite asupra inculpatei conțin MDMA, iar substanța vegetală reprezintă cantitatea de 0,39 grame de cannabis, în plus fiind stabilit că grinderul cu inscripția PEACE conține cantitatea de 0,23 grame cannabis.

Astfel, faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei S.B.K. există, au fost comise de inculpată, fiind nejustificate şi imputabile acesteia.”, se arată la dosar.

Magistrații CA Brașov notează că inculpata a făcut două denunțuri, din care al doilea în data de 4 aprilie 2022, adică după sentința instanței de fond pronunțată în 7 martie 2022.

”Ulterior sesizării instanţei, inculpata a formulat două denunţuri penale, înregistrate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Covasna sub nr. 5/D/P/2022 la data de 18.01.2022, respectiv nr. 25/D/P/2022 la data de 04.04.2022.

Deşi primul denunţ nu a condus la identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care comit infracţiuni, cel de-al doilea a avut un asemenea efect.

Astfel cum rezultă din adresa DIICOT – Biroul Teritorial Covasna nr. 25/D/P/2022 din data de 30 mai 2022, inculpata a formulat un denunţ în data de 04.04.2022 privind săvârşirea de către numitul P.. a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, fiind audiată în calitate de martoră în data de 09.05.2022, iar în cauză în data de 18.05.2022 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de numiţii P..şi J.G..

Întrucât denunţul nu a fost formulat în faza de urmărire penală, nu pot fi aplicate prevederile art. 15 din Legea nr. 143/2000, conform căruia: „Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 – 9, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

Însă, faţă de informaţiile furnizat prin adresa emisă în data de 30.05.2022 de către DIICOT – Biroul Teritorial Covasna, devin incidente prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002 care reglementează următoarele: „Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

În analiza aplicabilităţii cauzei de reducere a pedepsei reglementate de art. 19 din Legea nr. 682/2002, curtea are în vedere cele statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 67/2015 prin care s-a constatat că soluţia legislativă reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care nu a comis o infracţiune gravă, este neconstituţională.

De asemenea, nu pot fi trecute cu vederea nici dispoziţiile Deciziei nr. 79/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care instanţa supremă a statuat că aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, faţă de inculpatul care are calitatea de denunţător într-o cauză penală, este condiţionată de continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care acesta are calitatea de martor denunţător, condiţie necesară, dar nu suficientă, instanţa urmând a evalua întrunirea cumulativă a condiţiilor de aplicare a textului.

Astfel, se constată că potrivit art. 2 lit. a din Legea nr. 682/2002, martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

1. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;
2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informaţii şi date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă şi persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză;
3. se află în cursul executării unei pedepse privative de libertate şi, prin informaţiile şi datele cu caracter determinant pe care le furnizează, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;

Inculpata S.B.K. a avut calitatea de martor în dosarul nr. 25/D/P/2022 al DIICOT – Biroul Teritorial Covansa, astfel intră în categoria persoanelor care pot beneficia de reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă, indiferent de natura şi gravitatea infracţiunii comise de aceasta, infracţiune care, de altfel, oricum se încadrează în definiţia dată noţiunii de „infracţiune gravă” prin art. 2 lit. h din Legea nr. 682/2002.

Ulterior Deciziei Curţii Constituţionale nr.  67/2015 se impune a se verifica dacă martorul, în speţă inculpata, a contribuit la atingerea obiectivului urmărit de legiuitor prin beneficiul instituit prin art. 19 din Legea nr. 682/2002, respectiv acela de combatere a infracţiunilor grave ca urmare a denunţului şi informaţiilor furnizate de martori.

Potrivit art. 2 lit. h din Legea nr. 682/2002, infracţiunea gravă este infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: genocid şi infracţiuni contra umanităţii şi infracţiuni de război, infracţiunile contra securităţii naţionale, terorism, omor, infracţiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spălarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puţin 10 ani.

Din adresa parchetului rezultă că inculpata a facilitat tragerea la răspundere penală a numiţilor Pinto şi Janko Gergo faţă de care în dosarul nr. 25/D/P/2022 al DIICOT – Biroul Teritorial Covasna se efectuează cercetări sub aspectul infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000. Chiar dacă traficul de droguri nu figurează în enumerarea cuprinsă în art. 2 lit. h din Legea nr. 682/2002, prin prisma legii este considerată o infracţiune gravă întrucât maximul special al pedepsei depăşeşte 10 ani, fiind de 12 ani închisoare.

Întrucât în cauza în care inculpata a fost audiată ca martor, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de numiţii Pinto şi Janko Gergo, este respectată şi interpretarea dată textului art. 19 din Legea nr. 682/2002 prin Decizia nr. 79/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În concluzie, fiind îndeplinite în cauză condiţiile impuse prin art. 19 din Legea nr. 682/2002, inculpata beneficiază de reducerea cu jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite.

Astfel, noile limite se situează de la 2 ani şi 6 luni la 6 ani închisoare pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 şi de la 1 lună şi 15 zile la 1 an pentru infracţiunea de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.

În plus, limitele reduse cu jumătate urmează a fi reduse încă o dată, cu o treime, faţă de dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, ca o consecinţă a aplicării procedurii recunoaşterii învinuirii.

În aceste condiţii, pedeapsa aplicată inculpatei trebuie să se situeze între următoarele limite:

– 1 an şi 8 luni – 4 ani, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000;

– 1 lună – 8 luni, în cazul infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.

Faţă de noile limite legale, curtea apreciază că se impune reindividualizarea pedepselor aplicate de prima instanţă, mai ales că pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000 este orientată spre noul maxim rezultat în urma aplicării consecutive a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, iar faţă de circumstanţele reale şi personale existente în speţă, nu se impune o pedeapsă în acest cuantum.

Instanţa de fond în mod corect a reţinut că fapta comisă de inculpata S.B.K. este gravă, având în vedere, cu prioritate, cantitatea de droguri de mare risc identificate asupra acesteia şi care urmau a fi distribuite în rândul tinerilor care au participat la festivalul organizat în …. acordând, de asemenea, relevanţă concluziilor consilierului de probaţiune care a întocmit referatul de evaluare în cauză.

Însă, curtea apreciază că nu poate fi trecută cu vederea atitudinea inculpatei ulterior comiterii faptei, interesul manifestat de aceasta de a contribui la identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au comis infracţiuni grave, lipsa antecedentelor penale, vârsta sa, gradul de integrare socială şi existenţa unui loc de muncă stabil anterior săvârşirii infracţiunii.

În plus, instanţa de apel consideră ca fiind deosebit de relevantă perioada petrecută în stare de arest preventiv de către inculpată – aproximativ 7 luni şi jumătate, care a contribuit la conştientizarea de către aceasta a gravităţii faptelor comise, a necesităţii respectării normelor legale şi de convieţuire socială, iar prin atitudinea manifestată în cursul soluţionării apelului a dovedit că a înţeles consecinţele activităţii ilicite desfăşurate anterior formării dosarului penal pe numele său şi trecerea prin procesul penal în care a avut calitatea de inculpată, a fost determinantă în formarea atitudinii sale viitoare şi înlăturarea riscului de comitere de noi infracţiuni.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite apelul formulat de inculpata S.B.K. împotriva sentinţei penale nr. # din data de 07 martie 2022 a Tribunalului Covasna, şi se va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatei de la 3 ani şi 4 luni închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 al. 1, 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi de la 2 luni închisoare la 1 (una) lună închisoare, pentru comiterea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală şi art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Se vor contopi pedepsele conform art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal.

Întrucât împrejurările care au stat la baza soluţiei de reducere a pedepsei conduc la concluzia că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea efectivă a acesteia, inculpata nu va mai comite alte infracţiuni, fiind necesară, însă, supravegherea atitudinii sale, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, constatându-se că sunt îndeplinite toate condiţiile impuse prin art. 91 Cod penal.

În baza art. 92 alin. 1 Cod penal, se va stabili un termen de supraveghere de 3 ani.

Se vor aplica măsurile de supraveghere şi obligaţiile prev. de art. 93 alin. 1, alin. 2 lit. b şi alin. 3 Cod penal.

În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală cu aplicarea art. 91 alin. 4 Cod penal, se va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, potrivit cărora, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, ori săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei aplicate.

Celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate vor fi menţinute, inclusiv sub aspectul stabilirii pedepselor complementare şi accesorii.

Întrucât se va modifica modalitatea de executare a pedepsei, prelevarea probelor biologice nu se va efectua la introducerea în penitenciar, astfel cum a reţinut prima instanţă, ci de către personalul Poliţiei Române instruit în acest sens, imediat după comunicarea hotărârii definitive de condamnare, astfel că se impune şi efectuarea acestei modificări în cuprinsul sentinţei apelate.

Se va constata că inculpata a fost reţinută şi arestată preventiv în perioada 23 octombrie 2021 – 08 iunie 2022.”, se arată în motivarea deciziei CA Brașov.

Comments

comentarii