Acasă » PROCESE » O nouă găselniță a recuperatorilor de creanțe: Cesionează mai departe către o persoană fizică

O nouă găselniță a recuperatorilor de creanțe: Cesionează mai departe către o persoană fizică

O nouă găselniță a recuperatorilor de creanțe: O persoană fizică cu domiciliul în Statele Unite ale Americii cumpără contracte de credite neperformante de la Rabon Credit Solutions.

Clujust vă prezintă calvarul prin care a trecut o femeie în ultimii patru ani, din cauza recuperatorilor de creanțe. Însă, cu ajutorul avocatelor Ioana Lăncrănjan și Cora Taflan-Balazs, a reușit să-i invingă, în ciuda tertipurilor folosite de aceștia.

M.M a luat, în 2008, un credit ipotecar de la Volksbank în valoare de 57 000 CHF, pe o perioadă de 25 ani. Debitorul nu a mai putut să plătească ratele, iar banca a început o executare silită, ce a fost continuată de Rabon Credin Solutions SRL, către care s-a vândut creanța, fără a deschide un nou dosar execuțional. Rabon, deținută de societatea olandeză Stichting Callisto Finance, și-a ales ca împuternicit o altă firmă, ASSET PORTOFOLIO SERVICING ROMANIA.

Rabon a încercat să scoată la licitație imobilul ipotecat la bancă, însă executarea a fost oprită, avocata Ioana Lăncrănjan reușind să dovedească instanței de judecată ca a intervenit perimarea executării silite. Între actele de executare au trecut mai mult de 6 luni. Hotărârea împotriva Rabon a rămas definitivă la Tribunalul Specializat Cluj, o dată cu respingerea apelului celor de la RABON CREDIT SOLUTIONS.

Surpriza a venit când dosarul se afla la Tribunalul Specializat, Rabon a cesionat mai departe creanța către o persoană fizică, Viorica Thorpe, domiciliată în SUA, care mai apare și în alte dosare execuționale. Practic, după ce au văzut că au pierdut la fond, cei de la Rabon au cesionat către Viorica Thorpe, pentru a se proteja împotriva pierderilor financiare, susține avocata Lăncrănjan

Coșmarul persoanei executate

Întrebată de Clujust cum a trăit ultimii ani, de când se judecă cu Rabon, Mihaela M. ne-a spus: ”Un stres și o tensiune si o teroare de nu vă puteți imagina! Acum m-am mai liniștit.” Femeia nu a scăpat însă de tot, căci Viorica Thorpe mai face o încercare să pună mâna pe locuință.

”Doamna din America s-a intors să mai incerce. Acești recuperatori sunt ca si niste camatari, iar Statul ar trebuie să facă ceva împotriva lor. Am avut noroc că am dat peste o avocată foarte cumsecade și bună. Nu m-a lăsat și s-a dus până in pânzele albe și a dovedit că nu le datorez nimic loc”, a precizat femeia.

Mandatarul mandantului

Persoana fizică Thorpe Viorica Popescu are ”în spate” o persoană fizică și o firmă de recuperări de creanțe. Astfel, Thorpe l-a mandatat pe un anume Sergiu Ionel Ciorbă, care, mai departe, a angajat firma SC AS RECOVER CONSULTING SRL, care să recupereze creanța cumpărată de Thorpe.

Însă, având în vedere dispoziţiile art. 2023 Cod civil, care arată că „mandatarul este ţinut să îndeplinească personal mandatul, cu excepţia cazului în care mandantul l-a autorizat în mod expres să îşi substituie o altă persoană în executarea în tot sau în parte a mandatului”, Ciorbă trebuia să își îndeplinească singur mandatul nu să delege o altă societate comercială, precizează reprezentanta contestatoarei în apel.

”Astfel, arată că se poate observa că în cauză apelul este făcut de către AS Credit Recover Consulting SRL iar avocatul este al societăţii, nu există o împuternicire avocaţială direct cu d-na Thorpe. Drept urmare consideră că nu există calitate de reprezentant în cauză nici cu privire la societatea AS Credit Recover Consulting SRL şi nici cu privire la Cabinet de Avocat Axinia Marinela Alina şi nici cu privire la autorizaţia expresă a mandatarului Ciorbă Sergiu Ionel. Solicită admiterea excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant a AS Credit Recover Consulting SRL faţă de apelanta Thorpe Viorica Popescu.”, se arată în Încheierea Tribunalului Specializat, prin care admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a AS Credit Recover Consulting SRL faţă de apelanta Thorpe Viorica Popescu, în ceea ce priveşte apelul formulat de către aceasta.

Tot în acest dosar, a fost ridicată o problemă juridică controversată: Diferența de calcul a termenului de prescripție între Judecătorie și Tribunalul Specializat Cluj în funcție de existența sau inexistența declarării scadenței anticipate și în funcție de plățile voluntare efectuate.

Discuțiile legate de prescripția creanței au vizat existența sau inexistența declarării scadenței anticipate a creditului. În cazul în care nu ar fi existat declararea scadenței anticipate, termenul de prescripție pentru împrumutul contestatoarei M.M, care se intindea pe 300 de rate lunare(25 ani), în cazul contractului cu executare succesivă, s-ar fi raportat la fiecare rată lunară în parte și nu la ultima plată efectuată.

Or, la nivelul anului 2010-2012, declararea scadenței anticipate se făcea printr-o notificare de informare, prin care debitorul era avertizat asupra acestei posibilități a băncii, iar ulterior, sistemul declara automat scadența, debitorul nemai fiind notificat, fapt ce ducea la diverse  interpretări a existenței scadenței propriu-zise sau inexistenței acesteia .

Judecătoria Cluj-Napoca relevă următoarele ˊˊAstfel, deosebit de semnificativ rămâne aspectul că, după cum se poate deduce din contract, rambursarea creditului urma a fi realizatǎ într-o perioadǎ de 300 de luni, or, în atare circumstanţe, se constatǎ cǎ, în realitate, ultima ratǎ datoratǎ ar fi trebuit achitatǎ la 25.05.2033, iar la data de 08.03.2017 a fost înregistrată cererea de executare silită. În asemenea împrejurări, este de remarcat că, raportat la dispoziţiile art. 706 alin. (2) teza I din C. proc. civ., termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a început să curgă de la momentul scadenţei fiecărei rate, potrivit art. 711 din C. proc. civ. coroborat cu art. 7 4 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958, cu referire la sumele ce trebuiau achitate de către contestator, în tot intervalul de timp în care urma a se derula contractul de credit, or cererea de executare silită a fost depusă la organul de executare la 08.03.2017 aşa încât este clar că, relativ la sumele reprezentând ratele aferente creditului acordat, a intervenit prescripţia dreptului de a obţine executarea silită pentru ratele anterioare datei de 08.03.2014. În consecinţă, dat fiind că, în cauză, a operat prescripţia dreptului de a cere şi obţine executarea silită pentru o parte din creanţa, decurge ideea că, în condiţiile evidenţiate, creanţa de care se prevalează intimata nu mai îndeplineşte cerinţele stabilite de art. 663 alin. (1) – (3) din C. proc. civ., respectiv aceasta nu mai prezintă caracter cert şi lichid, în integralitatea sa, motiv pentru care se impune a aprecia că argumentele debitorului sunt întemeiate ˊˊ

Contestatoarea a câștigat cauza și in interpretarea dată de Judecătorie, însă a promovat apel, susținând, prin avocați, că întreg creditul este prescris, nu doar o parte din el.

Tribunalul Specializat Cluj a luat în considerare notificarea de informare, prin care debitorul era avertizat asupra acestei posibilități a băncii de declarare a scadenței anticipate că ar fi intocmai actul care declară concret scadența anticipată, la termenul menționat în informare, interpretare corectă și din punctul de vedere al avocațiilor apelantei, Ioana Lăncrănjan și Taflan-Balazs, ce schimbă într-un mod categoric modalitatea de calcul a termenului de prescripție.

Debitorul M.M a întrerupt termenul de prescripție prin două plăți voluntare și atunci, de la acest moment se calculează din nou un termen de 3 ani, care s-a împlinit înainte de declanșarea urmăririi silite în dosarul execuțional contestat.

”Creditoarea s-a apărat invocând faptul că prescripţia ar fi fost întreruptă, întrucât anterior dosarului de executare silită care face obiectul prezentei cauze a existat dosarul nr.67N/2013, însă cu privire la acest dosar, creditoarea omite să precizeze un aspect relevant pentru soluţionarea cauzei şi anume faptul că împotriva executării declanşate în dosarul anterior menţionat a fost formulată o contestaţie la executare care fiind admisă, instanţa constatând perimată executarea silită, iar sentinţa a rămas definitivă. (dosarul cu Rabon la care am făcut referire la începutul articolului).

În consecinţă, întreruperea de care se prevalează creditoarea nu a intervenit, întrucât, potrivit art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958, prescripţia nu este întreruptă, dacă s-a pronunţat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecată sau de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea.”, se arată în Decizia Civilă nr. 2830/A/2018.

Prin urmare, după ani de luptă în instanțe, executarea a fost oprită, iar persoana vizată nu mai plătește datoria de 61 000 CHF și rămâne cu imobilul, precum și recuperează toate cheltuielile investite cu procesele.

“Procesele au durat o perioada lunga de timp, aproximativ 4 ani de zile, fiind vorba despre 2 contestatii la executare, una impotriva actelor facute la cererea societatii Rabon si a doua impotriva lui Thoerpe. Impreuna cu colega mea  Taflan-Balasz Cora, cu care am colaborat extraordinar, am dus o luptă acerbă cu recuperatorii de creanțe și am reusit sa desfiintam executare dupa executare si mai important, sa ajutam clientul sa isi pastreze imobilul, sa scape de datorie si sa isi recupereze si toate costurile investite in procese.”, a conchis avocata Ioana Lăncrănjan.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina