Curtea de Apel București a dispus sesizare CCR în dosarul de trafic de influență în care Udrea este acuzată că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a-i da suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica.
Solutia pe scurt: ”În temeiul art.29 alin.4 rap. la art.29 alin.1-3 din Legea nr.47/1992 (republicată), constată admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.107, art.112, art.291 alin.2 Cod penal (Legea nr.286/2009 (respectiv art.111, art.118, art.257 rap. la art.256 alin.2 Cod penal din 1968 si art.32-33 din Legea nr.656/2002, respectiv art.50-51 din Legea nr.129/2019, ridicată de inculpata UDREA ELENA-GABRIELA şi sesizează Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acestei excepţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2022.”
Potrivit EVZ.ro, în cadrul dezbaterilor din dosarul „Hidroelectrica”, fostul ministrul Elena Udrea a cerut, prin intermediul avocaţilor care-i reprezintă interesele, sesizarea Curţii Constituţionale a României cu o excepţie privind neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale care reglementează măsurile asigurătorii şi confiscarea extinsă: art. 107 din Codul penal (scopul măsurilor de siguranţă), art. 112 din Codul penal (confiscarea extinsă), art. 291 alin. 2 Cod penal (traficul de influenţă – confiscarea de bunuri); Legea 656/2002 (art. 32 – 33) şi Legea 129/2019 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (art. 50 -51) cu privire la măsuri asigurătorii şi confiscarea de bunuri, precum şi câteva articole din vechiul Cod penal.
În octombrie 2018, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus instituirea sechestrului pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de fostul ministru Elena Udrea, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro, în vederea confiscării speciale, decizie menţinută ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.