Acasă » PROCESE » O fostă angajată a dat în judecată o firmă de IT din Cluj pentru că a făcut astm bronșic la locul de muncă, dar a renunțat subit la proces
noul sediu Jpard Solutions

O fostă angajată a dat în judecată o firmă de IT din Cluj pentru că a făcut astm bronșic la locul de muncă, dar a renunțat subit la proces

O fostă angajată a dat în judecată o firmă de IT din Cluj pe motiv că a făcut astm bronșic la locul de muncă după ce angajații au fost mutați în sediu nou, dar a renunțat subit la proces după opt termene de judecată, timp în care s-a efectuat și o expertiză de către IML.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în iunie, 2018, reclamanta, plină de avânt, a dat în judecată Jpard Solutions SRL, solicitând Tribunalului Cluj obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 euro ca daune morale și plata cheltuielilor de judecată,

În acțiune, în esență, se arăta că între reclamantă și firmă a fost încheiat contract individual de muncă în august 2015 și că la data de 15 ianuarie 2018, din dispoziția angajatorului și fără a fi fost încheiat un act adițional privind schimbarea locului muncii, a început să își desfășoare activitatea conform contractului individual de munca la noul punct de lucru al societății, situat în Cluj Napoca, strada Cardinal Iuliu Hossu, nr 57A.

”La data respectivă, lucrările de amenajare interioară a imobilului erau în plina desfășurare și au continuat până spre sfârșitul lunii martie 2018, în această perioadă, în spațiul de lucru era continuu praf și miros puternic degajat de materialele folosite la efectuarea lucrărilor de amenajare, iar geamurile nu se deschideau din cauza temperaturilor exterioare scăzute, astfel încât nu se putea realiza o ventilație corespunzătoare a spațiului. Mai mult, Instalațiile care asigurau încălzirea erau pline de praf și recirculau praful. In prima zi de munca la noul sediu, din cauza acestor condiții, reclamanta a suferit următoarele afecțiuni: insuficiență respiratorie apăruta brusc, cefalee puternică, senzația de intoxicare și amețeală. În a doua zi de muncă la noul sediu, din aceleași motive, reclamanta a suferit aceleași afecțiuni la care s-a mai adăugat și instaurarea unei tuse agresive, aceasta fiind nevoită să părăsească locul de muncă după doar trei ore de la începerea programului.

Urmare a afecțiunilor astfel suferite, la data de 17 ianuarie 2018 reclamanta a lucrat de la domiciliu, timp în care afecțiunile mai sus menționate s-au redus în intensitate, însă nu au dispărut în totalitate.

La data de 18 ianuarie 2018, reclamanta a revenit la locul de muncă și în decurs de aproximativ 1 oră a suferit o criză de astm pe fond praf și sindrom cefaleic, fiind preluată de la locul de muncă de către un echipaj de ambulanță și transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – UPU Cluj Napoca.

Prin scrisoarea medicală eliberată de Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – UPU Cluj Napoca la data de 18.01.2018 a fost stabilit că reclamanta a suferit o criză de astm bronsic {reacție la praf) și sindrom cefaleic, astfel că, în perioada 19 ianuarie 2018 – 06 februarie 2018 reclamanta a fost în concediu medical.

La data de 22 ianuarie 2018 a fost confirmat de către un medic alergolog diagnosticul de astm bronsic declanșat pe fond de praf (scrisoarea medicală eliberată la data de 22.01.2018 de către medicul primar alergolog C. B.). Ulterior expirării concediului medical, la data de 7 februarie 2018 petenta s-a reîntors la locul de muncă unde a suferit o nouă criză de astm, motiv pentru care în perioada 13 – 24 februarie 2018 a fost spitalizată la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” Cluj Napoca, unde a fost supusă la diverse investigații și analize, iar după externare i-a fost prescris concediu medical până la data de 28 februarie 2018. În perioada 01 martie – 05 aprilie 2018, reclamanta a lucrat de la domiciliu, cu vizite scurte la locul de muncă, în această perioadă de timp afecțiunile s-au redus în intensitate, însă nu au dispărut în totalitate, dar în momentele în care petenta s-a prezentat la locul de muncă problemele sale medicale s-au reactivat brusc.

La data de 10 aprilie 2018 reclamanta s-a reîntors la locul de muncă urmare a faptului că nu i-a mai fost permis să lucreze de la domiciliu, ocazie cu care problemele sale medicale s-au reactivat brusc; În perioada 10 – 15 aprilie 2018 reclamanta a mai fost consultată de medicul de familie și un medic specialist pneumolog care au confirmat faptul că afecțiunile se pot agrava dacă petenta va frecventa din nou același mediu și că tratamentul prescris va trebui urmat pe tot parcursul vieții. Apoi, în perioada 2 – 8 mai 2018 reclamanta a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca cu diagnosticul astm bronsic alergic agravat de condițiile muncă, fiind acordat concediu medical de 14 zile.

La data de 2 mai 2018 reclamanta a formulat și expediat prin poștă angajatorului o cerere de despăgubire pentru prejudiciul astfel cauzat, cererea fiind recepționată de angajator la data de 8 mai 2018. Ulterior, la data de 14 mai 2018, reclamanta a înregistrat la angajator aceeași cerere, prin serviciul registratură.

În ceea ce privește afecțiunea suferită de către reclamantă – astm bronșic, aceasta este în prezent nevindecată, necesitând îngrijire în permanență. În aceste condiții, reclamanta a suferit și suferă în continuare un disconfort major cauzat de faptul că (i) trebuie să facă periodic tratament și vizite la doctor; (ii) starea de sănătate i-a fost afectată în mod semnificativ; (iii) afecțiunea astfel dobândită o împiedică să își desfășoare activitățile recreativ – sportive, suferind și un prejudiciu colateral constând în reintegrarea dificilă în viața socială, petenta fiind nevoită să se retragă din colectivul cu care desfășura activități recreativ – sportive. Reclamanta este în prezent în incapacitate de a mai face sport, fără vreo perspectivă optimista, iar în urmă diagnosticului primit a fost nevoită să își schimbe stilul de viață în acord cu tratamentul și constrângerile acestei boli. Reclamanta trebuie să poarte la ea în permanență cel puțin un spray, pentru tratament, și altul pentru cazurile de criză, în lipsa acestora viața reclamantei fiind pusa în pericol. în plus, de acum înainte, în vederea găsirii unui nou loc de muncă reclamanta va fi nevoită să menționeze această boală și să solicite condiții speciale de lucru.”, se arată în în dosarul cu litigiul de muncă.

Reprezentanții firmei au cerut instanței să respingă acțiunea, arătânc că prin Actul adițional din 28 februarie 2018, părțile au convenit modificarea contractului individual de muncă, respectiv modificarea și completarea lit. d), urmând a avea următorul conținut, „a) Activitatea se desfășoară atât la sediul social și/sau punctul de lucru al societății aflat în Cluj, Cluj-Napoca, str. Cardinal Iuliu Hossu nr. 57/A, cât și la domiciliul salariatuluisituat în…… în măsura în care va fi necesar pentru desfășurarea atribuțiilor sale de serviciu și cu respectarea prevederilor legale în vigoare, salariatului i se va putea solicita să lucreze în orice alt birou dinjud. Cluj și din afara acestuia, precum și să desfășoare călătorii în interes de serviciu, atât în România, cât și în străinătate, b) Prestarea muncii la domiciliul salariatului se poate face doar pe bază de cerere scrisă înaintată de către acesta conducerii societății și aprobată în prealabil de angajator.

De asemenea, reprezentanții Jpard au precizat că reclamanta, fiind diagnosticată cu astm și pneumonie virală, a beneficiat de concediu medical și, totodată, a prestat muncă la domiciliu.

Ulterior, angajata și-a dat demisia în 16 mai 2018, solicitând încetarea contractului de muncă, cu renunțarea la preaviz sau efectuarea acestuia la domiciliu, în baza recomandărilor medicale.

Anterior emiterii deciziei de încetare a contractului individual de muncă, reclamanta a înaintat firmei o notificare prin intermediul căreia a solicitat ca în termen de 5 zile de la primirea notificării să indice care este poziția referitoare la încetarea contractului individual de muncă, prin acordul părților, precum și dacă este de acord cu soluționarea pe cale amiabilă a situației litigioase ivite între părți.

Pe fond, avocații firmei au arătat: ”In ce privește prejudiciul moral invocat și solicitat, îmbolnăvirea trebuie să fie evidentă și neechivocă și, implicit, incapacitatea de muncă inclusiv de ordin constant și repetațiv cauzată de boala profesională dobândită și astfel evidențiată neechivoc prin certificatele medicale șl celelalte acte medicale emise, din care să rezulte fără tăgadă că salariatul/fostul salariat reclamant a suferit o diminuare evidentă și certă a capacității de muncă, rămânând în mod regretabil afectat și având un disconfort și nesiguranță personală și profesională permanente, de natură a-i afecta viața privată din punct de vedere al condițiilor de manifestare funcțională circumscrisă posibilelor restrângeri, excluderi, marginalizări și limitări sociale, profesionale, de grup, dar și familiale, și care-l îndreptățește la despăgubiri cu titlu daune morale. Or, în prezenta cauza, reclamanta nu a probat caraterul echivoc și evident al bolii profesionale, respectiv incapacitatea de muncă constatată de către un medic specialist.”

Potrivit reprezentanților firmei, reclamanta suferea de astm bronșic și sindrom cefaleic anterior începerii lucrărilor de amenajare a imobilului, simptomele manifestandu-se în sezonul rece.

”Îmbolnăvirea reclamantei este cauzată, cel mai probabil, de o sensibilitate mai accentuată a acesteia față de mediul existent la momentul efectuării amenajărilor interioare ale imobilului, mai ales în condițiile în care ceilalți angajați nu au avut asemenea probleme de sănătate. Totodată, substanțele folosite în procesul de amenajare a imobilului pot constitui cel mult un factor declanșator pentru o criză de astm, nicidecum cauza care a declanșat astmul bronșic.”, se arată în poziția firmei de la dosar.

În cursul judecății, s-au administrat proba cu înscrisurile depuse de părți, interogatoriul, proba testimonială și expertiza medico-legală de la IML Cluj-Napoca.

În data de 3 septembrie 2019, reclamanta a depus la dosar o declarație autentică de renunțare la dreptul pretins. Potrivit Declarației autentificate de un notar, reclamanta a declarat că renunță la dreptul pretins față de pârâta Jpard Solutions SRL, în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Cluj.

”În aceste condiții, instanța reține că potrivit disp. art. 408 Cod procedură civilă Cod procedură civilă reclamantul poate, în tot cursul procesului, „ să renunțe la însuși dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului” . Totodată textul legal prevede că în caz de renunțare la dreptul pretins, instanța pronunță o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, dispunând și asupra cheltuielilor de judecată.

Instanța mai reține că renunțarea la drept nu este condiționată de acceptarea cererii de renunțare la drept de către pârâtă, astfel că, față de actul de dispoziție al părții reclamante de renunțare la dreptul dedus judecății, urmează ca  – potrivit art. 408 alin. (2) Cod procedură civilă – să respingă acțiunea pe fond.

Văzând disp. art. 453 Cod procedură civilă și raportat la principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.”, se arată în motivarea sentinței civile nr. 1799/2019 a Tribunalului Cluj.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina