O firmă din Cluj a susținut în instanță că nu a obținut fonduri din cauza Inteligenței Artificiale de la un Minister

O firmă din Cluj a dat vina pe programul de Inteligență Artificială de la Ministerul Economiei pentru faptul că nu a primit ajutorul financiar în pandemia de Covid. Firma a dat în judecată Ministerul și Agenția pentru IMM-uri.

”Pe fondul acţiunii în contencios, arătă că a aplicat în cadrul programului de finanţare, respectând procedura instituită pentru derularea lui conform reglementării prin Ordonanță de Urgență nr. 224 din 30 decembrie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, alimentaţiei publice şi organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19.

Probabil din cauza restricţiilor impuse de pandemia Covid-19, implementarea a fost gândită exclusiv sub forma dialogului cu un program de Inteligenţă Artificială generat de către minister sau agenţie. Acesta a făcut ca o comunicare interumană între reprezentanţii societăţii şi reprezentanţii persoane fizice ai instituţiei de implementare să nu fie posibilă. Toate comunicările s-au făcut în scheme de program informatic, lipsind relaţia de o înţelegere necesară a situaţiei concrete a societăţii şi fiind la dispoziţia unui algoritm inuman de decizie.

Această structură de relaţionare a determinat lipsa posibilităţii oricăror explicaţii în afara cadrului rigid reglementat de program, care impunea scheme tipizate cu formulare şi răspunsuri ce excludeau orice completări de explicaţii care să faciliteze înţelegerea solicitării.

Rezultatul a fost că atât completarea formularelor, încărcarea documentelor doveditoare, apoi referatele de clarificări urmate de decizia de respingere, precum şi contestaţia împotriva acestei decizii şi apoi răspunsul de respingere a deciziei să fie nu doar în afara empatiei de comunicare, ci în afara posibilităţii de înţelegere şi corectare prin explicaţii a modului în care programul informatic a categorisit amplasarea societăţii în grila sa de normare.

Explicând efectele acestei rigidităţi arată că reclamanta este o societate care funcţionează legal după legile statului român, ani de zile anterior pandemiei își desfăşoară o activitate profitabilă în sectorul foarte specializat şi restrictiv al domeniului aeronautic şi că a obţinut în mod constant profit din activitatea sa, profit care a fost evidenţiat în bilanţurile anuale publice afişate pe pagina oficială a Ministerului Finanţelor Publice, plătind statului impozit pe profit în sume substanţiale.

Statul român a perceput legalitatea funcţionării, rentabilitatea economică şi socială a reclamantei şi a pretins şi încasat impozitul datorat pe profit precum şi toate celelalte taxe pe forţa de muncă şi pentru autorizările şi avizele de funcţionare necesare, neexistând nicio opoziţie și niciun impediment din partea statului la adresa legalei funcţionări. Numai că, raportat la nevoia de intervenţie a statului în economie în vederea creării cadrului necesar combaterii pandemiei, activitatea sectorului aeronautic a fost oprită total odată cu decretarea stării de urgenţă, şi mai apoi sever restricţionată pe perioada stării de alertă. A beneficiat de măsurile de sprijin în privinţa şomajului personalului angajat, a redus activitatea în mod necesar, a disponibilizat temporar o parte din personal, a reangajat când activitatea a repornit, deci s-a comportat ca un jucător pe piaţă în limitele legale permise de legislaţia statului român şi nu a avut reproşuri din partea acestuia în acordarea măsurilor de sprijin în favoarea salariaţilor, prin verificarea legalei funcţionări.

Cu toate acestea, programul informatic deficitar realizat încadrează, în înţelegerea sa, activitatea reclamantei în afara cadrului legal în care a funcţionat până acum, derulând activităţi de catering în domeniul aeronautic, fiind considerată în mod implicit ca având activitate ilicită. După cum rezultă din actele depuse în sprijinul cererii de finanţare, cerere care PE FOND, nu a fost contestată de program, a suferit enorm ca urmare a restricţionării activităţii. Suma rezultată ca pagubă recunoscută şi datorată este cea menţionată la capătul al 3-lea al cererii, respectiv de 514.845,60 lei.”, se arată în acțiune.

Din păcate pentru firmă, nu au fost analizate de instanță motivele pe fond, căci acțiunea a fost respinsă pe motiv că a fost depusă prea tarziu.

”Respinge, ca fiind tardiv formulată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Flights Aviaton Trade S.R.L, …., în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii și Ministerul Economiei.”, se arată în sentința Tribunalului Cluj.

Comments

comentarii