fbpx

O femeie țepuită de o așa-zisă platformă de cumpărături a câștigat în instanță banii înapoi plus daune morale

O femeie țepuită de platforma SCnet (Shopping Center Network) a câștigat la Judecătoria Cluj-Napoca recuperarea prejudiciului plus daune morale pentru stresul provocat de pierderea banilor.

Judecătoria Cluj-Napoca o obligat pârâta SHOPPING CENTER NETWORK S.R.L., cu sediul în mun. Cluj-Napoca, la plata către reclamanta a sumei de 11000 lei, reprezentând prejudiciu și a sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale. Sentința poate fi atacată cu apel.

În concluziile scrise depuse de avocata Roxana Pop se arată cum a fost păcălită clienta ei (al cărei nume l-am anonimizat): ”Reclamanta F.C. în data de 21.10.2018 în urma unor discuții cu dl. Nicolae Iovan, partener intermediar cu firma S.C.Shopping Center Network S.R.L  a hotărât să se înscrie pe platforma subscrisei. În acest sens, i s-au prezentat modalitățile de cumpărături pe care le putea efectua și ceea ce urma să câștige în urma colaborării cu pârâta.

Reclamanta, fiind de bună-credință, a achitat în contul pârâtei suma de 11.000 de lei conform facturii proforme seria SCNETPGA 5 nr. 663 din data 23.10.2018.

Această sumă de bani pe care a depus-o urma să o folosesc pentru a realiza mai multe cumpărături de pe site-ul SC Shopping Center Network. În momentul în care a încercat să realizeze cumpărături a observat faptul că nu poate să beneficieze de această sumă de bani, banii fiind depozitați într-un cont de garanții, iar pentru a putea recupera suma depusă ar fi trebuit să mai aducă încă doi membrii și să mai depună și o altă sumă de bani.

În acel moment, a realizat faptul că acest contract încheiat fără a avea posibilitatea de a înțelege modalitatea concretă în care vor fi direcționați banii clientului este de fapt o metoda de practică ilegală comercială a acestei societății, aspect care a fost sancționat prin Procesul-Verbal seria ANCP nr. 895201 din data de 19.12.2018 cu amenda în valoare de 10.000 de lei, în urma sesizării efectuate de către reclamantă la Protecția Consumatorului.

După ce a realizat reclamanta faptul că nu își mai poate recupera banii prin retragerea acestora, a încercat în nenumărate rânduri prin intermediul telefonului cât și a adreselor de e-mail către adresa oficială a pârâtei să remedieze acest raport obligațional în sensul că a solicitat doar să i se restituie banii înapoi și să se desființeze contractul de comun acord. Mai mult, reclamanta a adus la cunoștiința pârâtei faptul că a fost indusă în eroare cu privire la modalitatea în care urma să beneficieze de suma depusă în contul acesteia, respectiv faptul că aceasta a înțeles că pentru fiecare cumpărătură efectuată va primi înapoi mai puțin de 10%.

Totodată, reclamantei nu i s-a comunicat că depunerea sumei de 11.000 de lei va fi efectuată într-un cont de garanții, aceasta fiind informată că poate să folosească suma respectivă pentru achiziționarea produselor de la partenerii comerciali de care era interesată, deși în realitate după depunerea sumelor în contul pârâtei, nu mai putea dispune de suma respectivă pentru achiziționarea produselor de la partenerii comerciali.”, a precizat avocata Roxana Pop (foto).

Instanța a consființit că femeia a fost indusă în eroare.

”Martorul Iovan Nicolae, care s-a prezentat ca fiind director al SCNet București, i-a explicat reclamantei modul în care funcționează sistemul de cumpărături al SCNET. Astfel, după cum a declarat în faţa instanţei, martorul i-a arătat că sistemul de cumpărături este extrem de simplu, dacă cineva dorește să cumpere un apartament plătește un avans pentru a putea ulterior încheia contractul de vânzare-cumpărare, vânzătorul având astfel garanția că la termenul stabilit de cumpărătorul va achita diferența de preț. A arătat martorul că astfel se întâmplă și în cadrul sistemului de cumpărături, persoana decide în cunoștință de cauză și depune la bancă acea garanție, după care o folosește pentru a achiziționa bunuri.

Având în vedere declaraţia martorului Nicolae Iovan, instanţa apreciază că reclamanta nu a fost în mod corect informată cu privire la modul de funcţionare a sistemului de cumpărături, nefiindu-i indicat reclamantei modul de funcţionare al comisioanelor şi al garanţiei depuse de aceasta în contul deschis în cadrul platformei. Deși prin întâmpinare pârâta a arătat că pot fi realizate cumpărături doar de la partenerii menționați pe site-ul societății, martorul Nicolae Iovan a arătat că pot fi realizate cumpărături de la orice supermarket, orice benzinărie, confirmând susținerile reclamantei potrivit cărora i s-a spus că majoritatea marilor magazine fac parte din sistem. (…)

Instanța apreciază ca fiind întemeiate susținerile reclamantei potrivit cărora aceasta nu a înțeles modalitatea în care funcționează sistemul de cumpărături, iar acest aspect s-a datorat în mare măsură modalității în care acest sistem i-a fost prezentat de către martorul Iovan.

De altfel, faptul că activitatea prestată de către pârâtă este una care nu respectă dispozițiile legale, rezultă și din faptul că prin Decizia nr. 33/20.12.2018 s-a dispus de către ANPC măsura încetării de către pârâtă a practicii comerciale incorecte. Astfel, prin respectiva decizie s-a reținut că pârâta prin acțiunile sale înșelătoare atrage consumatorii, pe care îi induce în eroare că prin înscrierea la SCNEt pot beneficia de avantaje în ceea ce privește prețul produselor achiziționate cu cât cumpără mai mult, precum și de primirea de comisioane și vauchere, dar în realitate aceste avantaje nu se acordă decât urmare a introducerii altor consumatori în sistem, iar banii depuși în contul indicat nu mai pot fi recuperați fiindu-se
astfel afectate interesele economice.

În continuare, s-a reținut că prin oferirea de informații false privind acordarea de avantaje, beneficii privind destinația sumelor de bani în contul indicat, operatorul economic a operat și promovat un sistem piramidal, în care consumatorul oferă o contraprestație în bani, în schimbul posibilității de a primi compensație, care provine în special ca urmare a introducerii unor alți consumatori în sistem, decât ca urmare a consumului de produse. Astfel, s-a ajuns la concluzia că societatea pârâtă utilizează practici comerciale înșelătoare, astfel cum acestea sunt definite la art. 6 alin. 1 lit. d din Legea nr. 363/2007, corob. cu pct. 14 din Anexa 1

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 1350 alin. 1şi 2 C.civ. (1) Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii. Astfel, în cauză a fost încheiat un contract între reclamantă şi societatea pârâtă, aspect ce rezultă şi din aderarea reclamantei la sistemul de cumpărături. Însă reclamanta nu a fost în mod corect informată cu privire la modul de funcţionare al sistemului de cumpărături, în plus, după cum rezultă cu putere de lucru judecat din hotărârile pronunţate în dosarul nr. 6/211/2019 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pârâta a recurs la practici comerciale ilegale fiind sancţionată contravenţional în acest sens.

Prejudiciul suferit de reclamantă constă în suma de 11000 lei, sumă ce a rămas blocată în conturile din platforma SCNet. După cum rezultă din corespondența electronică purtată între reclamantă și pârâtă rezultă că aceasta a solicitat restituirea sumei de 11000 lei, în data de 24.10.2018, respectiv a doua zi după înscrierea pe platforma SCNET . Reclamanta a depus în contul pârâtei suma de 11000 lei, fără însă ca pârâta să presteze vreun serviciu pentru această sumă. Acoperirea prejudiciului se poate realiza prin restituirea acestei sume către reclamantă. Prin urmare, instanţa va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 11000 lei, reprezentând prejudiciu.

Instanţa apreciază ca fiind întemeiate în parte solicitările reclamantei privind prejudiciul moral suferit. Pierderea unei sume de 11000 lei poate reprezenta în sine un stres emoţional pentru majoritatea persoanelor care locuiesc în România şi obţin un venit mediu. În plus, reclamanta a fost nevoită să facă numeroase demersuri în faţa organelor statului în vederea recuperării sumei de 11000 lei. În vederea acoperirii prejudiciului emoţional suferit de reclamantă ca urmare a faptei ilicite a pârâtei, după cum s-a reţinut mai sus, instanţa va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3000 lei, cu titlu de daune morale, care poate reprezenta contravaloare unor şedinţe de psihoterapie în vederea restabilirii sănătăţii emoţionale.”, se arată în motivarea sentinței.

Comments

comentarii

Zilele Clujului încep joi, 30 mai. Clujenii vor avea parte de un show de excepție în Piața Unirii.... Citește mai mult
Proiectul privind salariul minim prevede că nu vor exista diminuări salariale iar formula care va fi stabilită va ţine cont, printre altele, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi productivitatea muncii.... Citește mai mult

Lasă un răspuns