fbpx

O avocată din Cluj a avut prezentare la a 26-a conferință a Asociației Europene de Psihologie si Drept

Gabriela Culda, psiholog doctorand la Universitatea Babeș Bolyai – Școala Doctorala de Psihologie Cognitivă Aplicată și avocat in Baroul Cluj a fost singura româncă care a avut prezentare la Conferința anuală a Asociației Europene de Psihologie si Drept, ce s-a desfășurat la Toulouse în perioada 5-8 iulie.

Gabriela Culda a susținut o prezentare orală a lucrării despre viol, pentru care a realizat un sondaj după cazul de la Vaslui. Doctoranda din Cluj a fost desemnată sa facă parte din comitetul de evaluate a lucrărilor doctoranzilor de la conferință.

A fost a 26-a întâlnire a Asociației Europene de Psihologie si Drept, care aduna practicieni din cele doua domenii (psihologi criminaliști, psihologi experți in memorie si amintiri false, psihologi experți in intervievarea suspecților, avocați, judecători , profesori universități in cele doua domenii).

Anul acesta au partixipat peste 200 de oameni din toata Europa, SUA , Canada, Australia, Asia si Africa. În cadrul conferinței, se desfășoară trei tipuri de activități științifice: prelegeri in plen, prezentări orale si postere. Pentru prezentări orale si postere poate aplica orice doritor cu lucrări științifice in domeniu. Se aplica pana cel tarziu in luna ianuarie, se evaluează fiecare lucrare de cel putin 2 evaluatori si se accepta sau se respinge. Răspunsul se primește in aprilie pentru participarea din iulie.

Au ținut prelegeri Henri Otgaar -profesor la Facultatea de Psihologie si Neurostiinte din Maastricht University si cercetător la Centrul de Memorie si Drept din London University, care a vorbit despre amintirile false si rolul lor in depozițiile martorilor in procese; Astrid Hirschelmann, profesor la Facultatea de Psihologie din Rennes University si cercetător in cadrul Administrațiilor penitenciare din Franța – a vorbit despre evaluarea riscului infracțional la deținuți; Alfred Allan, profesor la Cowan University in Australia, jurist si psiholog, si director al Asociației De Psihologie Aplicată – a vorbit despre etica profesională a psihologului intre interesul individului si interesul societății cand cele doua sunt distincte si Rebecca Milne , profesor in psihologie judiciara la Universitatea din Portsmouth din UK, si cercetător la Centrul de Intervievare al institutului de Stiinte Penale, care a vorbit despre tehnici de intervievare a suspecților

La sesiunile științifice, s-au prezentat lucrările oral. Aici a avut prezentare și tânăra clujeancă Gabriela Culda cu lucrarea “Euristica disponibilității si satisfacția cu pedeapsa in cazurile de viol”, la secțiunea “Studii despre abuzuri sexuale si hărțuire” .

”Eu am prezentat o cercetare despre modul in care percepția gravitații unei infracțiuni se schimba dupa ce un caz este prezentat in media. Inițial, am început un studu in care am vrut sa văd cum evaluează populația generală (deci nu practicanți ai dreptului, care sunt deja influențați in percepția lor de pedepsele legale pe care le cunosc ) diferite infracțiuni. Am rugat atunci participanții sa stabilească pedepse pentru 10 dintre cele mai frecvente infracțiuni si apoi sa le evalueze si relativ, una fata de alta.

De exemplu, sa stabilească care ar trebui sa fie pedeapsa pentru omor, viol, corupție si apoi sa stabilească care este mai grav omorul sau violul , corupția sau omorul sau daca sunt la fel de grave. La acel moment eu nu intenționam sa ma ocup de viol in mod special, dar ma interesa o perceptie socială a gravitații infracțiunilor . Asta mai ales pentru ca, de multe ori, politica penală in stabilirea pedepselor nu tine cont doar de gravitatea unei fapte, ci si de frecventa cu care se săvârșește in societate sau de alți factori politici. La doua luni dupa ce am luat aceste măsurători, a început sa fie puternic mediatizat cazul de viol de la Vaslui. Atunci am decis sa repet măsurătorile la aceeași participanți si sa văd daca s-a modificat percepția lor legată de “cum ar trebui sa fie pedepsit violul “. Si s-a modificat. Recompletand chestionarul, participanții au stabilit acum pedepse mai mari pentru infracțiunea de viol. Atenție, nu erau întrebați despre cazul de la Vaslui , ci au primit exact același întrebări despre toate infracțiunile. La final, erau întrebați daca au auzit de cazul de viol de la Vaslui. (asta pentru a-i putea exclude din cercetare pe cei -foarte putini -care nu auziseră).

Concluzia este ca repondenții la chestionar si-au schimbat percepția infracțiunii de viol, a cazului abstract de viol, respectiv au cerut pedepse mai mari, dupa ce au fost expuși la un caz extrem prezentat in media. De ce? Răspunsul il găsim in explicațiile aduse de Judecățile evaluative si distorsiunile de judecata. Euristica disponibilității este o distorsiune de judecata care ne face sa evaluam mai grav un eveniment la care am fost expuși recent si mai ales daca are o puternica încărcătura emoțională (poze cu victima, cu infractorii etc ). De ce se intampla asta? Pentru ca daca inainte de expunere aveam in minte un anumit prototip al infracțiunii de viol ( prototip pe care il foloseam cand stabileam cum ar trebui pedepsita infracțiunea de viol), dupa expunerea media, este mult mai disponibil in mintea noastră cazul prezentat decât cazul cel mai frecvent de viol. Acum, vom avea in minte acest caz atunci cand ne vom gândi la viol, in general. Acest proces este cu atat mai relevant cu cat știm ca media nu prezintă cazurile tipice si cele mai frecvente, ci prezintă cazurile cele mai senzationale.”, a spus Gabriela Culda. 

Gabriela Culda și Bianca Baker
Gabriela Culda și Bianca Baker

Aceasta a fost desemnată în comitetul de evaluare a lucrărilor doctoranzilor, alături de Rashid Minhas de la Institutul internațional de Politie si Justiție din Germania – specialișt in intervievare suspecți musulmani, Bianca Baker de la Derby University – psiholog specialist in intervievare, Lauren Wildon – University of Gloucetsershire – specialist in psihopatie si neurostiinte. Comitetul a evaluat lucrările doctoranzilor participanți la conferinta din toata lumea si a atribuit unuia premiul studenților doctoranzi din acest an.

”Am evaluat participanți la prezentări orale si la postere, studenți doctoranzi din toata lumea. Responsabilitatea pe care am simțit-o a fost cu atat mai mare cu cat trebuia sa evaluez cercetători cu mai multă experiența decât mine, de la centre universitare precum Cambridge, British Columbia etc. Am fost extrem de onorata sa am aceasta oportunitate. Premiul conferinței a fost acordat cercetătorului care a realizat un studiu dificil, de impact in domeniul lui, cu o metodologie experimentala complexa.”, ne-a spus doctoranda din Cluj.

conferinta psihologie si drept (2)
Premiile s-au decernat în cadrul unei cine festive. In stanga Gabrielei Culda este președintele Asociației Europene de Psihologie si Drept, profesorul Ray Bull, iar în dreapta membrii comisiei de mai sus. Pe fundal se vede meciul Franța si Germania
Vineri, 8 iulie, în ultima zi a conferinței, a avut loc întâlnirea tinerilor cercetători pentru colaborări in cercetare si ceremonia de închidere.
gabriela culda la toulouse (1)

”De multe ori, martorul nu minte, însă nici nu prezintă adevărul”

”In toata lumea este foarte valorificata opinia experților psihologi in domeniul juridic. Din păcate, in Romania, mai putin. Asta si din cauza ca sunt foarte putini specialiști profesioniști. Nu ma mir ca nu avem credibilitate atâta vreme cat majoritatea nu stiu ce vorbesc, trag concluzii pripite, se bazează pe prejudecăți, fac rapoarte pe care iti este rușine sa le citești si, mai ales, nu vin cu soluții pentru specialiștii din domeniul juridic.

Studiile despre memorie sunt extrem de utile celor care urmează sa evalueze credibilitatea unei depoziții. Pentru ca, de multe ori, martorul nu minte, însă nici nu prezintă adevarul: prezintă un adevăr construit de mintea lui.

Apoi, toate cercetările realizate in domeniul intervievării ar fi extrem de utile celor ce lucrează direct cu suspecți. Sunt foarte multe studii legate de evaluările si judecățile juratilor, respectiv rolul luării de notițe in timpul proceselor, influența pledoariei etc. Ele evidențiază posibilele distorsiuni de judecata a decidenților. Extrem de util sa le cunoaștem si pe acestea. Reabilitarea si evaluarea riscului infracțional sunt alte domenii de cercetare care vin cu informații legate despre cum se face.  Nu in ultimul rând, intervievarea copiilor, care a fost recent dezbătută si de presa din România. Problema este ca avem impresia ca “ne dam seama cand un martor minte”, “avem experiența cu suspecți si stim cum sa scoatem de la ei o declarație ” , “decidem rațional doar pentru ca ne propunem asta”, “stim cum sa vorbim cu copii”. Nu este asa!

Sunt experți care studiază de multe decenii toate aceste subdomenii ale psihologiei judiciare. Va dau un singur exemplu: ne putem bucura ca am intervievat cu succes un copil, pentru ca la început mi-a spus ca mama nu il bate si apoi, cand l-am mai întrebat despre asta la finalul interviului, mi-a recunoscut ca il bate. Ne mai si simțim deștepți si empatici ca am ajuns la adevăr. Un expert ne-ar spune ca nu putem trage o concluzie doar observând aceasta schimbare de răspuns: de multe ori copiii învața prin întrebări. Adică, copilul este întrebat ceva, raspunde, apoi se revine cu întrebarea pana raspunde corect. Atunci, este posibil ca acel copil care si-a schimbat răspunsul sa nu o fi făcut bazându-se pe realitate, ci sa o fi făcut crezând ca primul răspuns ce l-a dat nu a fost corect. Si exemplele pot continua!”, a explicat Gabriela Culda pentru Clujust.ro

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina