Ancheta DNA în cazul despăgubirilor acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) are la bază și un raport al Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2013, în care se arată mai multe nereguli ale Comisiei Centale pentru Stabilirea Despăgubirilor în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2011. Din acest raport, am extras aspecte legate de Cluj, ce privesc prețuri la despăgubiri umflate chiar și de cinci ori sau o sumă de 250.000 de lei plătită în plus.
Valorile despăgubirilor, diferite de prețurile de la Notari
Echipa de control a Curții de Conturi a solicitat informații despre prețurile imobilelor și terenurilor de la Camerele Notarilor publici pentru a le compara cu cele din rapoartele de evaluare de la ANRP. ”Din verificările efectuate asupra dosarelor de despăgubire (rapoartelor de evaluare) din perioada 2007-2011, selectate de către echipa de constrol, în principal, în funcție de valoarea titlurilor de despăgubire, a rezultat că evaluatorii autorizați au selectat în majoritatea cazurilor, ca metodă de evaluare pentru estimarea valorii de piață a terenului, tehnica comparației vânzărilor.
Echipa de control a Curții de Conturi a solicitat prin adresele (…) informații cu privire la prețurile efectiv practicate la tranzacțiile efectuate în perioada 2007-2011 pentru proprietăți imobiliare situate în zonele similare celor cuprinse în eșantionul verificat. Prin răspunsurile formulate de Camerele Notarilor Publici, au fost transmise informații referitoare la prețurile proprietăților imobiliare avizate prin rapoartele de expertiză.
Din analiza și compararea informațiilor puse la dispoziția echipei de control s-au constatat diferențe semnificative între valorile de piață stabilite în rapoartele de evaluare care au stat la baza stabilirii cuantumului despăgubirilor și valorile stabilite conform cerințelor ar.77 ^1 din Codul Fiscal”, se arată în raportul Curții de Conturi.
În topul despăgubirilor
Pentru terenurile din Câmpia Turzii, a primit cele mai mari despăgubiri din Cluj, de 93.6 milioane lei, omul de afaceri Marius Barbu din București, care a cumpărat anterior drepturile litigioase. De alfel, acesta este în primii trei oameni la nivel național, care au beneficiar de despăgubiri în baza legii 10/2001, după ce au cumpărat drepturi litigioase. După cum se poate vedea în topul realizat de Curtea de Conturi, aceștia au avut profituri uriașe.
Un plus de 250.000 lei
Curtea de Conturi mai arată în raportul cu privire la ANRP că instituția a plătit în plus clujeanului Gheorghe Ștefan Mischinger suma de 250.000 de lei.
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis titlul de despăgubire în valoare de 4,5 milioane lei. Prin decizia din 13 decembrie 2007 s-a emis titlu de conversie și apoi prin decizia din 8 octombrie 2008 s-a emis titlu de plată de 500.000 de lei. Auditorii au constatat următoarele:
”Plata sumei de 250.000 de lei, reprezentând prima tranșo din titlul de plată în valoare totală de 500.000 de lei a fost efectuată în data de 13.10.2008, așa cum rezultă din extrasul de cont din data respectivă.
Plata sume de 250.000 lei, reprezentând a II-a tranșă (ar fi trebuit să fie ultima tranșă) din același titlu de plată, a fost efectuată în data de 21.12.2009, așa cum rezultă din extrasul de cont din data respectivă.
Plata sumei de 250.000 lei, achitată în plus de către ANRP, a fost efectuată în data de 23.08.2010, așa cum rezultă din extrasul de cont din data respectivă.”
Toate plățile s-au făcut la solicitarea Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar (DADN) din cadrul ANRP. Persoanele găsite responsabile de auditorii Curții au fost: Virgil Remus Baciu – vicepreședinte ANRP, Cătălin Florin Teodorescu – vicepreședinte, Mugurel Oprea – director, Adriana Dicu – director și Aura Mariana Belu – consilier, Melania Radu, consilier și Gabriela Bucur – consilier.
ANRP l-a dat în judecată pe beneficiar, iar Judecătoria Cluj-Napoca l-a obligat pe Mischinger să restituie suma de 250.000 de lei, actualizată cu indicele de inflație. Acesta a atacat sentința cu apel la Tribunalul Cluj.
Gheorghe Ștefan Mischinger, ce provine dintr-o familie ce are piatră funerară monument istoric în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, a primit despăgubiri în contul clădirii de pe strada Iuliu Maniu, ce apare în tabelul supraevaluărilor.
Desi am convingerea ca in tara asta se fura cat nu se poate duce, totusi, trebuie subliniat faptul ca o comparatie cu valorile din grilele notariale este cat se poate de neinspirata. In primul rand, valorile indicate in grilele notariale sunt mult mai mici decat valorile de piata..sunt valori minimale…aspect de notorietate de altfel, atata vreme cat multe contracte autentice au preturi mai mici decat pretul real, adica valoarea din grila notariala, sub care niciun notar nu incheie actul. Pe de alta parte, ghidul orientativ intocmit pt Camera Notarilor Publici, este de fapt un tabel in care se indica un pret/mp, atat pt terenuri, cat si pt constructii. De exemplu, in zona A a orasului X, pretul pe metru patrat a constructiei (sa spunem – o casa familiala) este de 100 lei/mp (de exemplu). In mod evident, pretul real, de piata, depinde de mai multi factori, si nu este acelasi pt toate constructiile dintr-o anumita zona a orasului X…pretul depinde de vechimea constructiei, de finisajele acesteia, de locul amplasarii (o anumita strada din zona A este mai bine cotata decat o alta strada din aceeasi zona) etc.
Prin urmare, comparatia cu valorile minimale din grilele notarilor publici este fix egala cu zero. Grilele notariale nu sunt repere absolute in evaluare..caci daca ar fi, s-ar avea in vedere exclusiv valorile din aceste grile, si nu s-ar mai face expertize de evaluare!