clujust.ro

Motivele pentru care CA Cluj l-a achitat pe inculpatul acuzat de ultraj față de două judecătoare

După ce în primă instanță a fost condamnat la 5 ani și 4 luni închisoare, inculpatul care a trimis memorii în numele unei judecătoare din Sălaj, în care era incriminată altă judecătoare, a fost achitat de magistrații Curții de Apel Cluj pe motiv că faptele ”sunt profund imorale, posibil şi nelegale, însă nu pot constitui latura obiectivă a infracţiunii de ultraj” judiciar.

Completul format din Monica Șortan și Anca Daniela Moldovan de la CA Cluj l-a achitat pe Cătălin Catrinoiu, cunoscut din alt dosar penal, în care a fost condamnat și dat în urmărire pentru că a înșelat zeci de primari că este inspector de integritate.

În motivarea deciziei Curții se arată următoarele:

”Inculpatul, deşi a fost legal citat, inclusiv prin e-mail, nu s-a prezentat în faţa instanţei de apel pentru a-şi expune poziţia procesuală.

Codul de procedură penală prevede posibilitatea inculpatului de a fi audiat pe tot parcursul procesului penal, însă acest drept procesual nu este unul absolut, astfel încât derularea în continuare a procedurilor judiciare să nu poată avea loc doar pentru că inculpatul şi-a exprimat voinţa de a da declaraţii în cauză.

Din actele de la dosar reiese că la momentul derulării prezentului apel inculpatul nu se afla sub imperiul vreunei măsuri preventive restrictive de drepturi iar autorităţile judiciare belgiene nu agreează audierea inculpatului în faza de judecată sau de executare a unei pedepse prin video-conferinţă.

Chiar şi fără această poziţie a autorităţilor judiciare belgiene, întrucât nu a fost identificată vreo cauză care să-l împiedice pe inculpatul să se prezinte personal în faţa instanţei pentru a da declaraţii, solicitarea de audiere prin video-conferinţă a fost respinsă prin încheierea din 8 septembrie 2022.

De asemenea, apreciem că se impune a se analiza în principal dacă este incident temeiul de achitare prevăzut de art 16 alin 1 lit b teza I Cpp- fapta nu e prevăzută de legea penală, o oglindire a principiului legalităţii incriminării art 1 Cp şi abia apoi, dacă se va constata că fapta imputată inculpatului constituie infracţiune, să se analizeze dacă probele administrate sunt apte a convinge un observator obiectiv a principiului in dubio pro reo- reglementat de art. 4 alin 2 Cpp.

Potrivit art. 279 alin 2 Cp săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror, ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune ale cărei limite se majorează cu jumătate.

În ceea ce o priveşte pe partea vătămată Ștef Maria Cristina s-a reţinut infracţiunea prev de art 279 alin 2 Cp prin raportare la art 322 alin 1 Cp- falsul în înscrisuri sub semnătură privată ce constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile prev. în art 320- contrafacerea scrierii ori a subscrierii, sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice sau art. 321- atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea, cu ştiinţă, de a insera unele date sau împrejurări.

În raport de partea vătămată Tomșa Claudia s-a reţinut art. 279 alin 2 coroborat cu art 268 alin 1 Cp- inducerea în eroare a organelor judiciare constând în sesizarea penală făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzută de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană cunoscând că aceasta este nereală.

Ultrajul judiciar este o infracţiune complexă ce are ca obiect juridic principal relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei şi la respectul datorat judecătorilor, procurorilor sau avocaţilor care exercită o activitate prin care se realizează actul de justiţie, iar cel secundar constă în relaţiile sociale referitoare la viaţă, libertatea psihică ori la integritatea corporală sau sănătatea judecătorilor/procurorilor/avocaţilor.

Obiectul material este corpul persoanei, cu excepţia situaţiei în care ultrajul se comite prin ameninţare, când infracţiunea nu are obiect material.

Codul penal a stipulat ultrajul judiciar în cadrul infracţiunii contra justiţiei având în vedere faptul că subiecţii pasivi judecătorii/procurorii/avocaţii sunt participanţi în cadrul unui proces cu rolul cel mai important, iar de modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu ale acestora depinde în mod semnificativ buna desfăşurare a cursului unui proces şi rezultatul acestuia, astfel că asigurarea unei protecţii sporite împotriva oricărei forme de violenţă exercitată asupra lor este justificată.

În această logică, ultrajul judiciar este o variantă  agravată a ultrajului de la care preia unele elemente particularizându-le în considerarea subiecţilor pasivi.

O analiză comparativă între art 257 alin 2 şi art 279 alin 2 Cp este facil de realizat şi de asemenea este uşor de observat că singurul element de diferenţiere este calitatea subiectului pasiv- funcţionarul public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat- art. 257 alin 2 Cp vs- judecător sau procuror- art. 279 alin 2 Cp.

Elementul material al infracţiunii asimilate constă în săvârşirea cu intenţie sau praeterintenţie a oricărei infracţiuni împotriva unui judecător/procuror/ avocat ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv cu exercitarea profesiei.

Sfera protecţiei penale este extinsă prin această formă asimilată la orice infracţiune intenţionată sau praeterintenţionată fără a avea importanţă natura infracţiunii săvârşirii atât timp cât prin aceasta se aduce atingere în calitate de subiect pasiv principal sau secundar unui judecător/procuror/avocat.

Urmarea imediată principală este starea de pericol pentru realizarea actului de justiţie; urmarea imediată secundară se determină în funcţie de urmarea imediată a infracţiunii absorbite.

În cauza concretă dedusă judecăţii inculpatul a fost condamnat în primă instanţă pentru că

– în cursul lunii aprilie 2018, a contrafăcut semnătura persoanei vătămate Ștef Maria Cristina-  judecător în cadrul Tribunalului Sălaj.–Secţia penală, încercând o imitare a respectivei semnături pe mai multe memorii pe care le-a trimis în numele acesteia Administraţiei Prezidenţiale, Senatului României – Comisia Juridică, de Numiri, Disciplină, Imunităţi şi Validări, Curţii Constituţionale,  Guvernului României, Secretariatului General al Guvernului, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe,  Serviciului Român de Informaţii, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în vederea producerii de consecinţe juridice, în scop de răzbunare faţă de aceasta pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, întrucât aceasta a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj şi a luat măsura arestării preventive faţă de inculpat pe o durată de 30 de zile 

-în cursul lunii aprilie 2018, prin memoriile întocmite în numele persoanei vătămate Ștef Maria Cristina, căreia i-a falsificat semnătura, memorii ce au avut valoarea unor denunţuri penale, a arătat că anumite dosare cu infracţiuni grave sunt scoase din Tribunalul Sălaj şi prezentate la Serviciul Român de Informaţii, unde sunt analizate de un comitet mixt din care fac parte judecătorul ####### #####, colonelul ###### ####, procurorii ### ####### şi #### ###### şi ocazional, ######### ######, iar după ce dosarele sunt analizate se propun soluţiile care trebuie date, hotărârile adoptate de respectivul comitet fiind aduse la cunoştinţa judecătorilor secţiei penale de către Tomșa Claudia -preşedintele Secţiei penale din cadrul Tribunalului Sălaj la acea dată, care ulterior, fie personal, fie prin şoferul Tribunalului Sălaj returnează dosarele, informaţii de natură să creeze suspiciune sub aspectul săvârşirii de către judecătorul Tomșa Claduia, a infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prev. de art. 277 alin. 2 Cod penal. 

Astfel infracţiunile absorbite de ultrajul judiciar se susţine că sunt falsul în înscrisuri sub semnătură privată şi inducerea în eroare a organelor judiciare.

În opinia noastră (judecătorii CA Cluj – n.red), cele două infracţiuni pretins absorbite de ultrajul judiciar nu sunt infracţiuni îndreptate împotriva judecătorilor în sensul cerut de lege, adică nu vizează libertatea psihică a acestora, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora şi ca atare nu pot atrage incidenţa prevăzută de art. 279 alin 2 Cp.

Textul legal vorbeşte expres de săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător/procuror/avocat sau a bunurilor acestora.

Infracţiunea prevăzută de art 322 alin 2 Cp vizează relaţiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile sub semnătură privată iar art 268 alin 1 Cp relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei, iar în secundar relaţiile sociale referitoare la demnitatea şi libertatea persoanei învinuire pe nedrept.

Construcţia juridică a acuzării însuşită şi de către judecătorul fondului este instabilă şi ignoră principiul legalităţii incriminării prevăzută de art. 1 Cp. 

Legalitatea incriminării este un principiu fundamental al dreptului penal, destinat legiuitorului şi organelor judiciare, conform căruia numai faptele prevăzute de legea penală în momentul săvârşirii lor constituie infracţiuni şi pot fi sancţionate penal. 

Este firesc să fie şa pentru că destinatarul legii este obligat să şi racordeze comportamentul său la normele juridice în vigoare în momentul când desfăşoară conduita. Legalitatea infracţiunii înseamnă descrierea claraă şi precisă a faptelor ce constituie infracţiuni. Determinarea faptelor ce sunt infracţiuni trebuie realizată prin folosirea unui limbaj uzual şi accesibil, astfel încât să se evite riscul extinderii legii penale prin analogie şi greşita înţelegere a normelor de incriminare .

Acţiunile concrete imputate inculpatului de a contraface semnătura persoanei vătămate Ștef Maria Cristina pe mai multe memorii pe care le-a trimis în numele acesteia Administraţiei Prezidenţiale, Senatului României, Curţii Constituţionale, Guvernului României, Secretariatului General al Guvernului, Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, M.A.I, M.A.E, S.R.I, Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor, ANAF, DGA şi Ministerului Comunicaţiilor şi Societatea informaţională, memorii în care s-a reclamat că anumite dosare cu infracţiuni grave sunt scoase din Tribunalul Sălaj şi prezentate la SRI, unde sunt analizate de un comitet mixt din care fac parte judecător ####### #####, colonelul ###### ####, procurorii ### Bubuiug şi #### ###### şi ocazional ######### Butin, iar după ce dosarele sunt analizate se propun soluţiile ce trebuie date, hotărârile adoptate de respectivul comitet fiind aduse la cunoştinţa judecătorilor secţiei penale de către Tomșa Claudia- preşedintele secţiei penale din cadrul Tribunalului Sălaj la acea dată, care ulterior fie personal, fie prin şoferul Tribunalului Sălaj, returnează dosarele sunt profund imorale, posibil şi nelegale, însă nu pot constitui latura obiectivă a infracţiunii de ultraj judiciar.

Intenţia legiuitorului a fost de a sancţiona prin forma asimilată de la art 279 alin 2 Cp orice infracţiune îndreptată împotriva unui judecător, procuror sau avocat sau a bunurilor acestuia, extinzând sfera celor reglementate în alin. 1- ameninţare, lovire sau alte violenţe, vătămare corporală, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori omor, însă menţinând protecţia persoanei magistratului sau avocatului şi a bunurilor acestuia.

Astfel, ultrajul judiciar în varianta asimilată ar putea absorbi infracţiunile intenţionate contra vieţii şi integrităţii corporale, contra libertăţii persoanei, contra libertăţii şi integrităţii sexuale, contra patrimoniului, însă nu şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei sau infracţiunii de fals, infracţiuni care protejează alte valori iar nu cele referitoare la persoana sau bunuri.

Având în vedere aceste aserţiuni apreciem că faptele imputate inculpatului nu întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunilor de ultraj judiciar prev de art 279 alin 2 Cpp şi pe cale de consecinţă vom dispune conform art 396 alin 6 Cpp raportat la art. 16 alin 1 lit b teza I Cpp, achitarea inculpatului Catrinoiu Cătălin Petrișor pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina sa.

Această modalitatea de soluţionare a acţiunii penale conduce , în mod automat , la lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile, potrivit art.25 Cpp.”

Comments

comentarii

Întrebat care este poziția sa cu privire la acuzațiile de plagiat care afectează PNL, precum «cazul Bode», premierul Nicolae Ciucă și-a exprimat încrederea în justiție, situație în care procesele în desfășurare nu trebuie să fie afectate de declarații.... Citește mai mult
Clujenii se plâng că de câteva zile nimeni nu a ridicat gunoaiele de la mai multe puncte gospodărești din toate cartierele orașului. Deșeurile sunt împrăștiate și e mizerie în mai multe zone.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!