fbpx

Motivele pentru care a fost arestat preventiv tânărul din Republica Moldova ce a produs accidentul de pe Horea

Clujust vă prezintă pasaje relevante din motivarea judecătorului de drepturi și libertăți care l-a arestat preventiv pe tânărul din Republica Moldova ce a produs accidentul de pe Horea. Judecătorul arată că timpul petrecut după gratii ”poate acum să îl ajute pe inculpat să reflecteze” și că se impune măsura pentru a preîntâmpina dispariția acestuia.

”Este de menţionat că inculpatul Arapu Serghei este cetățean al Republicii Moldova și nu a făcut dovada unor legături strânse cu România de natură socială, familială, economică, profesională, etc. care să garanteze că va participa la procedurile judiciare desfășurate împotriva sa la acest moment, până la soluționarea acestora, fiind dispus să îşi asume eventualele consecințe negative ale faptelor comise. Aspectele legate de situația copilului pe care îl are în Republica Moldova nu au fost confirmate din verificările inițiale care s-au făcut până la acest moment de către organele de poliție, prin contactarea Consulatului Republicii Moldova la București.

Raportat la riscul suportării unor sancțiuni grave, având în vedere numărul și natura infracțiunilor care fac obiectul cauzei și perpectiva extinderii cercetărilor în cauză (în prezent 2 persoane vătămate, aflate în spital, au fost în imposibilitatea formulării plângerii prealabile pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă) ipoteza ca acesta să încerce să părăsească România este rezonabilă.

În plus, reținem ca relevantă conduita inculpatului imediat după săvârșirea accidentului, constând în părăsirea locului locului acestuia, pentru a scăpa de răspundere penală.”, se arată în motivarea arestării preventive.

Măsura arestării preventive este apreciată ca fiind necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată.

Potrivit instanței, ”din probele existente până în prezent la dosar, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul  este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 1, 2 C. pen. și de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia prev. de art. 338 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen.  ambele fiind pedepsite cu închisoarea de la 2 la 7 ani

Ca atare, judecătorul consideră că în acest moment este necesară privarea de libertate a inculpatului într-un loc de detenţie, timpul petrecut în mediul de penitenciar putând poate acum să îl ajute pe inculpat să reflecteze asupra tuturor consecinţelor ce pot decurge din comiterea de fapte penale şi că deocamdată  se impune luarea măsurii preventive faţă de inculpat, cu precizarea că între a da o şansă, cerută de inculpat, şi a asigura buna desfășurare a procesului penal, respectiv a preîntâmpina dispariția inculpatului, judecătorul optează pentru luarea măsurii preventive.

În aceeaşi ordine de idei, instanţa apreciază că nu se impune lăsarea inculpatului în libertate nici chiar în contextul luării vreunei alte măsuri preventive neprivative de libertate, aspect examinat atât din oficiu, cât şi în baza solicitării formulate de către inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu.

Procedând la examinarea disp. art. 211 şi urm. CPP privind controlul judiciar, art. 216 şi urm. CPP privind controlul judiciar pe cauţiune şi art. 218 şi urm. CPP privind arestul la domiciliu, dar şi pe cele ale art. 241, art.242 CPP cu privire la încetarea de drept, revocarea şi înlocuirea măsurilor preventive, instanţa consideră că,  raportat la starea de fapt determinată până în acest moment, la infracţiunile comise, la persoana inculpatului, orice altă măsură apare ca insuficientă faţă de necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal şi a înlăturării pericolului social concret rezultat din faptele săvârşite şi conduita inculpatului şi că prin lăsarea în libertate a inculpatului nu s-ar atinge scopul avut în vedere la luarea măsurii preventive şi anume asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată.

Reamintim aici că inculpatul nu este cetăţean român, nu are domiciliul în România, nu este la studii ori la muncă în România, nu există astfel niciun motiv să rămână pe teritoriul statului român şi să-şi dea concursul pentru buna desfăşurare a procesului penal care îl vizează, toate acestea făcând discutabilă sub aspectul condiţiilor de legalitate şi al respectării regimului legal luarea altor măsuri preventive ca arestul la domiciliu şi controlul judiciar.”

Judecătorul a procedat şi la examinarea practicii CEDO în materie. ”În Cauza Bucureşteanu contra României, Curtea a elaborat patru motive fundamentale acceptabile pentru a dispune sau a menţine măsura arestării preventive în privinţa unei persoane suspectate de săvârşirea unei infracţiuni: pericolul ca inculpatul să fugă; riscul ca inculpatul, odată pus în libertate, să împiedice administrarea justiţiei ori să comită noi infracţiuni; sau riscul ca punerea în libertate a acestuia să tulbure ordinea publică. Raportat la această cauză ce s-au aflat pe rolul Curţii şi faţă de cele expuse mai sus judecătorul de drepturi şi libertăţi este de părere că concluzia la care a ajuns este în concordanţă cu practica Curţii.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina