CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Judecătorul de la Tribunalul București arată în motivare că nu se poate susţine că deplasarea coloanei s-ar fi făcut cu o viteză care ar fi crescut riscul producerii decesului victimei și, chiar dacă polițistul pe motocicletă s-ar fi deplasat cu viteza legală, nu ar fi putut evita groapa în care a căzut, aceasta nefiind semnalizată corespunzător.
„Întreaga construcţie juridică a Parchetului are la bază în mod determinant depoziţiile unor martori ale căror relatări vizează însoţiri anterioare datei de 20 octombrie 2015, unele efectuate chiar cu luni în urmă, ignorându-se mijloace de probă decisive pentru aflarea adevarului şi justa soluţionare a cauzei (depoziţiile persoanelor ce au făcut parte din dispozitivul de însoţire a inculpatului în seara producerii accidentului, concluziile expertizei criminalistice având ca obiectiv analiza imaginilor video privind deplasarea coloanei oficiale şi comunicările radio realizate prin intermediul staţiilor de emisie -recepţie pe canalul POL-RUT B1).
Tribunalul reţine că acţiunile imputate inculpatului Oprea Gabriel (solicitările repetate de sporire a vitezei de deplasare dincolo de marja de siguranţă), anterioare datei de 20 octombrie 2015, nu pot constitui element material al infracţiunii de ucidere din culpa pentru care s-a dispus trimiterea în judecata, fiind vorba de comportamente care nu au produs un rezultat socialmente periculos. Altfel spus, chiar dacă astfel de acţiuni ar fi putut crea la un moment anterior un pericol relevant pentru valoarea socială ocrotită (viaţa şi integritatea corporală a persoanelor din compunerea coloanei oficiale), acest pericol nu s-a concretizat prin producerea vreunui rezultat, fiind vorba de un risc epuizat.
În realitate, ceea ce este esenţial de dovedit în cauză nu este presupusul comportament, reproşabil inculpatului Oprea Gabriel, din perioada anterioară zilei de 20 octombrie 2015 (data producerii accidentului rutier), ci comportamentul adoptat chiar în seara producerii accidentului, dat fiind că doar acest din urma comportament avea aptitudinea in concreto de a conduce la producerea accidentului rutier şi în final la decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin.
Tribunalul admite că decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin, intervenit în data de 20 octombrie 2015, ar putea fi imputat cu titlu de culpă inculpatului Oprea Gabriel în considerarea unor acţiuni ilicite anterioare acestei date, însă aceasta doar în situaţia în care s-ar proba ca modul de realizare a însoţirii ministrului afacerilor interne din ziua producerii accidentului rutier (considerat periculos în accepţiunea Parchetului) este o consecinţă directă a acelor acţiuni anterioare, ceea ce nu este cazul în speţă.
Din acest motiv, Tribunalul constată că toate depoziţiile martorilor redate in extenso în cuprinsul rechizitoriului şi comunicările radio ce tind să confirme modul periculos de realizare a însoţirii (comunicări realizate în perioada aprilie-mai 2015) sunt lipsite de relevanţă probatorie (raportat la limitele acuzaţiei de dovedit), neputând, aşadar, servi ca temei pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului Oprea Gabriel”, arătat judecătorul în motivarea publicată de G4media.ro
Potrivit expertizei criminalistice, motociclistul avea 84 km/oră şi limuzina ministrului, 110 km/oră. Judecătorul notează că ”nu se poate susţine nici că deplasarea coloanei s-ar fi făcut cu o viteză care ar fi crescut riscul producerii decesului victimei”
„În ceea ce priveşte viteza motocicletei în intersecţia strada Ştirbei Vodă cu Calea Plevnei, raportul a reţinut că aceasta a fost de 23 m/s, echivalentul a 84 km/h, cu observaţia că eroarea generată de preluarea imaginilor pe timp de noapte şi lumina variabilă a autovehiculelor este de plus/minus 10%.
Viteza medie de 84 km/h în momentele premergătoare producerii accidentului a fost confirmată şi de expertiza criminalistică efectuată în cursul cercetării judecătoreşti, care a mai concluzionat că viteza medie a autoturismului VW Passat la traversarea intersecţiei a fost de circa 100 km/h, iar cea a autoturismului Audi de circa 110 km/h.
Procedând la evaluarea mijloacelor de probă examinate mai sus, concluzia care se degajă este una certă, aceea ca nu se poate susţine credibil că inculpatul Oprea Gabriel, prin impunerea unui timp foarte scurt pentru sosirea la domiciliu, ar fi determinat în seara zilei de 20 octombrie 2015 deplasarea coloanei oficiale cu o viteză peste limitele de siguranţă.
Deopotrivă, în condiţiile în care coloana oficială avea regim de circulaţie prioritară, cu obligaţii specifice pentru ceilalţi participanţi la trafic, corelat cu asigurarea intersecţiilor de către agenţi de poliţie rutieră, nu se poate susţine nici că deplasarea coloanei s-ar fi făcut cu o viteză care ar fi crescut riscul producerii decesului victimei Gigină Bogdan-Cosmin (viteza de deplasare a rămas în sfera riscului permis atâta timp cât nu au fost depăşite limitele de siguranţă).
Astfel, Tribunalul constată ca depoziţiile martorilor ce au asigurat însoţirea inculpatului Oprea Gabriel în seara zilei de 20 octombrie 2015 sunt concordante în aspectele ce interesează cauza – în seara producerii accidentului rutier nu s-a fixat un reper temporal pentru sosirea la domiciliul inculpatului, iar deplasarile către domiciliul acestuia, la final de program, se realizau cu o viteza adaptată condiţiilor de trafic – şi se coroboreaza atât cu concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. (…) din data de 16 decembrie 2015 emis de I.N.E.C. – Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, cât şi cu procesul-verbal întocmit la data de 16.04.2018 de către lucrători de poliţie judiciară din cadrul DNA – Serviciul Tehnic, de redare a comunicărilor purtate de către lucrătorii de poliţie rutieră prin intermediul staţiei de emisie-recepţie (sistemul TETRA), pe canalul POL-RUT B1 (comunicările efectuate în data de 20.10.2015, intervalul orar 18.50.42-19.02.19, nu relevă vreo solicitare de sporire a vitezei de deplasare a dispozitivului de însoţire).
Prin urmare, apărarea formulată de inculpatul Oprea Gabriel pe întreg parcursul procesului penal – în sensul că nu a solicitat mărirea vitezei de deplasare a echipajelor de poliţie ce asigurau însoţirea sa în deplasările efectuate – corespunde adevărului şi, pe cale de consecinţă, acuzaţia Parchetului sub acest aspect este lipsită de temei factual”, a arătat judecătorul în motivare.
Judecătorul susţine că viteza nu a fost o cauză a accidentului, ci doar nesemnalizarea corespunzătoare a gropii din asfalt. Potrivit magistratului, chiar dacă ar fi rulat cu viteza legală, motociclistul nu ar fi putut evita accidentul.
„Cât priveşte posibilitatea evitării producerii accidentului rutier, raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătoreşti a stabilit că, pentru distanţa minimă de vizibilitate de aproximativ 30 m, victima Gigină Bogdan Cosmin ar fi putut preveni producerea accidentului, prin frânare, dacă ar fi circulat cu viteza maximă de 55 km/h, adaptată condiţiilor de vizibilitate cele mai defavorabile.
Această concluzie a expertului conduce Tribunalul către o concluzie juridică, anume că accidentul rutier nu putea fi evitat nici în situaţia în care victima ar fi circulat cu viteza maximă admisă pe acel sector de drum, respectiv 60 km/h. Altfel spus, chiar şi în eventualitatea în care victima ar fi observat obstacolele de pe calea sa de rulare în momentul apariţiei stării de pericol concret, adică la o distanţă de aproximativ 30 m de primul obstacol, timpul şi spaţiul avute de acesta la dispoziţie de la momentul apariţiei stării de pericol nu i-ar fi permis evitarea accidentului prin frânare, astfel că acesta tot s-ar fi produs.
Prin urmare, Tribunalul constată că viteza de deplasare a motocicletei nu se înscrie în antecedenţa cauzală a accidentului rutier (nu există legătură de cauzalitate între acţiunea victimei Gigină Bogdan-Cosmin – conducerea cu o viteză sporită a motocicletei – şi urmarea imediată – decesul), întrucât accidentul rutier s-ar fi produs şi în conditiile în care acesta nu s-ar fi deplasat cu o viteză specifică regimului de circulaţie prioritar, ci cu viteza legal admisă pe respectivul sector de drum.
Deşi Parchetul a susţinut că victima se deplasa la momentul producerii accidentului cu o viteză neadaptată condiţiilor de trafic concrete, Tribunalul constată că în circumstanţele concrete ale speţei (deplasare în regim de circulaţie prioritar, cu obligaţii specifice pentru ceilalţi participanţi la trafic – art. 32 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, inexistenţa altor autovehicule pe sensul de mers (trei benzi de circulaţie), prezenţa în intersecţie a doi poliţişti rutieri care au blocat traficul de pe Calea Plevnei pentru a facilita trecerea coloanei oficiale) şi în condiţiile în care obstacolele de pe partea carosabilă nu erau previzibile pentru victima (nu erau vizibile), nu exista nicio împrejurare sau motiv rezonabil care să impună deplasarea victimei cu o viteză decât cea cu care a rulat.
Nu în ultimul rand, Tribunalul notează că, atâta timp cât viteza de deplasare a victimei s-a menţinut în marja de siguranţă permisă de lege (viteza de 84 km/h nu poate fi calificată ca fiind o viteză excepţională), nu numai că nu s-a încălcat nici o obligaţie de prudenţă impusă de aceasta, dar nici nu se poate susţine că a avut loc o amplificare a riscului pentru integritatea şi viata participanţilor la trafic, inclusiv cea a victimei”, se mai arată în motivare.
