CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
După ce au fost arestate preventiv pentru omor calificat și ”înfierate” public, judecătorii Curții de Apel București desființează acuzațiile procurorilor în motivarea hotărârii prin care le-au pus în libertate pe cele două doctorițe de la Spitalul Pantelimon din Capitală.
Cele două doctorițe de la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon au fost eliberate în 20 august, după ce Curtea de Apel București (CAB) a admis contestația lor la măsura arestului preventiv.
Ele fuseseră reținute pentru omor calificat, dar judecătorii au scris în motivarea deciziei de eliberare că “nu există probe sau indicii temeinice care să contureze suspiciunea rezonabilă că ele au săvârşit infracţiunile” de care sunt acuzate.
“Probele considerate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti ca ducând la suspiciunea rezonabilă că inculpata (M.M. – n.red.) ar fi săvârşit infracţiunea de tentativă la omor calificat ar fi procesul-verbal din data de 17.04.2024, de comparare a datelor stocate de injectomate cu mențiunile înscrise în foile de observație ale pacienților internați în secția ATI, declaraţiile martorilor asistenţi (date după data de 26.05.2024, potrivit cărora inculpata obişnuieşte să reducă dozele de noradrenalină pacienţilor de la valoarea de 20 ml/h la 1 ml/h, declaraţia asistentei G.E. din data de 06.06.2024, precum şi concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. A1/8230/2024 Totuşi, Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţiile martorilor, asistenţi medicali, potrivit cărora M. M. obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai”, se arată în motivarea deciziei de eliberare, citată de Antena 3 CNN.
Judecătorii Curții de Apel București notează de asemenea, că “la 4 luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă”.
“Dacă iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost în sensul dorit probabil de conducerea unităţii spitaliceşti, în momentul în care aceştia au început să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă şi-au schimbat declaraţiile, aproape la indigo şi în aceeaşi perioadă, în sensul susţinerii în totalitate a denunţului iniţial şi a acuzaţiei penale de la acel moment. Rămâne ca organele de urmărire penală, în urma propriei analize, să decidă căror declaraţii le va da eficienţă”, mai scriu judecătorii.
