Motivare schimbare sex în C.I.: ”Reclamanta se află într-o situație delicată pentru desăvârșirea ei ca persoană”

Un magistrat de la Judecătoria Sectorului 2 București a motivat hotărârea recentă prin care s-a dispus schimbarea sexului unei persoane în cartea de identitate, a prenumelui din Florina în Flo și atribuirea unui CNP de bărbat. Instanța notează că reclamanta are dreptul ”să nu fie pusă în situaţia de a irosi aceste resurse evitând contactul cu oamenii, justificând continuu de ce exista o neconcordanţă între aspectul exterior şi datele de stare civilă”.

”Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine:

În fapt, partea reclamantă s-a născut la data de .., fiind înregistrată cu sexul feminin, naşterea acesteia fiind trecută în Registrul de stare civilă al Municipiului Piatra Neamț, astfel cum rezultă din Certificatul de naştere …, depus la dosarul cauzei.

Aspectele învederate de către partea reclamantă în cererea de chemare în judecată, respectiv consecvenţa manifestărilor specifice sexului masculin, atât comportamentale, cât şi de ordin biologic sunt reflectate de actele medicale și planşele foto ataşate la dosar.

Raportul de evaluare psihiatrică nr. 529/09.03.2022 relevă faptul că partea reclamantă îndeplineşte criteriile de diagnostic utilizate pentru definirea „disforiei de gen” având în vedere că se percepe ca fiind de gen masculin.

Din coroborarea înscrisurilor atașate, respectiv planșe foto reiese, fără dubiu, caracterul persistent al comportamentului masculin și faptul că se simte confortabil dacă în societate este perceput ca bărbat.

În drept, conform art. 57 alin. 2 din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă,  instanțele de judecată sunt competente să se pronunțe asupra modificărilor actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea, la cererea persoanei interesate, (…), cererea soluționându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului.

Potrivit art. 43 lit. i din Legea 119/1996 privind actele de stare civilă, în actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces, se înscriu mențiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în caz de schimbare a sexului, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.

Art. 98 Cod civil definește starea civilă ca fiind dreptul persoanei de a se individualiza, în familie și societate, prin calitățile strict personale care decurg din  actele și faptele de stare civilă. Potrivit art. 60 Cod civil, persoana fizică are dreptul  de a dispune de sine însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Totodată, instanţa reţine că în speţă este incident art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului vizând respectul datorat vieţii private. Astfel, o situaţie similară celei expuse prin cererea de faţă a fost analizată  de Curtea Europeană şi în cauze precu..  contra Regatului Unit,  B. contra Franţei, ocazie cu care Curtea a afirmat  că se poate produce o atingere gravă adusă vieţii private arunci când un conflict între realitatea socială şi drept plasează persoana transsexuală într-o situaţie anormală, care îi generează sentimente de vulnerabilitate, umilinţă şi anxietate, subliniind că demnitatea şi libertatea omului constituie esenţa însăşi a Convenţiei.

În domeniul art. 8 CEDO, în care noţiunea de autonomie personală este reflectată, sfera personală a fiecărui individ este protejată, inclusiv dreptul fiecăruia de a-şi stabili detaliile identităţii sale de fiinţă umană. Curtea consideră că i se poate pretinde în mod rezonabil societăţii să accepte anumite inconveniente pentru a permite unor persoane să trăiască în demnitate şi respect, în conformitate cu identitatea sexuală aleasă de ele cu preţul unor mari suferinţe, reiterând importanţa examinării permanente a unor măsuri juridice adecvate, ţinând seama de evoluţia ştiinţei şi a societăţii. Se consideră că inconvenientele rezultate din discordanţa dintre sexul legal al persoanei, menţionat în diverse documente oficiale şi sexul său aparent atinge un grad de gravitate suficient pentru a-l avea în vedere din perspectiva art. 8.

De asemenea, este foarte important ca resursele de timp şi de energie ale fiecărei persoane să fie depozitate în activităţi ce contribuie atât la dezvoltarea personală a individului, cât şi la sporirea valorii aduse societăţii, partea reclamantă având dreptul să trăiască în mod liber şi să nu fie pusă în situaţia de a irosi aceste resurse evitând contactul cu oamenii, justificând continuu de ce exista o neconcordanţă între aspectul exterior şi datele de stare civilă sau încercând să depăşească stările emoţionale create de comportamentul celor din jur, neputând fi negat că ne aflăm într-un moment în care încă există persoane ce expun comportamente ce pot culmina cu reale discriminări.

Instanța are în vedere și jurisprudența Curții în cauza A.P., Boy și Nicot  împotriva Franței, având ca obiect plângerile reclamanților, persoane transgender de naționalitate franceză care doreau modificarea în certificatele de naștere a mențiunilor privind sexul și prenumele lor și care au fost refuzați de instanțele statului pârât. În cauză, s-a reținut încălcarea art. 8 din Convenție ca urmare a obligației impuse acestora de a stabili caracterul ireversibil  al modificărilor aspectului lor. Curtea a statuat, în special, că prin condiționarea recunoașterii identității sexuale a persoanelor transgender de efectuarea unei operații sau a unui tratament de sterilizare la care acestea nu doresc să se supună, s-a ajuns la subordonarea exercitării depline a dreptului la respectarea vieții private de condiția renunțării la exercitarea deplină a dreptului la integritatea fizică.

Astfel, se constată că tendința Curții este de a include transgenderismul în categoria actelor de autodeterminare asupra corpului, care fac obiectul dreptului la autodeterminare, adică dreptul la respectarea alegerilor referitoare la corpul său. Din perspectiva Convenției, intră în resortul dreptului la respectarea vieții private. Autodeterminarea este o putere recunoscută persoanei fizice prin care acesta poate pretinde celorlalți, terților, să se abțină de la a face ceva ce ar putea aduce atingere vieții sale private si corpului său. Prin urmare, persoana poate pretinde pur și simplu statului să îi respecte alegerea făcută cu privire la identitatea sexuală, fără ca în prealabil să procedeze la efectuarea unei operații sau a unui tratament de sterilizare. Practic, statele ar trebui să garanteze oricărei persoane care revendică o identitate de gen care nu corespunde identității sale sexuale determinată biologic-genetic și hormonal – recunoașterea acesteia fără dovezi medicale.

Din probele administrate, instanța reține că partea reclamantă se identifică în familie, în grupul de prieteni și în societate ca fiind de gen masculin, are un comportament specific, instanța constată că partea reclamantă se află într-o situație delicată pentru desăvârșirea ei ca persoană deoarece, din cauza neconcordanței existențe între înfățișarea sa și mențiunile din actele de stare civilă, se vede nevoită să dea explicații unor persoane străine în legătură cu viața sa privată și identitatea de gen, fapt ce-i provoacă o stare de disconfort psihic și anxietate.

Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța apreciază că se impune schimbarea stării civile astfel încât să reflecte sexul masculin având în vedere că nu există concordanță  de natură subiectivă, interioară și nici de natură exterioară, între statutul cu care se identifică (de bărbat) partea reclamantă  și statutul legal (de femeie).

În consecinţă, faţă de situaţia de fapt şi de drept astfel cum este reflectată de normele legale sus indicate şi de probatoriul care a fost administrat în cauză, ţinând cont de faptul că sexul reprezintă un element al stării civile, iar numele reprezintă unul din principalele atribute de identificare a persoanei fizice, instanţa va încuviinţa schimbarea sexului părții reclamante, din femeiesc în bărbătesc, schimbarea prenumelui din Florina în Flo și atribuirea unui cod numeric personal corespunzător sexului bărbătesc.

Totodata, instanta va obliga Municipiul Piatra Neamt – Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor – Biroul Stare Civila sa efectueze cuvenitele mentiuni in registrul starii civile, precum si sa elibereze un nou certificat de nastere, corespunzator respectivelor mentiuni”, se arată în motivarea prezentată în premieră de Luju.ro

Comments

comentarii