Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Motivarea instanței de fond în celebrul caz urbanistic de pe strada Măceșului

Motivarea instanței de fond în celebrul caz urbanistic de pe strada Măceșului

Clujust.ro vă prezintă motivarea instanței Tribunalului Maramureș în celebrul caz urbanistic din Cluj-Napoca de pe strada Măceșului. Vedeți pe larg de ce judecătorul a respins cerererile de anulare a autorizațiilor unor blocuri și de demolare a vecinilor, a Asociației pentru Protecția Urbanistică a Străzii Măceșului (actuala APUC) și a prefectului! De asemenea, instanța explică de ce avocații de la Iordăchescu și Asociații, care apără dezvoltatorul imobiliar, merită peste 100.000 de lei! Sentința a fost atacată de reclamanți, iar recursul se va judeca la Curtea de Apel Cluj.

Sentinţa civilă nr. 834 din 03 Aprilie 2017, pronunțată de judecătorul Dorin Danci, are nu mai puțin de 137 de pagini. Cu toate acestea, a fost motivată destul de repede de magistratul maramureșean. Clujust.ro vă prezintă motivarea efectivă a judecătorului, fără susținerile părților:

”Analizând acţiunile şi cererea de intervenţie formulată, în baza probatoriului administrat, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea nr.458/04.11.2008 Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat Planul Urbanistic Zonal şi Palnul Urbanistic de Detaliu, ansamblul mixt de locuinţe şi dotări D+P+3E la (S), D+P+10 E, str. Măceşului est, la solicitarea pârâtului Cheţan Aurel.

Prin PUZ s-au stabilit funcţiuniile:UTR= L6C zonă de locuinţe şi dotări serviciu cu regim de înălţime variabil, de la D+P+3E la 10E. S-a marcat accesul dinspre str. Măceşului, POT max.=30%, CUT max.=2 pe ansamblu zonei cuprinse în studiu.

Totodată s-a menţinut încadrarea pe o porţiune la limita nord , în UTR=V4. Prin PUD se reţine propunerea amplasării clădirilor cu regim de înălţime S+P+4E şi 5E înspre str.Măceşului, cele cu D+P+3E perimetral sud, iar cele cu 7-10E în partea centrală şi spre nord, spre pârâu. Se rezervă în partea centrală amplasament pentru obiectivele de inters public: grădiniţă, comerţ, servicii şi o nouă zonă amenajată şi plantată pentru parc agrement sport.

Grădiniţa va avea alocată o suprafaţă de 400 mp ce se va ceda domeniului public şi va fi construită şi amenjată de beneficiar în interes public.
Circulaţia se rezolvă cu două benzi carosabile plus trotuare (total 8 m). Se rezolvă acces la fiecare clădire şi parcarea aferentă în subsol şi parţial pe teren.

Amplasarea clădirilor se face cu respectarea normelor de distanţă, cu poziţionarea decalată, pentru a se evita umbrirea reciprocă. Faţă de limitele laterale se va asigura min H cornişă/2.

Dezvoltarea infrastructurii:trasarea de drumuri, prelungirea de reţele edilitare cu elemente anexe tehnice specifice ( post trafo, staţie de reglare gaze, staţii de pompare, rezervor de apă, etc.) şi sistematizarea verticală aferentă se vor realiza prioritar în baza unor proeicte de specialitate de către beneficiarul-investitor, având în vedere dezvoltarea durabilă a zonei.

Se reţine reglementarea situaţiei juridice a terenului destinat lucrărilor de interes comun, cu mişcarea parcelelor şi cu acordul proprietarilor vecini pentru zonele afectate de lucrări. Ocuparea terenului pe ansamblu: POT max.=30%, CUT max.=2, spaţii verzi=7544 mp.

În vederea autorizării se solicită prezentarea documentaţiei topografice de dezmembrare a parcelei şi înscrierea cu titlu de “drum” a terenului necesar pentru amenjarea drumurilor.

S-a stabilit perioada de valabilitate a documentaţiei până la aprobarea noului PUG.
S-a aprobat avizul comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nr.629122/100.248 din 22.07.2008, cu îndeplinirea prevederilor HCL fiind însărcinată Direcţia urbanism şi dezvoltare urbană.

În fundamentarea HCL au fost reţinute:
– proiectul de hotărâre privind PUZ şi PUD
– referatul nr.162266/14.10.2008 a Direcţiei urbanism şi Dezvoltare Urbană prin care se propune ansamblu mixt de locuinţe şi dotări, D+P+3E la (S) D+P+10E, str. Măcieşului, beneficiar Cheţan Aurel.
– avizul comisie tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nr.29122/100.248 din 22.07.208, precum şi avizul comisiei de specialitate.
– în drept au fost reţinute prevederile Legii nr.350/2001 şi art.36 pct.5 lit.c, 39 alin.1 şi 45 din Legea nr.215/2001.

HCL preia practic ad literam propunerea din referatul Direcţiei de Urbanism şi Dezvoltare Urbană nr.162266/24.10.2008 privind aprobarea PUZ şi PUD ansamblu mixt de locuinţe şi dotări D+P+3E la (S) D+P+10E str. Măceşulu(fila 12 vol.I Dosar nr.1467/117/2014).

Prin Decizia nr. 524/03.11.2008 Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca conchide în sensul că PUZ-ul şi PUD-ul propuse nu necesită evaluare de mediu de vreme ce, conchide instanţa, zonarea pentru UTR 2-V4 şi UTR2-V5 se propune a fi menţinută liberă de construcţii, parcări, circulaţie auto sau tăierea de arbori fără autorizarea autorităţii locale (fila 19 vol.I Dosar nr.1467/117/2014).
Avizul favorabil al comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism a fost acordat potrivit documentaţiei prezentate, respectiv PUZ şi PUD (fila 20 vol.II Dosar 1467/117/2014).

Contrar susţinerilor reclamanţilor şi interveninenţilor în toate documentele analizate (mai sus) vizată este suprafaţa cuprinsă de UTR1-L6C ce urmează a fi afectată de construcţii şi nicidecum UTR2-V4 sau UTR2-V5. UTR-ul L6C este vizat şi de certificatul de urbanism eliberat pârâtului Cheţan Aurel sub nr. 2164/26.06.2013 (filele 292-293 vol.I Dosar 1467/117/2014).

După recomandarea certificatului de urbanism, titularul solicitării, respectiv pârâtul Cheţan Aurel a obţinut avize (favorabile) pentru alimentarea cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, gaze naturale, telefonizare, salubritate, securitate la incendiu şi sănătatea populaţiei, pentru autorizarea construirii ansamblului rezidenţial în discuţie.

Contrar susţinerilor reclamanţilor şi interveninenţilor , întocmirea PUZ, PUD şi PAC, lucrări de construire ansamblu de locuinţe colective şi dotări amenajare teren, sistematizare verticală, împrejmuire, racorduri şi branşamente la utilităţi s-au realizat în baza exigenţelor Certificatului de urbanism nr.4919/07.09.2007.

Vis-a-vis de HCL nr.458/2008 se invocă nulitatea relativă şi nulitatea absolută, vizate fiind chestiuni de fond, de conţinut.

Vizând forma actului administrativ atacat reclamanţii şi intervenienţii au invocat nemotivarea lui (respectiv a HCL nr.458/2008) şi absenţa publicităţii procedurii.

Susţinerile sunt nefondate.

Motivarea unui act administrativ poate să rezulte din chiar cuprinsul lui sau din documentele operative care îl preced şi îl fundamentează.

După aprecierea instanţei HCL nr.458/2008 prin chiar cuprinsul său şi în coroborare cu proiectul de HCL privind aprobarea PUZ şi PUD, referatul nr. 162266/08 al Direcţiei Urbanism şi avizul Comisiei Tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism nr. 29122/100.248/2008 îndeplineşte exigenţa motivării în fapt şi în drept de o manieră accesibilă unui utilizator mediu avizat, dincolo de aspectele tehnice inevitabil conţinute.

În esenţă, decizia autorităţii locale de a modifica PUG şi regulamentul local de urbanism pentru zona în discuţie în limita unui regim de însoţire de D+P+3E până la 10E, respectiv a coeficientului POT până la 30% şi a coeficientului CUT până la maxim 2 este o decizie de oportunitate ce nu contravine prevederilor legale şi nu încalcă drepturile subiective.

Şi exigenţele Legii nr. 350/2001, forma în vigoare în anul 2007, vizând dreptul la informare al publicului şi participarea acestuia la activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism au fost respectate.

Astfel publicitarea iniţierii PUZ şi PUD a fost făcut în presa locală, mai precis în publicaţia locală Evenimentul de Cluj din data de 17.09.2008, în anunţ fiind menţionată posibilitatea consultării propunerii la Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei.

În aceeaşi ordine de idei şedinţele Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism sunt publice fiind anunţate împreună cu ordinea de zi pe pagina de internet a instituţiei.

Imperativ rămâne obligaţia de informare nu însă şi participarea efectivă a publicului la „deciziile” legate de amenajarea teritoriului şi urbanism, participarea efectivă rămânând un drept de care se poate uza sau nu.

La rândul ei HCL nr.458/2008 a fost adusă la cunoştinţa publicului prin afişare pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, iar şedinţele de lucru ale Consiliului Local sunt publice la fel şi şedinţele Comisiei Tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanismului, ordinea de zi pentru şedinţele de aprobare a avizului 629122/22.07.2008 respectiv HCL 458/2008 fiind publicată pe site-ul autorităţii locale potrivit înscrisurilor depuse la dosar, astfel fiind întrunite exigenţele Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională.

După cum afirmă interveninenţii Buda Liviu ş.a., Legea 350/2001 este deficitară sub aspectul procedurii în condiţiile în care nu stabileşte concret o procedură de urmat din partea autorităţii administrative în asigurarea îndeplinirii exigenţelor ei, însă publicarea unui anunţ într-un ziar local şi a proiectului pe site-ul instituţiei coroborat cu caracterul public al şedinţelor autorităţii emitente, după aprecierea instanţei, sunt în măsură să asigure efectivitatea şi eficienţa rezonabilă a procedurii.

În sfârşit, problema publicării tardive a anunţului în ziar, invocată de interveneienţii Buda Liviu ş.a. este nereală. În fapt, fără avizul Comisie Tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism din data de 22.07.2008 nu putea exista proiectul de HCL care să fie supus dezbaterii publice şi evident nici HCL-ul însuşi. Prin urmare este normală publicitarea proiectului de HCL abia după obţinerea avizelor ce condiţionează adoptarea lui.

Mai mult decât atât prevederile secţiunii a 6-a din Legea 350/2001 privind participarea publicului la activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism au fost introduse prin OG nr.27/27.08.2008 în timp ce documentaţia pentru aprobarea PUZ-PUD a fost demarată în anul 2007 când a fost emis certificatul de urbanism pentru PUZ şi PUD la care am făcut referire mai sus.

Temporal şi avizul Comisie tehnice de urbanism se situează înainte de momentul intrării în vigoare a OG 2/2008.

Refuzul comunicării documentaţiei invocată de aceiaşi intervenienţi Buda Liviu ş.a., excede cadrului procesual al prezentei judecăţi, interveninenţii în virtutea accesului la instanţă şi la informaţiile de interes public putând uza de prevederile legii speciale pentru apărarea dreptului pretins a fi fost încălcat.

Alte aspecte legate formal de procedura de adoptare a actelor administrative vizate prin acţiunile formulate nu au fost invocate.

În analiza elementelor de nelegalitate (nulitate absolută şi /sau relativă) reclamate, vizând HCL respectiv PUZ şi PUD instanţa reţine următoarele:

Problema spaţiilor verzi relativ la prevederile Legii nr.24/2007 şi OUG 195/2005:

De la început trebuia anunţat faptul că „spaţiul verde” se regăseşte în situaţia în speţă sub UTR V4. Potrivit HCL nr.458/2008 şi documentelor la care aceasta face referire, terenul afectat de construcţii se regăseşte sub UTR L6C, UTR V4 situat la limita nord rămânând să-şi păstreze încadrarea (funcţiunea).

La aceeaşi concluzie ajunge şi expertul desemnat în cauză, a se vedea raportul de expertiză întocmit şi planşa A4.1.
Mai mult decât atât potrivit PUG zona V4 reprezintă culoar de protecţie albie minoră (în scopul menţinerii integrităţii albiei minore şi pentru efectuarea intervenţiilor operative în situaţii excepţionale).

Urmare regularizării albiei minore (cursului râului), documentaţiilor şi lucrărilor efectuate în cadrul proiectului POS MEDIU (fonduri de coeziune) zona V4 a rămas în afara proprietăţii pârâţilor Cheţan Aurel şi Cheţan Estera, aspect corectat (faţă de PUG) prin PUZ-ul adoptat.
Prin urmare datorită reconfigurării de facto a cursului apei (regularizării operate sub programul finanţat POS MEDIU amintit) PUG-ul nu a mai reprezentat situaţia din teren, lucru corectat după cum am spus prin PUZ (a se vedea concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză).

Prin urmare de principiu discuţia vis a vis de „spaţii verzi” în reglementarea OUG nr.195/2005 şi Legii 24/2007 este superflu în condiţiile în care fizic V4 reprezintă „ culoar de protecţie a cursurilor de ape şi a zonelor umede”, care nu se regăseşte în prevederile Legii nr.24/2007 care defineşte spaţiile verzi ca fiind compuse din următoarele tipuri de terenuri din zonele urbane: „parcuri, scuaruri, aliniamente situate în lungul bulevardelor şi străzilor, terenuri libere, neproductive din intravilan, mlaştini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii” (art.3 din Legea 24/2007).

Indiscutabil Legea nr.24/2007 reprezintă cadrul legal special în raport de OUG 195/2005 care reprezintă cadrul general, având aplicare prioritară faţă de aceasta.

Însă Legea 195/2005 nu defineşte spaţiile verzi prin art. 71 limitându-se în a califica „spaţiile verzi” ca „ terenuri prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism” ori în PUG şi PUZ zona V4 este reţinută ca fiind culoar de protecţie a cursurilor de ape şi a zonelor umede”.
În context amintim faptul că „spaţiile verzi” în accepţiunea prevederilor legale mai sus amintite se regăseşte în planurile urbanistice spre exemplu sunt V1-spaţii verzi publice cu acces limitat de folosinţă speciali” sau V3-spaţii verzi pentru agrement.

În concluzie culoarele de protecţie şi spaţiile verzi sunt noţiuni de amenajare a teritoriului şi urbanism care nu se suprapun.
Evident că nici zona V5 care şi ea excede proprietăţii pârâţilor, reprezentând potrivit PUG „culoar de protecţie faţă de infrastructura tehnică” nu poate fi calificată ca „spaţiu verde”.

Din nou PUG-ul a fost corectat prin PUZ în condiţiile în care cu adresa nr.310433/43/24.08.2015 primăria Cluj prin Direcţia Generală de Urbanism confirmă faptul că UTR V5 nu are obiect neexistând pe terenul afectat „nici un fel de reţea edilitară sau infrastructură de transport”. (A se vedea concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză cu privire la UTR V5, a se vedea şi avizele acordate în demersul de obţinere a autorizaţiei de construire de către instituţiile care ar putea deţine în zonă reţele edilitare-EON, ELECTRICA , Compania de apă, Romtelecom).
De altfel PUG-ul nou care urmează să fie adoptat certifică corecţiile din PUZ şi îndreaptă neconcordanţa dintre PUG-ul din 1999 şi situaţia din 2008, eroarea certificată în 1999 fiind generată şi de hârtiile topografice vechi empirice, aproximative.

În concluzie cât priveşte UTR V4 şi V5 nu poate fi vorba de o „schimbare a destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi” în accepţiunea OUG 195/2005 şi prin urmare nu se justifică luarea în discuţie a sancţiunii prevăzute de art.71 alin.2.

Prin PUZ şi prin HCL 458/2008 se aprobă pentru UTR- L6C un POT maxim de 30% şi un CUT maxim =2.

Potrivit anexei 2 la Legea 350/2001, acronimul POT reprezintă procentul de ocupare a terenului respectiv „ raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare şi suprafaţa parcelei”.

HG nr.525/1996 reţine la pct.2.1.5 din anexa nr.2 pentru zona preponderent rezidenţială, raportat la stabilirea funcţiunii L6C (zonă de locuinţe şi dotări servicii cu regim de înălţime variabil de la D+P+3E la 10E) o valoare maximă de 40%, în timp ce Regulamentul local de Urbanism prevedea un procent al POT de 20%.

Este lesne de observat din definiţia POT din anexa 2 faptul că raportarea procentului se face la întreaga suprafaţă a parcelei ori în cazul în speţă parcela este cuprinsă sub UTR L6C şi V4, prin urmare procentul de 30%aprobat se raportează teoretic la suprafaţa cumulată a UTR L6C şi V4, chiar dacă cele două UTR-uri au funcţiuni diferite potrivit HCL 458/2008.

În sfârşit PUZ ridică indicativul POT din Regulamentul local de Urbanism de la 20% la 30% fundamentat de prevederile art.32 alin.4 din Legea 350/2001 potrivit cărora, prin PUZ se pot aduce modificări reglementărilor din PUG stabilindu-se reglementări noi cu privire la regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, CUT, POT, retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei.”

Cu acest fundament legal prin PUZ aprobat s-au adus modificări reglementărilor din PUG sub aspectul funcţiunii zonei ( din L3C –locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri în L6C –locuinţe colective înalte P+8-10 niveluri formând ansambluri preponderent rezidenţiale în noile extinderi-după cum vom vedea mai jos-în cele ce urmează, analiza actului indicativ urmând a fi reluată, precum şi a modificării indicatorilor urbanistici POT şi CUT de la 20% la 30% respectiv de la max 1 la maxim 2. Mai trebuie amintit faptul că pentru zona L3C în care a fost încadrat iniţial terenul în discuţie, RLU prevedea un procent POT de maxim 35%, în timp ce, după cum spuneam prin PUZ-ul de modificare s-a aprobat un POT de 30%.

PUZ-ul şi implicit HCL 458/2008 nu încalcă în nici un fel Legea nr.525/2006 sub aspectul indicativului POT.
Tale quale, prevederile art.32 alin.4 din Legea 350/2001 incidente la momentul adoptării PUZ şi HCL 458/2008 precum şi consideraţiile mai sus reţinute au aplicare şi în problema indicatorului CUT.

Potrivit anexei 2 la Legea 350/2001 acronimul CUT reprezintă coeficientul de utilizare a terenului, raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă, neluându-se în calcul suprafeţele expres prevăzute în lege(ex. suprafaţa balcoanelor, trotuarelor de protecţie, etc.).

Prin urmare modificarea CUT de la 1 din Panul Urbanistic Local la 2 prin PUZ este temeinică şi legală.

În sfârşit, concluziile raportului de expertiză certifică faptul că indicii urbanistici aprobaţi la art.1 din HCL 458/2008 respectiv POT şi CUT „au fost calculate prin raportare exclusivă la UTR L6C nu şi la UTR V4 şi V5” (fila 14 Dosar 4921/100/2014 vol.IV- concluzii expertiză pentru obiectivul nr.1 ).

Expertul mai conchide, la interogarea expresă a părţilor, faptul că în concret potrivit calculului procentual din bilanţul propus indicele POT este de 25,70%, iar CUT de 1,85% fiind corect calculaţi ( fila 24 Dosar 4921/100/2014 vol.IV – concluzii expertiză pentru obiectivul nr.7).

Reclamanţii şi intervenienţii susţin că promovarea PUZ s-a făcut în scopul unui anumit proiect de dezvoltare imobiliară, lucru interzis de art.47 alin.6 din Legea 350/2001.

Susţinerile sunt nereale în condiţiile în care prin PUD respectiv prin HCL 458/2008 se propune, respectiv sau stabilit pe lângă proiectul imobiliar autorizat şi realizarea unor obiective de interes public, grădiniţă, comerţ, servicii, zonă amenajată şi plantată pentru parc agrement şi dezvoltarea infrastructurii (formarea de drumuri şi prelungirea de reţele edilitare).

În mod pertinent susţin pârâţii inexistenţa vreunei interdicţii legale de adoptare a PUZ şi PUD prin acelaşi HCL , pe de altă parte art.47 alin.2 coroborat cu art.32 alin.4 din Legea 350/2001, în vigoare la data adoptării HCL, prevede explicit faptul că reglementările din PUZ se completează cu cele din PUD (art. 48 alin.2 din Legea 350/2001).

Contrar susţinerilor reclamanţilor şi interveninenţilor, pentru adoptarea PUZ şi PUD nu era necesar acordul vecinilor.
Astfel Legea nr.350/2001 (text în vigoare la data adoptării PUZ, PUD nu condiţionează adoptarea documentaţiilor de urbanism de acordul vecinilor, acordul vecinilor ţinând de meniul autorizaţiilor de construire limitativ reglemente de pct.2.5.6 Anexa 1 la Legea 50/1991.
Pentru autorizaţiile de construire eliberate există acordul vecinilor cu proprietăţi pe str. Rakoczi Ferencz, reclamanţii persoane fizice şi interveninenţii nu interesează sub aspectul acordului amintit de vreme ce nu au proprietăţi limitrofe obiectivului imobiliar în discuţie.

Susţinerile reclamanţilor şi ale interveninenţilor vizând încălcarea prevederilorart.14 din HG nr.525/1996 referitoare la asigurarea compatibilităţii funcţiunilor sunt nefondate.

De altfel, după cum întemeiat susţin pârâţii Cheţan, din chiar textul art.14 „autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei stabilită printr-o documentaţie de urbanism…”, deducem faptul că regula vizează domeniul autorizării construcţiilor nu domeniul urbanismului conceptul urmând a fi avut în vedere în etapa ulterioară adoptării planului urbanistic, autorizarea executării construcţiilor trebuind să ţină seama de acestea.

Conchidem că autorizaţiile de construcţie eliberate şi contestate au fost eliberate cu fundamentul PUZ-PUD, cu respectarea funcţiunii dominate aşa cum a fost ea certificată prin HCL.

Încă prin PUG-ul din 1999 pentru zona în care este situat imobilul, UTR-ul a fost stabilit ca fiind L5C (locuinţe colective medii şi înalte cu P+3-P+8-10 niveluri) şi CC (zona centrelor de cartier).

Mai trebuie amintit că PUG-ul din 1999 permitea locuinţe înalte şi cu densitate mare cum sunt cele autorizate prin HCL nr.55/26.02.2008 la vest respectiv sud de ansamblul imobiliar ce face obiectul prezentului dosar.

Susţinerile intervenienţilor legate de încălcarea principiului securităţii juridice sunt nefondate.

Pe de o parte R.L.U. stabileau pentru zona L3C pe care se suprapune L6C ce face obiectul HCL 458 obligativitatea elaborării unui PUZ pentru realizarea de locuinţe. Exigenţa a fost respectată.

Pe de altă parte funcţiunea dominantă a zonei este de locuinţe colective medii sau medii şi înalte P+3-P+8-10 niveluri după cum rezultă încă din PUG din 1999.

În altă ordine de idei oportunitatea pentru dezvoltarea amenajării teritoriale şi urbanistice-în modalitatea avizată de planurile urbanistice poate fi apreciată doar de unitatea administrativ teritorială prin autorităţile sale executive şi deliberative normative, instanţa putând analiza legalitatea actului administrativ, iar oportunitatea prin prisma prevederilor art.2 alin.1 lit.n din Legea nr.554/2004.

În cazul în speţă instanţa nu identifică incidenţa conceptului de exces de putere, dinamica dezvoltării istorico-sociale impunând o dezvoltare şi reglementare corespunzătoare în materia urbanismului şi amenajării teritoriului.

După cum în mod întemeiat susţin pârâţii, reclamanţii şi interveninenţii se află în eroare când califică „ înălţimea construcţiilor” ca fiind o problemă de urbanism de vreme ce art. 31 din HG 525/2006 prevede că „ autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea înălţimii medii a clădirilor învecinate şi a caracterului zonei”…”exceptându-se de la aplicarea acestei reguli construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii”.

În sfârşit analiza prin raportare la prevederile art.47 alin.5 din Legea 350/2001 a fost făcută în partea anterioară a considerentelor.

Pretinsa încălcare a regulilor de însorire nu subzistă în condiţiile în care susţinerile nu au suport probatoriu pe de o parte, iar pe de altă parte există construcţii limitrofe exclusiv pe latura sudică ai căror proprietari şi-au exprimat acordul notarial faţă de proiectul imobiliar (a se vedea declaraţiile notariale depuse la dosar).

Şi susţinerile legate de afectarea infrastructurii sunt nefondate.
Astfel proiectul este autorizat cu anexe tehnice specifice-port trafo, staţie de reglare gaze, staţii de pompare, rezervor de apă, cu avizele instituţiilor abilitate. De asemenea proiectul prevede două benzi carosabile plus trotuare, respectiv amenajarea unui număr de parcări egal cu numărul apartamentelor (în subsol şi suprateran).

Contrar susţinerilor reclamanţilor şi interveninenţilor avizul de mediu nu era necesar pentru aprobarea PUZ nefiind solicitat prin certificatul de urbanism.
În altă ordine de idei regularizarea cursului râului cade în sarcina investitorului potrivit documentaţiei de urbanism aprobate.
În autorizarea proiectului imobiliar în discuţie au fost respectate prevederile art. 13 din HG 525/1996 în forma în vigoare la momentul adoptării HCL 458/2008, în condiţiile în care, după cum spuneam mai sus revine investitorului obligaţia de extindere şi adaptare a infrastructurii (drum, regularizare curs râu, reţele apă, gaz etc.).

Vizând susţinerile reclamanţilor şi interveninenţilor legate de nelegalitatea autorizaţiilor de construire:

Prin autorizaţia de construire nr.1334/17.10.2013 pârâţii Cheţan Aurel şi Cheţan Estera au fost autorizaţi să execute lucrările de extindere conducte de alimentare cu apă şi canalizare menajeră, branşamente apă şi racorduri canal menajer, pe imobilul teren situat în Strada Măceşului, nr.13-15.

Prin autorizaţia de construire nr.1396/24.10.2012 pârâţii au fost autorizaţi să execute lucrări de construire pentru drum de acces pentru ansamblu mixt de locuinţe şi dotări D+P+3E la (S) D+P+10E la aceeaşi adresă Măcieşului 13-15.

Prin autorizaţia de construire nr.1483/14.11.2013 pârâţii Cheţan Aurel şi Cheţan Estera au fost autorizaţi să execute lucrări de construire, ansamblu de locuinţe şi dotări-etapa I blocuri 16 apartamente regim de înălţime diferenţiat de la D+P+4E la D+P+5 E şi amenajări interioare.
În sfârşit prin autorizaţia de construire nr.1481/14.11.2013 şi 1482/14.11.2013 pârâţii Cheţan Aurel şi Estera au fost autorizaţi să execute lucrări de construire ansamblu de locuinţe şi dotări-etapa I, bloc A cu 17 apartamente regim de înălţime de la D+P+4E la D+P+5E şi amenajări exterioare, respectiv ansamblu de locuinţe şi dotări-etapa I-bloc B cu 16 apartamente regim de înălţime diferenţiat de la D+P+4E la D+P+5E şi amenajări exterioare.

Toate autorizaţiile au fost eliberate în baza certificatului de urbanism obţinut, respectiv a autorizaţiilor solicitate şi obţinute de la administratorii şi furnizorii de servicii publice (Eon gaz, electrica, etc.) şi a acordului vecinilor limitrofi de pe strada Rakoczi Ferencz.
La eliberarea autorizaţilor au fost respectate prevederile Legii nr.50/1991.

Susţinerile reclamanţilor şi ale intervenienţilor legate de nulitatea subsecventă a autorizaţiilor consecinţă a pretinsei nulităţi a PUZ-PUG-respectiv a HCL nu subzistă pentru considerentele anterior reţinute, atât PUZ-PUG cât şi HCL 458/2008 fiind legal adoptate. Apărările reclamanţilor legate de încălcarea art.2 din OMS nr.536/1997 referitoare la însorirea clădirilor, respectiv distanţa dintre clădiri este străină de cauză şi nedovedită.

Practic, după cum am spus, reclamanţii şi intervenienţii nu sunt vecini limitrofi ansamblului rezidenţial în discuţie pentru a fi afectaţi de înălţimea construcţiilor şi poziţionarea lor.

Referirea la un întreg cartier care a r fi umbrit şi afectat înălţimea respectiv poziţionarea vis a vis de soare a clădirilor pârâţilor este puerilă, străină de cauză şi de interesul nemijlocit al reclamanţilor şi interveninenţilor în apărarea, protejarea dreptului reglementat.
După cum în mod întemeiat au sesizat pârâţii, reclamanţii nu invocă motive de nulitate proprii, intrinseci autorizaţiilor de construire eliberate .
Şi cererea vizând desfiinţarea clădirilor este nefondată, edificarea fiind realizată. În limitele PUZ-PUD, HCL nr.458/2008 respectiv a autorizaţilor legal eliberate.

Nu se pune problema nici a unei desfiinţări parţiale a clădirilor pentru asigurarea regimului de înălţime din Regulamentul General de Urbanism în condiţiile în care PUZ-ul aprobat aduce modificări legale regulamentului amintit în limitele regimului de înălţime autorizat, după cum am reţinut în prima parte a motivării.

În condiţiile art. 406 alin.6 Cod procedură civilă raportat la art.406 alin.4 cod procedură civilă instanţa va lua act de renunţarea la judecată cu privire la cererea formulată, a reclamanţilor Căciulă Radu Constantin, Tuluc Ioan, Pop Adin Dorin şi Pop Ana Maria cu beneficiul neobligării acestora la plata cheltuielilor de judecată suportate de pârâţi în condiţiile acordului tacit la renunţare al amintiţilor.

Formal pentru rigoare procedurală instanţa urmează să respingă acţiunea formulată de reclamanţii Ispas Marin, Saşcă Teodor şi Mărgineanu Maria Mihaela urmare admiterii excepţiei lipsei de interes de către Tribunalul Cluj în dosarul 658/117/2014, încheierea interlocutorie prin care s-a dispus măsura legând instanţa în condiţiile art. 235 cod procedură civilă.

De reţinut faptul că asupra excepţiei lipsei de interes a reclamanţilor persoane fizice, instanţa clujeană întâi investită, s-a pronunţat în sensul admiterii excepţiei pentru reclamanţii Ispas Marin, Saşcă Teodor şi Mărgineanu Maria Mihaela respingând excepţia lipsei de interes pentru ceilalţi reclamanţi (încheierea şedinţei publice din data de 19.06.2014 Dosar 658/117/2014).

Excepţia lipsei de interes vizându-i pe interveninenţi urmează a fi respinsă.

Indiscutabil, exceptând acţiunea Prefectului, acţiunile reclamanţilor şi ale interveninenţilor, incluzând cererea Asociaţiei pentru protecţia urbanistică a Străzii Măceşului ţin de contenciosul subiectiv.

Alegaţia reclamanţilor şi a intervenienţilor legată de incidenţa prevederilor OUG 195/2005, sub aspectul amintit este nefondată, dovedit fiind faptul că ansamblul imobiliar nu determină un impact de mediu pentru UTR ce face obiectul HCL nr.458/2008.
Trebuie să acceptăm totuşi că lucrul amintit a fost dovedit abiat în procesul derulat ulterior promovării acţiunii, fapt care ar determina a priori un interes în promovarea ei.

De altfel după opinia instanţei problema interesului în materia amenajării teritoriului şi urbanismului este delicată neputând fi raportată formal la prevederile art.2 alin.1 lit.a din Legea 554/2004 sau ale art.33 Cod procedură civilă.

Indiscutabil HCL 458/2008 este un act normativ opozabil erga omnes, vizând direct sau indirect o multitudine de subiecţi de drept privat.
Pentru HCL interesul în promovarea acţiunii există în afara oricărui dubiu.

Aceeaşi logică trebuie aplicată şi în materia PUZ şi PUD în condiţiile în care impactul public al acestor acte administrative depăşeşte în mod evident sfera interesului nemijlocit al persoanelor vizate ( solicitantul de PUZ, titulari autorizaţilor de construire sau viitori proprietari ai apartamentelor) interferând cu interesul public al limitrofilor în sens larg ai zonei, respectiv ai proiectului imobiliar autorizat, inclusiv al asociaţilor locale ce apără interese publice în zona urbanismului şi amenajării teritoriului.

Pe cale de consecinţă, a priori, instanţa apreciază că reclamanţii şi interveninenţii justifică un interes în promovarea acţiunii însă după cum am văzut din considerentele mai sus reţinute amintiţii nu au dovedit calitatea de persoană vătămată în accepţiunea art.2 alin.1 lit.a din Legea 554/2004, acest lucru neînsemnând însă după cum sugerează pârâţii că ar justifica respingerea acţiunii ca fiind lipsită de interes.

Vizând acţiunea formulată de Prefectul Judeţului Cluj

Petitul I al cererii vizând anularea HCL nr.458/2008 urmează a fi respins urmare admiterii excepţiei prescripţiei, pentru considerentele reţinute în încheierea interlocutorie din data de 05.03.2015, fiind vorba de un contencios obiectiv supus rigorilor expres prevăzute de Legea 554/2004.

Pentru cererile vizând anularea autorizaţilor de construire şi demolarea construcţiilor, susţinerile sunt nefondate, cererile urmând a fi respins pentru considerentele anterior reţinute, considerente care certifică legalitatea autorizaţilor de construire şi a documentelor administrative care le preced.

În sfârşit, la petitul precizat vizând constatarea suspendării de drept a autorizaţilor de construire nr. 1334/2013, 1396/2013, 1482/2013 şi 1483/13 şi oprirea executării lucrărilor de construcţie până la soluţionarea pe fond a cauzei, reclamantul Prefectul Judeţului Cluj a renunţat la judecată, procedural, instanţa luând act de acest fapt la şedinţa publică din data de 09.04.2015, cu reiterarea formală a renunţării la judecată în condiţiile art. 406 alin.6 Cod procedură civilă.

Vizând cererea de intervenţie principală formulată de interveninenta Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Străzii Măceşului:

Instanţa urmează să respingă cererea amintită în condiţiile în care la şedinţa publică din data de 05.03.2015 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii consecinţă a neîndeplinirii procedurii prealabile administrative în condiţiile art.7 pct.7 din Legea nr.554/2004 cu corecţia Deciziei Curţii Constituţionale în materie.

Cererea de intervenţie în interes propriu faţă de interveninenţii persoane fizice urmează a fi respinsă la rândul ei pentru considerentele anterior reţinute legate de legalitatea formală şi procedurală a HCL nr.458/2008, a PUZ-PUD şi a autorizaţiilor de construire subsecvente.

În sfârşit cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Străzii Măceşului urmează a fi respinsă. Admiterea în principiu a cererii de intervenţie a fost admisă la şedinţa publică din data de 09.04.2015 pentru considerentele reţinute în încheiere.

Procedural cererea este legal formulată, consecinţă a golirii de conţinut a cererii de intervenţie principală formulată prin admiterea excepţiei inadmisibilităţii.

Indiscutabil acţiunea Prefectului , în favoarea căruia se intervine este guvernată de contenciosul obiectiv, procedură care nu poate fi aplicată terţilor (şi de care aceştia nu pot uza).

Pe de altă parte Legea 554/2004 nu interzice (completându-se cu dispoziţiile generale ale codului de procedură civilă) formularea unei atare cereri (de intervenţie accesorie) în condiţiile art. 63 Cod procedură civilă.

Discuţia legată de asocierea unui contencios subiectiv contenciosului obiectiv prin formularea unei cereri de intervenţie accesorie rămâne deschisă. Concluzia însă este una singură, cererea este nefondată dată fiind soluţia pronunţată în cererea principală formulată de Prefectul Judeţului Cluj, tale quale, considerentele pentru care a fost respinsă cererea formulată de Prefectul Judeţului Cluj subzistând cât priveşte cererea de intervenţie accesorie formulată.

În condiţiile art. 453 Cod procedură civilă reclamanţii şi intervenienţii aflaţi în culpă procesuală urmează a fi obligaţi la plata către pârâţii SC SYNESIS DEVELOPMENT SRL, respectiv Cheţan Aurel şi Cheţan Estera a cheltuielilor de judecată avansate în dosar cu titlu de onorariu avocat şi onorariu expert.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar reclamanta SC SYNESIS DEVELOPMENT SRL a avansat în dosar cu titlul amintit suma de 102.012 lei, iar pârâţii Cheţan Aurel şi Cheţan Estera au probat suma de 10996,32 lei.

Reclamanţii Căciulă Radu, Tuluc Ioan, Pop Adin Dorin şi Pop Ana Maria nu vor fi obligaţi la cheltuieli de judecată în condiţiile în care amintiţii au renunţat la judecată cu acordul tacit al pârâţilor în condiţiile alin.4 al art. 406 Cod procedură civilă.

Vizând solicitarea reclamanţilor de reducere a onorariului avocaţilor pârâţilor instanţa o apreciază ca fiind nefondată raportat la prevederile art. 451 Cod procedură civilă şi următoarele.

Potrivit art. 453 alin.1 cod procedură civilă „ partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată”. Prevederile legale enunţate reprezintă regula.

Excepţia este reprezentantă de prevederile art. 451 alin.2 potrivit cărora „ instanţa poate chiar şi din oficiu să reducă motivat parte din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama de circumstanţele cauzei”.

Scopul prevederilor calificate ca fiind „excepţie” este rezonabil şi fundamentat a priori, având rostul de a proteja partea aflată în culpă procesuală (căzută în pretenţii) de a fi obligată la plata unor despăgubiri disimulate în onorariul de avocat convenit, la plata unor sume care tind la expolierea debitorului.

Criteriile de apreciere a caracterului disproporţionat al cheltuielilor de judecată solicitate sunt relative însă şi tocmai de aceea prevederea legală trebuie să rămână o excepţie, în caz contrar venind în contradicţie flagrantă cu prevederile art.453 alin.1 Cod procedură civilă, tinzând a le goli de conţinut.

Este un sofism susţinerea doctrinară în sensul că instanţa reduce cheltuielile de judecată şi nu onorariul stabilit inter partes de avocat şi clientul său, de vreme ce chiar prevederile legale enunţate fac referire la onorariul de avocat (art.451 alin.2 Cod procedură civilă). Faptul că hotărârea instanţei de reducere a cheltuielilor nu are efecte în raportul contractual de asistenţă juridică dintre avocat şi client este un alt sofism juridic dacă putem spune astfel, ce tinde să încalce dreptul persoanei care a câştiga procesul, de a-i fi achitate de către partea adversă cheltuielile de judecată avansate în dosar, asta desigur în situaţia în care am face o regulă din excepţia reglementată de art.451 alin.2 Cod procedură civilă.

Cenzurând cheltuielile de judecată indiscutabil interferăm cu un raport contractual ce nu poate fi cenzurat de către instanţă. Avocatura este o profesie liberală în care nu se aplică principiul socialist „la muncă egală plată egală”. Onorariul variază în funcţie de prestigiul şi propria preţuire a liber profesionistului avocat.

Dincolo de aceste consideraţii de principiu revenind la criteriile reglementate de art.451 alin.2 Cod procedură civilă reţinem următoarele:

„Valoarea cauzei” este dată de valoarea în sine a ansamblului imobiliar autorizat prin actele a căror anulare se solicită şi de interesul privat şi public manifestat de părţile împricinate.

„Complexitatea cauzei” este dată de incidenţa unor prevederi legale de nisă, tehnice în materia urbanismului şi a amenajării teritoriului, de implicaţiile socio-economice ale demersului judiciar şi a actelor vizate de acesta, de implicarea practic a tuturor instituţiilor procesuale reglementate – (acţiuni, întâmpinării, intervenţii principale şi accesorii, aproape toate excepţiile procesuale reglementate, recuzări, cereri de strămutare, conexări, interogatorii, expertize judiciare, deplasări la instanţă, etc.), complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat fiind sugestionată în cele din urmă de cele 7350 pagini ale dosarului instanţei în care s-a asigurat asistenţă judiciară calificată.”

Dezvoltatorul imobiliar chemat în judecată a fost reprezentat de avocații Anamaria Măstăcăneanu și Mirea Timoce de la SCA Iordăchescu și Asociații.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați!