Acasă » PROCESE » MOTIVAREA în dosarul ”mită la CJ Cluj”: ”O lipsă acută de asumare a responsabilităţii comiterii acestor fapte”
Uioreanu și Petran

MOTIVAREA în dosarul ”mită la CJ Cluj”: ”O lipsă acută de asumare a responsabilităţii comiterii acestor fapte”

Clujust.ro vă prezintă cele mai importante pasaje din motivarea de 88 de pagini a Tribunalului Cluj, din dosarul ”mită la CJ”, în care au fost condamnați fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, consilierul județean Ioan Petran, oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean și directorul de dezvoltare UTI, Gabriel Davidescu.

Extrase din Sentința penală nr. 173/2016. Intertitlurile aparțin Clujust:

Fostul consilier al lui Uioreanu, Răzvan Pop, lăudat de instanță

Vasile Pogăcean alături de avocata lui, Laura Baciu
Vasile Pogăcean alături de avocata lui, Laura Baciu

”Dincolo de poziţiile contradictorii ale inculpaţilor Pogăcean Vasile şi Uioreanu Horea Dorin, comune doar prin negarea înţelegerii privind comisionul de 15% şi lipsa oricărui sprijin din partea celui din urmă, este de notat poziţia constantă a martorului Pop Răzvan care în ciuda interesului mediatic care l-a vizat, a confirmat în faţa instanţei cele declarate în faza de urmărire penală, descriind conduita infracţională a inculpatului Uioreanu Horea Dorin care la scurtă vreme de la preluarea funcţiei de preşedinte al CJ Cluj şi-a asigurat din diverse surse consistente mijloace materiale care i-au permis realizarea unor investiţii care depăşeau cu mult veniturile sale licite. Deşi s-a urmărit aruncarea culpei asupra acestui martor, încercându-se inducerea ideii că acesta pretindea sumele în folosul său

propriu sau pentru partid, considerăm că declaraţiile martorului sunt perfect credibile, confirmate de evidenţa pe care acesta a păstrat-o, sumele de bani primite pentru inculpatul Uioreanu fiind „gestionate” judicios de acesta, existând o concordanţă deplină între „veniturile” ilicite obţinute şi cheltuielile efectuate, dincolo de faptul că, mai mult sau mai puţin, inculpatul Pogăcean Vasile a recunoscut tranşele de mită,chiar dacă le-a dat o altă conotaţie.

Fără îndoială, martorul Pop Răzvan a reprezentat mult timp omul de încredere al inculpatului Uioreanu, poziţie în care s-a complăcut şi care îi asigura un oarecare confort şi accesul la informaţii relevante pentru cei din anturajul preşedintelui, însă nu se poate susţine că acesta a acţionat de capul său, folosindu-se de numele preşedintelui CJ Cluj sau că solicita sume de bani pentru partid, pe care culmea le obţinea de fiecare dată, chiar înafara campaniilor electorale, perioada infracţională reţinută pe relaţia Pogăceanu – Uioreanu, neacoperind vreo astfel de campanie electorală. Aceasta, dincolo de faptul că modalitatea de gestionare a banilor în cadrul partidelor politice şi în campanii electorale este supusă unor reguli clare, existând persoane anume desemnate care să se ocupe cu strângerea de fonduri, ceea ce nu era cazul martorului, sumele evidenţiate de martor fiind destinate interesului personal al inculpatului, fără legătură cu campaniile electorale, dar în relaţie directă cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului Uioreanu.

razvan pop la tribunal clujust (4)Este de remarcat coerenţa evidenţei păstrate de martorul Pop Răzvan cu privire la sumele de bani primite, modul de gestionare a sumelor fiind redat cu deosebită acurateţe, observându-se foarte clar destinaţia dată sumelor în perioada ulterioară primirii lor, ceea ce a şi permis organelor de anchetă să verifice realitatea acestora prin audierea martorilor Feier Mugur, Condor Anamaria ori prin depunerea la dosar a extraselor de cont, declaraţiile de avere ale preşedintelui CJ Cluj făcând referire la sume mult mai mici decât cele cheltuite efectiv de inculpatul Uioreanu Horea Dorin, care deşi în faza de judecată a susţinut că avea şi alte surse de venit, nu a depus nici un fel de dovezi în acest sens.

Mai arătăm faptul că s-a susţinut în apărare că inculpatul Uioreanu Horea Dorin nu avea cunoştinţă despre evidenţa ţinută de martorul Pop Răzvan,astfel cum s-a susţinut în rechizitoriu, cu referire la o discuţie purtată între cei doi la data de 13.05.2016, după primirea de către inculpatul Uioreanu a sumei de 2000 lei de la inculpatul Pogăcean Vasile, când cel dintâi i-ar fi cerut lui pop Răzvan „să noteze el acolo”, în contextul în care se susţine că încă din luna martie 2014 i-ar fi cerut lui Pop Răzvan să scape de respectivul laptop. De remarcat este faptul că în aceeaşi discuţie telefonică după ce inculpatul Uioreanu îi cere să noteze în chestia aia, 20000 martorul Pop răspunde că „ţin evidenţa totuşi”, ceea ce înseamnă că după „distrugerea laptopului” au convenit să păstreze totuşi o evidenţă a sumelor primite, tocmai în considerarea realizării unui calcul exact a sumelor datorate de inculpatul Pogăcean sub forma acelui comision de 15%.”

”Inculpatul Bene Ioan nu era deloc presat sau constrâns în vreun fel în relaţia cu preşedintele CJ Cluj”

Trebuie remarcat faptul că, potrivit rechizitoriului fapta imputată inculpatului Uioreanu Horea Dorin pe relaţia cu inculpatul Bene Ioan constă în aceea că pretins suma de 300000 lei din care a primit efectiv suma de 278000 lei pentru a direcţiona alocări bugetare în vederea plăţii contractelor derulate de SCCA Napoca SA deţinută de inculpatul Bene Ioan, în concret pentru „ungerea modului de relaţionare dintre instituţia CJ Cluj şi această societate”.

Pe de altă parte, actul de sesizare al instanţei conţine ample referiri la realizarea obiectivului Apron 4 fără autorizaţie, accentuându-se existenţa unei înţelegeri în acest sens între cei doi inculpaţi, importanţa acestor detalii în contextul activităţii infracţionale imputate celor doi inculpaţi de dare şi luare de mită pentru „direcţionarea de alocări bugetare” fiind aceea că doar în condiţiile în care se asigura intrarea în legalitate inculpatul Bene putea accede la fondurile bugetului CJ Cluj pentru a-i fi achitate lucrările deja executate.

În acelaşi timp, starea de fapt descrisă pe larg, este în opinia noastră, corespunzătoare unei alte infracţiuni pentru care a operat disjungerea, anume infracţiunea de abuz în serviciu, circumstanţele concrete ale realizării acestui obiectiv nefăcând aşadar obiectul acestui dosar, chestiunile relatate sub acest aspect, urmând a fi avute în vedere doar din perspectiva apărărilor inculpatului Bene că a fost forţat de coinculpatul Uioreanu să dea banii respectivi pentru derularea în bune condiţii a contractului privind obiectivele de la aeroport, că realizarea obiectivului Apron 4 era cunoscută la nivelul conducerii CJ Cluj şi în vederea stabilirii adevăratei relaţii dintre cei doi inculpaţi.

Inculpatul Bene Ioan a recunoscut achitarea către inculpatul Uioreanu Horea Dorin a sumelor de bani descrise în rechizitoriu, susţinând însă că a fost constrâns de acesta să acţioneze în sensul achitării periodice a unor sume de bani, în caz contrar relaţia societăţilor sale cu CJ Cluj având de suferit.

Într-adevăr, martorii audiaţi în cauză au punctat existenţa unor dificultăţi în acest sens, încă de la începutul derulării contractului nr. 146/2011, într-o perioadă anterioară preluării de către inculpatul Uioreanu a funcţiei de preşedinte al CJ Cluj, inculpatul Bene susţinând că, constrângerea s-a manifestat prin faptul că, coinculpatul îşi anunţase public intenţia de a dispune efectuarea unei expertize pentru a stabili oportunitatea încheierii actelor adiţionale la contractul iniţial, pentru ca pe fondul mai multor discuţii pe marginea acestui subiect, inculpatul Uioreanu să îi pretindă direct suma de 55000 euro sub pretextul unor datorii din campania electorală.

De remarcat este însă, promptitudinea cu care inculpatul Bene a acceptat această solicitare, „înţelegând” că doar astfel lucrurile vor decurge fără probleme, sens în care a achitat la scurtă vreme, în luna octombrie 2012 prima tranşă consistentă de 100000 lei, după acest moment tensiunile fiind dezamorsate şi colaborarea fructuoasă, pe parcurs inculpatul achitând în continuare sume diverse de bani în lei şi valută. Nu credem că se poate susţine cu succes, într-o atare situaţie, existenţa vreunei constrângeri din partea inculpatului Uioreanu care, potrivit atribuţiilor sale avea abilitatea de a dispune efectuarea acelei expertize, care este un mijloc legal de verificare a unei anumite situaţii şi nu un mijloc de presiune, dincolo de faptul că astfel cum a declarat inculpatul Bene, a acceptat de la început solicitarea de a achita suma de 50000 euro inculpatului Uioreanu, însă a ales să nu achite toţi bani odată pentru a avea siguranţa că nu va fi în continuare boicotat.

În acest context, susţinerile ulterioare ale inculpatului Bene Ioan, vizavi de existenţa altor presiuni în perioada anului 2013 legat de efectuarea fără autorizaţie a unor lucrări aferente contractului, nu au în opinia noastră nicio relevanţă sub aspectul infracţiunii de dare de mită imputată acestuia, inculpatul asumându-şi hotărârea infracţională încă din anul 2012, în acest fel asigurându-şi confortul unei colaborări facile cu preşedintele CJ Cluj pe fondul cointeresării materiale a acestuia.

Pe parcursul acestei colaborări însă, situaţia s-a schimbat oarecum, deoarece dincolo de interesul financiar mai mult decât evident, inculpatul Uioreanu Horea Dorin era interesat de dobândirea unui capital de imagine, care se putea obţine prin realizarea la nivelul judeţului Cluj a unor investiţii răsunătoare, cum era cea de la aeroport, astfel că a apelat la inculpatul Bene Ioan pentru realizarea în absenţa autorizaţiei de construire, a obiectivului Apron 4, probabil asigurându-l pe acesta de eliberarea fără probleme a autorizaţiei la momentul potrivit. Bineînţeles că propunerea a fost acceptată, probaţiunea de la dosar evidenţiind faptul că la momentul depunerii actelor pentru autorizaţie, obiectivul era realizat într-o proporţie semnificativă, relevant fiind faptul că în perioada indicată în rechizitoriu ca fiind cea a realizării lucrărilor la acest obiectiv, adică octombrie 2013-martie 2014 inculpatul Bene nu a achitat nici o sumă de bani inculpatului Uioreanu, pentru ca în luna martie 2014 să remită acestuia suma de 10000 lei iar în luna mai 2014, în contextul în care coinculpatul îl informase despre efectuarea unei plăţi consistente a acceptat şi plata acelui sondaj de opinie.

În legătură cu suma achitată în luna martie 2014, s-a avansat de către cei doi inculpaţi, în faza de judecată, ideea că ar fi vorba în realitate despre un ajutor sau împrumut acordat inculpatului Uioreanu, pentru achitarea unor servicii juridice legat de un proces al fiului său, afirmându-se că bani au fost daţi direct acestuia, deşi martorul Pop Răzvan a declarat de la început că banii i-au fost remişi lui şi abia apoi i-a transmis inculpatului Uioreanu, susţinerile celor doi inculpaţi că nu a fost stabilit vreun termen de restituire îndreptăţindu-ne să credem că acest demers se înscrie pe linia remiterii de sume de bani de către inculpatul Bene în contul celor 50000 euro despre care a arătat că a acceptat să îi plătească coinculpatului, remiteri realizate prin intermediul aceluiaşi martor. Suma fost remisă imediat de martorul Pop Răzvan inculpatului Uioreanu, care pleca la Bucureşti acesta fiind motivul necuprinderii sale în evidenţa întocmită de martor.

bene la tribunalSusţinerile inculpatului Bene privind existenţa unei presiuni din partea inculpatului Uioreanu nu pot fi aşadar primite, dimpotrivă măsurile de supraveghere operativă realizate în cauză descriind relaţia dintre cei doi ca fiind una amicală şi reciproc interesată, aceasta în contextul în care colaborarea cu preşedintele CJ Cluj trecuse la un alt nivel, în raport de înţelegerea dintre ei în sensul realizării obiectivului Apron 4 fără autorizaţie, fiind cu atât mai evident din acest moment, interesul acestuia în susţinerea intereselor firmei inculpatului Bene Ioan,ceea ce l-a plasat oarecum pe o poziţie de inferioritate faţă de acesta.

Mai mult, discuţiile telefonice dintre cei doi, au evidenţiat faptul că în realitate, inculpatul Bene Ioan nu era deloc presat sau constrâns în vreun fel în relaţia cu preşedintele CJ Cluj dimpotrivă, fiind elocventă în acest sens o relatare a martorei Raţiu Mariana, în sensul că„….. Bene Ioan a spus că a purtat o discuţie în acele zile cu Uioreanu şi cu Şerban Tudor Dan, în care îi reproşau lui Uioreanu că joacă dublu, că de faţă cu ei se prevalează de opoziţia venită din partea mea şi în alte cercuri face afirmaţii contrare şi se laudă că i-a dat pe Napoca în penal şi că în discuţia respectivă Şerban Tudor Dan s-a enervat şi i-a spus domnului preşedinte că „îi dă până îi merge burta” “(fila 22, vol.IT).

În legătură cu acele piedici sau dificultăţi întâmpinate de firma inculpatului Bene în realizarea contractului nr. 146/2011, reţinem că nu s-a făcut dovada faptului că acestea erau imputabile inculpatului Uioreanu, care în mod deliberat să fi acţionat în sensul constrângerii inculpatului Bene la achitarea acelor sume de bani, dimpotrivă funcţionarii din cadrul CJ Cluj au arătat că plăţile s-au realizat fără întârzieri (inculpatul Bene însuşi acceptând că, după achitarea sumei de 100000 lei în octombrie 2012 colaborare a decurs fără probleme), chestiunile tehnice indicate de inculpat sau de martorii propuşi în apărare, fiind chestiuni decurgând fie din împrejurări anterioare preluării funcţie de către inculpatul Uioreanu, cum ar fi neconcordanţe privind stratul de fundare în proiectul întocmit de firma Iptana, exproprierea cu întârziere a unor suprafeţe de teren sau necesitatea devierii unor râuri, fiind chestiuni survenite ulterior şi totodată previzibile, contractul încheiat oferind însă inculpatului Bene mijloace legale pentru a acţiona în consecinţă, însă în ciuda acestui fapt a ales „colaborarea „ cu inculpatul Uioreanu, faţă de care avea deja un oarecare ascendent, împrejurare reliefată de conţinutul convorbirilor telefonice dintre aceştia, fiind evident faptul că cel care dicta era inculpatul Bene Ioan.
În acelaşi sens, arătăm faptul că, potrivit art. 13 din contractul nr. 146/2011, achizitorul (în speţă RA Aeroportul Cluj-Napoca) avea obligaţia de a pune la dispoziţia executantului ((asocierea SCC Napoca, SC Icco Systems SRL şi SC Geo Arc SRL ) amplasamentul lucrării liber de orice sarcină, etapizat conform graficului de lucrări aliniatul 4 precizând că pentru partea de teren pentru care nu s-a finalizat procedura de expropriere publică se vor suspenda lucrările de către achizitor, pe perioada suspendării părţile nedatorându-şi daune interese sau alte penalităţi”.

De remarcat este faptul că inculpatul Uioreanu Horea Dorin a recunoscut primirea doar a unei sume de aproximativ 100.000 lei de la inculpatul Bene, sub pretextul unui sprijin financiar ocazionat de campaniile electorale, deşi remiterile de bani au avut loc în perioade în care nu erau în derulare astfel de campanii, iar martorul Pop Răzvan a explicat cum au fost cheltuiţi aceşti bani, fără legătură cu activitatea de partid, inculpatul Bene Ioan,la rândul său confirmând remiterea sumei de 278.000 lei către preşedintele CJ Cluj.

Considerăm că sunt nesincere declaraţiile inculpatului Uioreanu referitoare la lipsa unei înţelegeri cu inculpatul Bene şi cel mai probabil, cu reprezentanţii aeroportului privind realizarea obiectivului Apron 4, în lipsa autorizaţiei de construire, dimpotrivă conduita inculpatului în perioada martie – mai 2014 descrie un interes crescut pentru rezolvarea de o manieră favorabilă firmei Napoca a situaţiei existente, inculpatul Bene afirmând constant că realizarea în condiţiile date a platformei era cunoscută de inculpatul Uioreanu, dar şi de alţi factori de decizie din cadrul aeroportului. Remarcăm aici declaraţia martorei Zanc Gabriela, director comercial la Aeroportul Internaţional Cluj care a detaliat o serie de neajunsuri întâmpinate de executantul contractului nr. 146/20101 după care foarte convenabil a susţinut că, la rândul său, a luat la cunoştinţă de realizarea Apronului abia în luna martie 2014, cam în aceeaşi perioadă cu reprezentanţii CJ Cluj. Fără îndoială, contextul politic existent a permis şi chiar a favorizat situaţia existentă la aeroport, nerespectarea clauzelor contractului sau a paşilor de execuţie sau chiar executarea unor lucrări fără autorizaţie, existând o acceptare tacită din partea factorilor de decizie, dar şi a executantului lucrării, dincolo de existenţa unor interese materiale individuale, cum a fost cazul inculpatului Uioreanu, care profitând de poziţia sa de preşedinte al CJ Cluj, şi-a asigurat o serie de foloase materiale consistente de la oameni de afaceri potenţi financiari.

Instanța despre înțelegerile dintre Petran și Davidescu: ”caracterul ocult al acestora”

davidescu gabrielÎn principal, vom reţine, potrivit declaraţiilor martorilor Raţiu Mariana, Iliescu Ştefan şi Seiculescu Alexandru, confirmate parţial şi de inculpatul Davidescu, că reprezentanţii UTI au făcut numeroase demersuri în vederea obţinerii amplasării parcării long term într-o altă zonă decât cea afectată parcărilor aflate în exploatare şi anume în zona destinată realizării parcării supraetajate. În opinia noastră, înscrisul aflat la fila 252 vol. II I, intitulat proces verbal de predare primire încheiat între Aeroport şi firma UTI nu poate susţine o reală predare a amplasamentului în discuţie (cel situat în stânga pavilioanelor) odată ce conform contractului, acel amplasament era destinat realizării parcării supraetajate şi mai mult prin act adiţional obligaţia de realizare a celor două obiective a fost suspendată până la predarea amplasamentului de către aeroport, ceea ce înseamnă că o atare predare nu era posibilă. Împrejurarea că anterior încheierii contractului de concesiune zona respectivă a fost utilizată ca şi parcare, probabil pentru persoanele care lucrau în zonă şi că firma UTI a luat în calcul şi a exploatat şi aceste locuri de parcare nu schimbă cu nimic situaţia ,dar astfel se explică de ce pe planşa comunicată CJ Cluj la 21.08.2013 (vol. II fila 256-257) cuprinzând planul cu noua organizare a parcării aeroportului, figurează un număr de 826 locuri de parcare deşi, toţi martorii audiaţi au fost de acord că numărul de locuri de parcare pentru care se plătea redevenţă era de 530 plus 100 locuri gratuite. Cu alte cuvinte, deşi legal nu putea avea loc o predare a acestui spaţiu, firma UTI a preluat acele locuri de parcare şi le-a exploatat, iar la momentul când s-a pus problema amenajării parcării long term a socotit de cuviinţă să perpetueze această situaţie prin amplasarea celor 108 locuri de parcare într-o zonă care potrivit contractului, în întregimea ei urma să aibă o altă destinaţie, dar pe care deja o exploatau în opinia noastră, fără drept. În felul acesta, se păstrau bunele relaţii cu CJ Cluj acceptându-se solicitarea de realizare a parcării long term la presiunea opiniei publice şi a interesului mediatic existent, firma UTI îşi păstra locurile de parcare neatinse iar după demararea obiectivului la parcarea supraetajată locurile destinate parcării long term s-ar fi relocat în noua parcare supraetajată. Aceasta a fost găselniţa celor de la firma UTI care profitând de faptul că reprezentanţii CJ nu cunoşteau situaţia exactă de la faţa locului, au propus chiar acea etapizare de care vorbeşte martorul Seiculescu Alexandru în adresa depusă la fila 189 vol. II I, afirmând că în ipoteza acceptării amplasamentului propus „zona propusă pentru long term este ultima ce va fi atacată iar potenţialii clienţi din zona respectivă îşi vor fi găsit loc deja în noua parcare etajată”.

Oricum , ceea ce este limpede în opinia noastră, este faptul că amplasamentul vizat nu fusese predat în mod legal, fiind destinat realizării unui alt obiectiv suspendat la acel moment, firma UTI exploatând un număr mai mare de locuri de parcare, astfel că în mod corect martora Raţiu Marian a constatat că solicitarea din13.11.2013 nu poate fi acceptată printr-o simplă cerere de aprobare a unor tarife, odată ce se presupunea modificarea contractului, fiind vizat un cu totul alt amplasament decât cel destinat parcărilor supraterane pentru care se achita redevenţă. În acest fel, considerăm că nu se poate credita susţinerea inculpatului Davidescu şi a martorilor angajaţi la firma UTI în sensul că aceasta nu avea un interes în realizarea acelei parcări long term, interesul fiind în opinia noastră evident în raport de cele expuse anterior, chiar şi numai din perspectiva păstrării unor relaţii amiabile cu conducerea CJ Cluj. Nu se poate susţine că reprezentanţii CJ Cluj au fost într-o confuzie sau eroare astfel cum s-a sugerat în apărare, dimpotrivă, problema a fost corect identificată de martora Raţiu şi apoi de ceilalţi implicaţi, ceea ce a dus la intensificarea contactelor în găsirea unei soluţii, prin încercarea de stabilire a unei întâlniri cu martora amintită pentru ca inculpatul Davidescu „să îi explice mai bine situaţia”, în condiţiile în care contacte între Davidescu (care era permanent informat despre subiect de către Seiculescu Alexandru) şi Petran au tot existat pe marginea acestui subiect, cel dintâi reproşându-i probabil, pe fondul pretinderii unei sume de bani, că nu a rezolvat problema.

S-a invocat în apărare o notă de constatare datând 25.05.2015,încheiată cu ocazia verificării şi numărării locurilor de parcare existente în incinta aeroportului, concluzia fiind aceea că totalul acestora este de 614 locuri parcare, incluzându-le pe cele din zona amprentei parkingului supraetajat, situaţia datorându-se în opinia noastră, cel mai probabil unei reduceri semnificative a locurilor de parcare urmare a realizării sensului giratoriu şi exploatării incorecte a zonei din stânga aeroportului, situată după acele pavilioane. Oricum, chestiunea privind numărul exact al locurilor de parcare aflate în exploatarea firmei UTI, amplasamentul sau destinaţia acestora nu fac obiectul acestui dosar, şi ca atare nu considerăm necesară clarificarea tuturor acestor aspecte, fiind chestiuni care privesc executarea contractului, ceea ce interesează este dacă firma UTI avea vreun interes în realizarea parcării long term, ceea ce rezultă cu prisosinţă din cele expuse anterior.

Mai mult, angajaţii CJ Cluj au arătat că au fost abordaţi şi de preşedintele CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin care s-a arătat interesat în rezolvarea problemei legate de această parcare, discuţii la care era prezent şi inculpatul Petran Ioan, dincolo de faptul că acelaşi inculpat a chemat-o pe martora Raţiu pentru a explica situaţia inculpatului Davidescu şi pentru găsirea unor soluţii.

Dincolo de poziţiile total contradictorii exprimate de inculpaţi privind înţelegerile stabilite între ei, ceea ce descrie caracterul ocult al acestora, considerăm că aceste susţineri ale lor îi decredibilizează, în condiţiile în care materialitatea şi succesiunea derulării faptelor, dovedesc fără dubiu că suma de bani achitată de Davidescu era destinată „cumpărării” atribuţiilor celor doi reprezentanţi ai CJ Cluj pentru promovarea unui proiect de hotărâre în vederea aprobării parcării pe termen lung.

Odată stabilit. conform declaraţiilor martorilor la care ne-am referit anterior, interesul constant al reprezentanţilor UTI în obţinerea parcărilor pe termen lung şi demersurile întreprinse de aceştia în acest sens, prezintă interes discuţia purtată la data de 28 aprilie 2014 între inculpaţii Davidescu Gabriel Radu şi Petran Ioan, în care cel dintâi îi spune interlocutorului, care-i cerea sa vină cu banii, că nici el la rândul său nu a rezolvat problema cu „Alex şi cu doamna”, fiind evident că „Alex” era Seiculescu Alexandru iar „doamna” era martora Raţiu Mariana, „problema” ce trebuia rezolvată fiind cea a aprobării parcării long term, aceasta fiind singura chestiune dezbătută între martorii Raţiu şi Seiculescu.

petran si avocat bogdan (1)Mai mult, după discuţia din 28 aprilie 2014 în care inculpatul Davidescu i-a cerut inculpatului Petran Ioan să se ocupe şi el de problema parcărilor, pentru care consilierul judeţean a promis că o va aborda în următoarele zile, acesta a şi făcut demersurile promise:
DAVIDESCU: Pe de altă parte zi-mi si mie ce facem, îl mai trimit si eu pe ALEX Ia doamna aia, mai fac cumva? Daţi si voi un semn către ea?
PETRAN IOAN: Da, da, da. Numai eu îs acuma, trebuie să-mi demarez chestiunea, nu am reuşit eu să mă ocup că acuma a început, ştii, campania, până nu mi le pun un pic pe rol,vnu mă pot mişca deloc, înţelegi? Nu mă pot mişca deloc, că trebuie să mă ocup eu, personal. De chestia aia. înţelegi? Trebuie să mă ocup eu, personal. Hai că încerc eu să mă ocup mâine sau miercuri, să văd, să am o discuţie, dar te rog ajută-mă că sunt mort, sunt mort…Că asta o fost aşa, o chestie pe restul fondurilor din câte am discutat si cu amicul ăsta al meu…”(filele 454-455, vol. IV).

Această amânare din partea inculpatului Petran trebuie interpretată în sensul în care, confruntat cu neachitarea diferenţei de bani de către Davidescu, acesta urmăreşte temporizarea îndeplinirii a ceea ce îşi asumase anterior, pentru a forţa mâna coinculpatului pentru a debloca cealaltă tranşă de bani şi nicidecum în sensul precizat în apărare, referitor la existenţa unor chestiuni distincte vizate de discuţia celor doi. Mai mult,inculpatul Petran plusează şi aduce în discuţie aşa zisul interes al lui Davidescu legat de un contract de oportunitate privind un hotel care ar viza o persoană de sex feminin purtând acelaşi nume, împrejurare nedovedită şi de altfel, nesusţinută de coinculpat.

Reţinând că inculpatul Petran afirmă că a cerut o sponsorizare pentru partid, personal de la Davidescu, după ce în faza de urmărire penală a susţinut, asemeni inculpatului Uioreanu că sponsorizarea s-a solicitat firmei UTI, iar inculpatul Davidescu că i s-a cerut un împrumut, prezintă relevanţă declaraţia martorului Urdăreanu Tiberiu care a negat faptul că ar fi convenit la 9 aprilie 2014 cu inculpaţii Uioreanu şi Petran sponsorizarea campaniei electorale, precizând că societăţile din grupul UTI nu au acordat niciodată astfel de sponsorizări sau finanţări şi că participarea sa la discuţii a fost minimă.

Nu putem fi de acord nici cu susţinerile inculpatului Petran că mesajul privind suma de 2o cash şi mai vorbim ar fi o precizare a sumei stabilite drept sponsorizare, o atare punctare a sumei printr-un sms, în urma unei întâlniri directe, faţă în faţă şi când preşedintele companiei UTI a consimţit la acordarea sponsorizării ( potrivit declaraţiei inculpatului Petran) fiind neavenită şi inutilă, decât dacă discutându-se la acea întâlnire pe marginea sumei pretinse, cuantumul final a rămas la latitudinea reprezentanţilor CJ Cluj.

În continuare reţinem că, potrivit declaraţiei martorei Raţiu Mariana, la finele lunii aprilie – începutul lunii mai 2014,(deci după achitarea primei tranşe din mita pretinsă) preşedintele CJ Cluj i-a cerut să-i comunice „ce are de gând să facă cu cei de la UTI”, la discuţie participând şi inculpatul Petran Ioan. Aşadar, potrivit celor promise inculpatului Davidescu, la câteva zile după discuţia telefonică, inculpatul Petran Ioan a şi discutat cu inculpatul Uioreanu Horea de rezolvarea problemei cu parcările pe termen lung, acesta fiind contextul în care, imediat, preşedintele CJ Cluj a cerut lămuriri de la directorul Raţiu Mariana: „……..probabil la finele lui aprilie sau începutul lunii mai, am fost chemată de domnul preşedinte Uioreanu şi reţin că de faţă se aflau şi arhitectul şef Salanţă şi colegii mei Creţu Alexandru şi Ciortea Teofil şi preşedintele m-a întrebat ce facem cu UTI, întrebarea vizând solicitarea lor de realizare a parcării long term. Eu i-am spus că aştept documentele de la domnul Seiculescu, potrivit discuţiilor pe care le-am avut anterior în mai multe rândul cu acesta şi reţin că, la un moment dat, a apărut şi domnul Petran, care a participat la discuţii şi care a concluzionat că trebuie făcut după cum spune doamna Raţiu.…….”(declaraţie martor Raţiu Mariana, filele 11-27, vol.II UP)

În apărarea inculpatului Petran Ioan s-a susţinut lipsa oricăror atribuţii de serviciu privind derularea contractului de concesiune, situaţie reală, însă total irelevantă în contextul în care acesta avea atribuţii privind promovare unor proiecte de hotărâre de CJ ( ori astfel cum a reieşit din cele deja expuse, o altă soluţie decât aceasta pentru rezolvarea situaţiei parcării long term nu se întrevedea, funcţionarii din direcţiile de specialitate implicate identificând corect problema şi opunându-se solicitării de aprobare a unei noi grile tarifare), şi desigur votarea acestora, mai ales că în acest demers de „ajutorare a firmei UTI” avea concursul inculpatului Uioreanu Horea Dorin, personaj mult mai bine poziţionat şi implicat în treburile judeţului, interesul permanent al acestuia fiind uşor de explicat prin natura atribuţiilor sale, dar şi a interesului mediatic creat, ceea ce a permis oarecum inculpatului Petran să rămână într-un con de umbră, acesta manifestându-se însă plenar în spaţiul negocierii mitei şi al încasării acesteia.

Totodată, s-a invocat în apărarea poziţiei exprimate de inculpatul Petran că suma avansată de inculpatul Davidescu constituia o sponsorizare a PNL ( deşi gestionarea sumelor destinate campaniei pentru europarlamentare era în sarcina inculpatului Uioreanu ) şi faptul că suma care i-a revenit inculpatului Petran ar fi fost depusă drept donaţie a acestuia către PNL, conform extrasului din Monitorul Oficial depus la dosar, însă trebuie observat faptul că fişa de donaţie depusă, deşi are data de 18.04.2014, nu este certificată în nici un fel, fiind cel mai probabil întocmită chiar de inculpat care avea atribuţii în acest sens pe linie de partid iar pe de altă parte, potrivit art. 9 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale „partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României lista persoanelor fizice sau juridice care au făcut într-un an fiscal donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale primite până la data de 31 martie a anului următor”(adică 31 martie 2015), astfel că avem serioase dubii că inculpatul a procedat de maniera amintită imediat după primirea banilor, cel mai probabil efectuând depunerea respectivă pe fondul cercetărilor din acest dosar care au început la foarte scurt timp de la momentul încasării sumei de la inculpatul Davidescu. Chiar aşa fiind, chestiunea nu ar fi în măsură să asigure disculparea inculpatului Petran despre care am arătat deja, că pretinsese o anumită sumă de bani în schimbul folosirii atribuţiilor conferite de funcţia deţinută de el şi de coinculpatul Uioreanu în mod preferenţial, împrejurarea că apoi inculpatul ar fi depus suma ce îi revenea ca donaţie în contul partidului, neavând relevanţă, acesta fiind la urma urmei, tot un folos material care nu i se cuvenea, legea nefăcând distincţie după cum folosul este pentru sine sau pentru altul.

Solicitările privind înlăturarea interceptărilor, respinse

La solicitarea instanţei de judecată şi în contextul pronunţării deciziei nr.51/2016 a Curţii Constituţionale, DNA ST Cluj a comunicat printr-o adresă din data de 15.04.2016 că în prezentul dosar mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de SRI, fiind contestate de către toţi inculpaţii probele rezultate din punerea în executare a acestora, solicitările privind înlăturarea acestora neputând fi primite, atâta timp cât la momentul punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, dispoziţiile art. 142 al.1 C.p.pen. care permiteau procurorului să dispună punerea în executare a acestora de către alte organe specializate ale statului, în concret de către SRI, constituiau o normă în vigoare, beneficiară a unei prezumţii de legalitate şi constituţionalitate, sens în care considerăm că toate activităţile desfăşurate sunt legale, dincolo de faptul că dispoziţiile deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale a României nu pot să producă efecte decât pentru viitor.

”O lipsă acută de asumare a responsabilităţii comiterii acestor fapte.”

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor instanţa va avea în vedere dispoziţiile prevăzute de art. 74 C.pen. şi anume gravitatea infracţiunilor comise, săvârşite şi periculozitatea inculpaţilor prin raportare la criteriile de individualizare identificate în acest text de lege şi anume: împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii şi mijloacele folosite, starea de pericol creată, motivul şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Reţinem în acest sens, că inculpaţii au acţionat fiecare în interesul său personal, unii în scopul obţinerii unor foloase materiale şi alţii în scopul obţinerii unor avantaje tot de ordin patrimonial în cele din urmă, fiecare dintre aceştia ignorând interesul general al societăţii, profitând fie de avantajele funcţiilor deţinute, fie de o oarecare potenţă financiară, acceptând unii dintre aceştia să achite sume de bani deosebit de consistente unor persoane cu funcţii de conducere, într-un context social în care faptele de corupţie sunt intens mediatizate, atât la nivel local cât şi la nivelul întregii ţării, întreţinând astfel acest flagel care afectează societatea românească tot mai mult în ultimii ani.

Activitatea infracţională a inculpatului Uioreanu Horea Dorin după momentul preluării funcţiei de preşedinte al CJ Cluj a fost una extinsă, sumele de bani pretinse şi primite sunt semnificative, întreaga conduită a acestui inculpat manifestându-se plenar pe linia obţinerii de foloase materiale ilicite care să îi permită un anumit standard de viaţă, prin intermediul martorului Pop Răzvan, pe care l-a interpus pentru a se proteja, sau mai degrabă din comoditate. Inculpatul Petran Ioan, la rândul său, a fost suspectat iniţial şi de alte fapte de corupţie, conduita infracţională reţinută finalmente în sarcina acestuia, deşi mult mai precaută decât în cazul coinculpatului Uioreanu, descriind o gravitate sporită a faptei comise.

La polul opus, se află inculpaţii acuzaţi de dare de mită, persoane cu o anumită notorietate financiară la nivelul judeţului Cluj şi care într-un anumit context, au achitat sume de bani consistente persoanelor cu atribuţii în cadrul CJ Cluj, în unele cazuri o perioadă îndelungată de timp, pentru a-şi asigura concursul acestora în realizarea unor scopuri şi interese personale, prin cointeresarea lor materială, în detrimentul altor persoane care nu îşi permiteau din punct de vedere material, să acceadă la favorurile acestora.

Instanţa va avea în vedere şi faptul că nici unul dintre inculpaţii din prezentul dosar nu are antecedente penale, iar în privinţa conduitei acestora după săvârşirea infracţiunilor şi pe parcursul procesului penal, observăm că, deşi în unele cazuri, faptele au fost recunoscute în materialitatea lor, inculpaţii le-au lipsit de valenţe infracţionale, ceea ce denotă o lipsă acută de asumare a responsabilităţii comiterii acestor fapte.

În ceea ce priveşte împrejurările privind nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpaţilor, observăm că fiecare dintre ei la momentul comiterii faptelor era corect situat din punct de vedere social, familial şi profesional, ceea ce în opinia noastră imprimă faptelor o gravitate sporită, odată ce persoane cu atât de multe calităţi, s-au dedat la fapte de această natură, în loc să se ţină deoparte de orice fel de bănuială, să-şi îndeplinească cu onestitate prerogativele conferite de funcţiile ce le-au fost atribuite or, să acţioneze cu respectarea legii în demersurile economice întreprinse.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina