Motivarea deciziei CCR referitoare la regula de evaluare a imobilelor restituite

CCR a constat dublul standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii.

Prin Decizia nr.189 din 18 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, nepublicată deocamdată în Monitorul Oficial, CCR a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 sunt neconstituționale.

Decizia nr.189 din 18 martie 2021

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin
echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum
au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind
măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate
în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul
București – Secţia a III-a civilă în Dosarul nr.36366/3/2018 și care formează obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr.2242D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarele nr.2243D/2020, nr.2244D/2020, nr.2245D/2020, nr.2246D/2020, nr.2247D/2020, nr.2248D/2008, nr.2249D/2020, nr.2250D/2020,
nr.2400D/2020, nr.2470D/2020 și nr.2503D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a
acelorași prevederi de lege, ridicată din oficiu de Tribunalul București – Secţia a III-a civilă în Dosarele
nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018, nr.40081/3/2018,
nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 și nr.30264/3/2018, precum și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr.3005/120/2019 al Curții de Apel
Ploiești – Secţia I civilă și în Dosarul nr.16352/3/2018 al Curții de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă
şi pentru cauze cu minori şi de familie.

4. La apelul nominal, se prezintă, pentru Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor,
domnul Radu Alexandru Ghencea, consilier juridic în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților, entitate care asigură Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor,
având delegație de reprezentare depusă la dosarele cauzei. De asemenea, în Dosarul nr.2244D/2020,
răspunde domnul Teodor Rafael-Ștefănescu, în calitate de mandatar al părții Gheorghe-Carol Rafael Ștefănescu. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate,
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarelor nr.2243D/2020, nr.2244D/2020,
nr.2245D/2020, nr.2246D/2020, nr.2247D/2020, nr.2248D/2008, nr.2249D/2020, nr.2250D/2020,
nr.2400D/2020, nr.2470D/2020 și nr.2503D/2020 la Dosarul nr.2242D/2020. Reprezentanții părților și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art.53
alin.(5) din Legea nr.47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr.2243D/2020, nr.2244D/2020, nr.2245D/2020, nr.2246D/2020, nr.2247D/2020, nr.2248D/2008, nr.2249D/2020, nr.2250D/2020,
nr.2400D/2020, nr.2470D/2020 și nr.2503D/2020 la Dosarul nr.2242D/2020, care a fost primul
înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, care solicită admiterea excepției, reiterând argumentele expuse în fața instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, consemnate în scris în dosarele acestora.

7. Mandatarul părții Gheorghe-Carol Rafael-Ștefănescu depune la dosar concluzii scrise, în care precizează, în esență, că este benefică actualizarea sistemului de calcul al despăgubirilor, noua modalitate nefiind de natură să conducă la prelungirea excesivă a duratei procesului și nici să genereze
un val de procese pentru recalcularea despăgubirilor deja stabilite, de vreme ce legea civilă nu se aplică
retroactiv.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art.1 alin.(3) și (5), art.16, art.21 și art.147 alin.(4). Consideră, totodată, că sunt neîntemeiate criticile prin raportare la dispozițiile art.44, art.53 și art.111 din Legea fundamentală. În esență, arată, în ceea ce privește neconcordanța cu dispozițiile art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, că textul de lege supus controlului de constituționalitate este neclar și imprevizibil, ca urmare a nerespectării normelor de tehnică legislativă, prin inversarea regulii cu excepția de la aceasta în ceea ce privește alegerea grilei notariale prin raportare la care se evaluează imobilul. De asemenea, prin calcularea despăgubirilor în funcție de grila notarială în vigoare în anul precededent emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, se ajunge ca valoarea despăgubirilor să depindă de anumite împrejurări aleatorii, cum ar fi durata procesului civil sau disponibilitatea Comisiei Naționale de a emite decizia de compensare. Referitor la neconstituționalitatea textului de lege criticat prin raportare la dispozițiile art.16 din Legea fundamentală, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, în sensul că este discriminatorie stabilirea a două sisteme de evaluare a imobilelor, în funcție de calitatea persoanei care solicită despăgubiri. De asemenea, consideră că se nesocotește și dreptul la un proces echitabil, prin aceea că instanța de judecată nu va putea soluționa cauza pe fond, întrucât stabilirea despăgubirilor se face în funcție de grila notarială valabilă pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, ceea ce înseamnă că evaluarea imobilelor va depinde de atitudinea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, care este pârât în procesele formulate de persoanele îndreptățite în temeiul Legii nr.165/2013, rămânând la latitudinea sa momentul la care va emite decizia, moment în funcție de care vor fi evaluate imobilele și stabilite despăgubirile corespunzătoare. În fine, susține că se încalcă și dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție, referitoare la forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale, întrucât, din cronologia procesului legislativ, rezultă că Legea nr.219/2020 a fost adoptată cu intenția de a eluda cele statuate de instanța de control constituțional prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin Încheierile din 17 noiembrie 2020, 19 noiembrie 2020 și 4 decembrie 2020, pronunţate în Dosarele nr.36366/3/2018, nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018,
nr.40081/3/2018, nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 și
nr.30264/3/2018, nr.3005/120/2019 și nr.16352/3/2018, Tribunalul București – Secţia a III-a civilă,
Curtea de Apel Ploiești – Secţia I civilă și Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru
cauze cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată din oficiu de Tribunalul București – Secţia a III-a civilă și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de acordare a dreptului la măsurile compensatorii reglementate de Legea nr.165/2013 și obligarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziilor de compensare și stabilirea de către instanță a punctelor aferente valorii imobilului preluat abuziv.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susține, în esență, încălcarea prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție, referitor la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, ca urmare a nesocotirii celor statuate de instanța de contencios constituțional în Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, prin care s-a constatat că Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 și pentru
instituirea unor măsuri tranzitorii este neconstituţională în ansamblul său. Legea nr.219/2020 a reluat
soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin decizia menționată, fiind adoptată
fără să se mai aștepte publicarea deciziei în Monitorul Oficial. Adoptarea, prin Legea nr.219/2010, întro manieră urgentă, a modificărilor aduse prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 a condus la
ignorarea considerentelor Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 prin care s-a constatat neconstituționalitatea Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020 în raport
cu principiul egalității în drepturi, prin instituirea unei diferențieri pe criterii arbitrare, sub aspectul
modalității de evaluare a imobilelor, între persoane aflate în aceeași situație juridică, și anume între
persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte,
și persoanele care au dobândit, în temeiul unor contracte cu titlu oneros, drepturile cuvenite potrivit
legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Constatarea neconstituționalității articolului unic a
Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020 instituia obligația legiuitorului
de a nu adopta un text identic cu cel care a făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și a fost
declarat neconstituțional.

11. În privința încălcării art.1 alin.(5) din Constituție, se susține că modificarea adusă prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 nu are caracter clar și este imprevizibilă, având o argumentație în totală contradicție cu efectele pe care textul modificat se preconizează a le produce.
Astfel, neclaritatea textului decurge din stabilirea, sub denumirea de excepție, a regulii privind evaluarea
imobilelor, respectiv utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către
Comisia Națională, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia. Legea califică excepții
aceste situații care sunt, în fapt, regula în materia soluționării dosarelor administrative privind acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv, statuând în mod neclar utilizarea unei grile valabile pe anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
Se arată că, în condițiile accesului la instanță deja valorificat în temeiul art.33-35 Legea nr.165/2013 de
către titularii drepturilor, instanțele vor fi puse în imposibilitatea alegerii unei anumite grile notariale în
raport de care să se efectueze evaluarea, nefiind cunoscut momentul la care Comisia Națională pentru
Compensarea Imobilelor va emite ulterior decizia de compensare, durata de judecată a acestor cauze
depășind de regulă doi ani, inclusiv în calea de atac a apelului. Dificultatea de aplicare a textului va
conduce la imposibilitatea valorificării efective a dreptului de către cei interesați în fața instanțelor de
judecată. Concomitent, instanțele nu pot adopta soluții în sensul pronunțării doar asupra obligației
Comisiei Naționale de a emite deciziile de compensare, lăsând la latitudinea acesteia calculul cuantumului punctajului cuvenit. Deciziile Curții Constituționale referitoare la art.21 din Legea
nr.165/2013 fac referire în mod constant la faptul că instanțele au obligația de a se pronunța pe fond în
privința cererilor de stabilire a valorii imobilelor și, în mod corespunzător, a punctajului aferent. Același
aspect, al obligării instanțelor de a se pronunța pe fondul cererilor de stabilire a punctelor de acordat
reiese și din jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum rezultă din Decizia nr.XX din
2007 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.

12. Din perspectiva încălcării normelor de tehnică de legislativă, se arată, totodată, că legea utilizează două modalități de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prin raportare atât la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, cât și la grila notarială valabilă pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Această reglementare este neclară, deoarece consacră o regulă, însoțită de o excepție care se aplică în marea majoritate a situațiilor și care, în realitate, nu constituie o excepție.

13. În contradicție cu expunerea de motive, care privește doar modificarea art.31 din Legea
nr.165/2013 prin adăugarea alin.(31) în sensul instituirii obligației Autorității Naționael pentru Restituirea Proprietăților să emită un singur titlu de plată pentru deținătorii de puncte care sunt persoane certificate de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reședință, ca supraviețuitor al Holocaustului, modificarea art.21 alin.(6) din lege, schimbarea modalității de evaluare nu determină decât prelungirea în fiecare dosar administrativ/dosar aflat pe rolul instanțelor a procedurii de evaluare cu o perioadă de timp necunoscută.

14. Se susține că textul criticat va conduce, totodată, la declanșarea unui val de litigii în cadrul cărora persoane cărora le-au fost deja soluționate dosarele administrative, prin emiterea deciziilor de
compensare de Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, fie în cadrul procedurii
administrative, fie în temeiul hotărârilor judecătorești pronunțate, să solicite acordarea diferenței de
valoare. Prin modificarea după numai șapte ani de la adoptare, a prevederilor referitoare la modalitatea
de evaluare de despăgubirilor, se anihilează orice garanție privind durata sau rezultatul procedurilor,
care practic sunt impuse a fi reluate de legiuitor fără o minimă justificare. Or, câtă vreme legiuitorul a adoptat o anumită modalitate de evaluare, prin utilizarea unui criteriu stabil de-a lungul timpului, anume valoarea din grila notarială a anului 2013, aplicabilă pentru toate persoanele solicitante ale măsurilor reparatorii, schimbarea survenită după șapte ani de aplicare a acestei legi și înlocuirea cu valori variabile de la an la an, fără o justificare rezonabilă, care nu se bazează pe nicio decizie a Curții
Constituționale ori a Curții Europene a Drepturilor care să se fi pronunțat în privința neconformității
criteriului stabilit cu Legea fundamentală ori cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, imprimă un caracter imprevizibil modificărilor aduse textului, punând
persoanele implicate în proceduri administrative în situații incerte, pe viitor putând să se aștepte oricând
ca legiuitorul să modifice legea în funcție de interese care scapă oricărei logice și juridice înțelegeri. Se
încalcă astfel principiul stabilității/securității raporturilor juridice.

15. În privința încălcării art.111 alin.(1) teza a doua din Constituție, se arată că modificarea legislativă criticată are implicații foarte largi și împovărătoare asupra bugetului de stat, prin urmare era
obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului. Totodată, în considerarea dispozițiilor art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2020 republicată și a deciziei Curții Constituționale nr.331/2019, fiind vorba de o inițiativă a cărei adoptare poate atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii ar fi trebuit să prezinte fișa financiară prevăzută la art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțelor publice, cu modificările și completările ulterioare.

16. Curtea de Apel Ploiești – Secţia I civilă consideră excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că opinia sa nu poate și nu trebuie să fie contrară celor statuate de Curtea Constituțională, astfel încât precizează că prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, astfel cum a fost modificat prin art.I din Legea nr.219/2020, sunt contrare dispozițiilor art.16 privind egalitatea în drepturi, art.21 privind accesul liber la justiție, art.44 privind dreptul de proprietate privată și art.53 alin.(2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți consacrate în Constituție.

17. Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie consideră excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind încălcate dispoziţiile art.16 din Constituţie

18. Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Preşedintele Senatului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile părților, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:

20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146
lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art.21 alin.(6) din
Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin
echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin
Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în
perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1011
din data de 30 octombrie 2020, având următorul conţinut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul
deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor
preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările
ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data
preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului
de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de
proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce
face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii
deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

22. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art.1 alin.(3) și (5) referitoare la caracteristicile statului român și
la principiul legalității, art.21 privind accesul liber la justiție, art.44 privind dreptul de proprietate privată și art.53 alin.(2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, art.111 alin.(1) teza a doua privind informarea Parlamentului de către Guvern și art.147 alin.(4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale.

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că soluția legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecția de
neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020 pentru
suspendarea aplicării prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în
perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea
dispozițiilor art.16 din Constituție.

24. Conținutul normativ al prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, vizate de suspendarea dispusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.412 din 19 mai 2020, era cel stabilit prin Legea nr.22/2020 pentru modificarea
Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin
echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru
completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor
bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.221 din 18 martie 2020. Potrivit acestuia, evaluarea imobilului care face obiectul
deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională.

25. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/2020, s-a dispus suspendarea aplicării art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 în redactarea precizată, până la data de 1 martie 2021. Totodată, pe perioada suspendării, prin aceeași ordonanță de urgență s-a prevăzut revenirea la soluția legislativă anterioară adoptării Legii nr.22/2020, potrivit căreia evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia.

26. Prin articolul unic din Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2020, care a format obiectul controlului exercitat de Curtea Constituțională prin Decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, precitată, a fost modificat implicit art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013, urmând ca, pe perioada
suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri să se facă diferențiat, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia – în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia -, respectiv prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională – în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului.

27. Prin decizia menționată, Curtea a reținut, în esență, (paragrafele 53 și 54), că realizarea unei distincţii între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu îşi găseşte nicio justificare prin prisma interpretării date
de Curtea Constituţională principiului egalităţii şi nediscriminării, contravenind dispozițiilor art.16 din
Legea fundamentală.

În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obţine măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moştenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, şi, prin urmare, contrar prevederilor art.16 din Constituţie.

28. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.219/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1011 din 30 octombrie 2020, care, prin art.I pct.1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.72/2020 – în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii –, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată.

29. Potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este
permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel
cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, în cazul de față, ulterior publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr.725 din 20 octombrie 2020, Legea nr.219/2020 a intrat în vigoare și a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă care conservă viciul de neconstituționalitate al art.I pct.1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr.725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art.147 alin.(4) din
Constituție.

30. Ca urmare a constatării, prin prisma efectului general obligatoriu al deciziei sale anterioare, a viciului de neconstituţionalitate determinat de încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea
fundamentală, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, Curtea nu va mai analiza criticile de
neconstituţionalitate ce vizează fondul reglementării (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.619 din
11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.6 din 4 ianuarie 2017, Decizia
nr.140 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.377 din 14 mai 2019,
paragraful 84, sau Decizia nr.58 din 12 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.205 din 13 martie 2020, paragraful 62, decizia nr.725 din 7 octombrie 2020, precitată, paragraful 56).

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
Decide:
Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Tribunalul București – Secţia a IIIa civilă în Dosarele nr.36366/3/2018, nr.38833/3/2018, nr.39119/3/2018, nr.39389/3/2018, nr.40081/3/2018, nr.40259/3/2018, nr.41069/3/2018, nr.3925/3/2020, nr.7718/3/2020 și nr.30264/3/2018 și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr.3005/120/2019 al Curții de Apel Ploiești – Secţia I civilă și în Dosarul nr.16352/3/2018 al Curții de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt neconstituționale.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Tribunalului București – Secţia a
III-a civilă, Curții de Apel Ploiești – Secţia I civilă și Curții de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi
pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2021.

Comments

comentarii

Ion Oprișor a fost consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională fostului președinte Klaus Iohannis. Oprișor este primul consilier prezidențial care a părăsit Cotroceniul după venirea noului președinte interimar, Ilie Bolojan.... Citește mai mult
Vineri seara au început să se formeze cozi interminabile de mașini la Jucu, ca urmare a unui protest al locuitorilor din zonă. Parapeții de pe DN1C i-a scos pe clujeni în stradă.... Citește mai mult
Sărbători fericite!
APBCT

Lasă un răspuns