fbpx
Ioachim Vancea si Horia Șulea

Motivarea condamnării primarilor din Florești: Atribuirea în integralitate nelegală a serviciilor de salubrizare și deszăpezire

Instanța Judecătoriei Cluj-Napoca a motivat recent sentința prin care fostul și actualul primar din comuna Florești, Ioachim Vancea, respectiv Horia Petru Șulea, au fost condamnați la câte 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Cel mai probabil dosarul va merge în apel.

Motivarea instanței arară că în perioada infracțională 2010-2013 cei doi edili nu au respectat nicio regulă la atribuirea contractelor de salucrizare și deszăpezire: inculpații au eludat în integralitate procedura specială impusă de legislația specifică în materia atribuirii serviciilor”. Am extras mai jos părți relevante din motivarea sentinței, care este foarte lungă și include un tabel uriaș cu toate facturile, prețurile plătite și comparații cu prețurile din alte localități.

Extrase din SENTINȚA PENALĂ NR. 2014/2019 a Judecătoriei Cluj-Napoca

Analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul judecății, instanța reține următoarea situație de fapt :

Instanța cu titlu preliminar menționează că inculpații nu au contestat situația de fapt reținută în sarcina lor, respectiv acțiunile în sine reținute de procuror în ceea ce privește modalitatea de angajare a serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire în perioada 2010-2013 – formalitățile încheiate, actele întocmite, plățile făcute (singurul care a contestat într-o oarecare măsură aceste aspecte fiind inculpatul Vancea care a precizat că ar fi existat contracte în anumite situații însă acestea s-au pierdut, respectiv nu cunoaște de ce nu se găsesc). În același sens au fost și concluziile persoanei vătămate prin avocat, formulate cu ocazia dezbaterilor pe fondul ca uzei, persoana vătămată învederând că practic inculpații ar fi putut urma procedura simplificată, nefiind contestată situația de fapt ci doar vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor sau caracterul de faptă penală nejustificată a faptelor reținut e în sarcina lor.

Într-adevăr, apărările inculpaților s-au formulat pe mai multe paliere, dar nici unul nu a vizat formalitățile efective întocmite cu ocazia angajării pentru UAT Comuna Florești de deszăpezire și curățenie stradală pentru anii 2010-2013 sau a facturării și achitării acestor servicii, vizând în schimb: lipsa unor atribuții ale primarului în procedurile de achiziție față de existența unui aparat de specialitate al primăriei (invocându-se faptul că primarul ar avea atribuții doar în ceea ce privește oportunitatea angajării unui serviciu), eroarea de drept extrapenal cu privire la tipul de angajament ce se poate accesa în contractarea de servicii de curățenie stradală și deszăpezire (apărare formulată de persoana vătămată și însușită de inculpați), neîncălcarea unor dispoziții legale și folosirea procedurii adecvate pentru angajarea serviciilor anterior menționate, lipsa vinovăției decurgând din încrederea în aparatul de specialitate al primăriei ce se ocupă de achiziții, reglementarea faptelor drept contravenție și nu infracțiune, lipsa unei pagube față de prestarea efectivă a serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire, folosirea eficientă a banului public față de costurile mult mai mari ale achiziționării acestor servicii în perioada următoare sau față de alegerea calității în detrimentul unor costuri mai mici, justificarea costurilor mai mari prin taxarea anumitor servicii netaxate de prestatori aleși de unitățile administrativ teritoriale alăturate și alte apărări ce se vor expune pe parcursul hotărârii.

Raportat la cele expuse în acest paragraf, cu privire la formalitățile întocmite și plățile făcute pentru achiziționarea de servicii de curățenie stradală și deszăpezire pentru UAT Comuna Florești în perioada 2010-2013, instanța va reda în mare expunerea din rechizitoriu cu privire la derularea evenimentelor, urmând ca apoi să analizeze juridic aceste evenimente. Astfel, vor fi expuse formalitățile îndeplinite de UAT Florești  pentru achiziționarea serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire (acestea fiind judicios elaborate prin rechizitoriul cu care instanța a fost sesizată), urmând a fi analizate apoi dispozițiile legislative incidente și procedura aplicabilă achiziționării acestor servicii conform aprecierii instanței, iar la final va fi examinată vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor de care au fost acuzați și incidența cazurilor care împiedică exercitarea acțiunii penale.

Instanța, în esență, față de probele administrate în cauză, apreciază că în realitate nu a avut loc o veritabilă contractare/achiziționare legală de către UAT Comuna Florești de servicii de deszăpezire și curățenie stradală în perioada infracțională, ci doar s-a creat aparența unor astfel de operațiuni, nefiind respectate condițiile legale. Această angajare viciată a celor două servicii a determinat efectuarea unor plăți nelegale și păgubirea patrimoniului comunei Florești cu crearea unor avantaje patrimoniale necuvenite firmelor ce au prestat serviciile la prețuri supraestimate care depășeau cu mult prețurile maximale practicate de alte firme în perioada infracțională . Așa cum se va expune mai jos, instanța consideră că nu pot fi primite apărările inculpaților, care privite în ansamblu indică faptul că la nivelul comunei Florești practic nu exista o persoană concretă care să hotărască (și să poarte responsabilitatea) asupra procedurii de urmat pentru angajarea unor servicii, acest lucru efectuându-se de către entitatea abstractă denumită „aparat de specialitate”.

(…)

În drept , fapta inculpatului Vancea Ioachim constând în aceea că în perioada 26.04.2010 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 8.12.2010 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeniul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite ( conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală , aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de curățenie stradală a localității Florești pentru anul 2010 în condiții de nelegalitate ( nu s-a încheiat un contract în formă scrisă, serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a c onsiliului l ocal, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , iar serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu mențin erea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența , nu a existat nici o estimare a valorii achiziției cum ar fi impus OUG 34/2006, iar valoarea serviciilor de curățenie stradală achiziționate pentru UAT Florești în 2010 , efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 116.207,9 lei cu TVA către Vaserv G SRL ( Factura nr……   ….. ) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Florești de xxxxx,63 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folosul necuvenit obținut pentru ……. (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

Fapta inculpatului Vancea Ioachim constând în aceea că în perioada 16 . 03 . 2011 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 8. 08 . 2011 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeni ul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite ( conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală , aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de curățenie stradală a localității Florești pentru anul 201 1 în condiții de nelegalitate ( serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a Consiliului Local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care erau și supradimensionate , iar serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat, atribuirea menținându-se și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența ), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 69.787,2 lei cu TVA către Vaserv G ( Factura nr…… factura nr… ) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Florești de 41.509,99 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folosul necuvenit obținut pentru …… (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

Fapta inculpatului Vancea Ioachim constând în aceea că în perioada 05.04.2012 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 24.05.2012 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeniul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite (conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de curățenie stradală a localității Florești pentru anul 2012 (parțial, până la terminarea mandatului de primar) în condiții de nelegalitate ( nu s-a încheiat un contract în formă scrisă, serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a consiliului local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , iar serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu menținerea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența, nu a existat nici o estimare a valorii achiziției cum ar fi impus OUG 34/2006, iar valoarea serviciilor de curățenie stradală achiziționate pentru UAT Florești în 201 2 a depășit chiar și pragul de xxxxx euro), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 57.170,2 lei cu TVA către _______________ ( Factura nr. ….) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Florești de 21.166 , 37 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folosul necuvenit obținut pentru _______ (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

Fapta inculpatului Vancea Ioachim constând în aceea că în perioada 31 . 12 . 2010 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 15 . 03 . 2011 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeniul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite (conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de deszăpezire a localității Florești pentru anul 201 1 în condiții de nelegalitate ( serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a consiliului local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , iar serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu menținerea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 78 . 090 ,2 4 lei cu TVA către _______________ ( Factura ___ ) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Comuna Florești de 48 . 518 , 77 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folosul necuvenit obținut pentru _______________ (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

Fapta inculpatului Vancea Ioachim constând în aceea că în perioada 31 . 12 . 2011 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 05 . 04 . 2012 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeniul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite (conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală, aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de deszăpezire a localității Florești pentru anul 201 2 (parțial, până la încetarea mandatului de primar) în condiții de nelegalitate ( serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a consiliului local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu menținerea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența , a fost împărțită achiziționarea serviciilor către două firme prestatoare de servicii cu eludarea dispozițiilor OUG 34/2006 privind pragul valoric maxim pentru achiziția directă ), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 81.351 , 4 lei cu TVA către _______________ ( Factura _________  ) și plăți în cuantum de 80.538 lei cu TVA către ______________________ (Factura ______..) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Comuna Florești de 94 .853,48 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în foloasele necuvenite obținut pentru _______________ (44.383 lei) și ______________________ (50.470,48 lei) (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

Față de comiterea infracțiunilor anterior descrise de către inculpatul V_____ I______ prin acțiuni și rezoluții infracționale distincte, anterior condamnării sale pentru vreuna din ele, se reține aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1968.

 

În drept , fapta inculpatului Șulea Horia Petru constând în aceea că în perioada 24 . 07 . 2012 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 29 . 11 . 2012 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeni ul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite ( conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală , aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de curățenie stradală a localității Florești pentru anul 2012 (parțial, după preluarea mandatului de primar) în condiții de nelegalitate ( nu s-a încheiat un contract în formă scrisă, serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a consiliului local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , iar serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu menținerea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența, nu a existat nici o estimare a valorii achiziției cum ar fi impus OUG 34/2006, iar valoarea serviciilor de curățenie stradală achiziționate pentru _______________________ 201 2 a depășit chiar și pragul de xxxxx euro ), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 54.126 lei cu TVA către _______________ ( Factura nr. ……… ) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Florești de 25.747,03 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folosul necuvenit obținut pentru _______________ (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

F apta inculpatului Șulea Horia Petru  constând în aceea că în perioada 06 . 03 . 2013 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 11 . 12 . 2013 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeni ul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite ( conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală , aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de curățenie stradală a localității Florești pentru anul 201 3 în condiții de nelegalitate ( nu s-a încheiat un contract în formă scrisă, serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a consiliului local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , iar serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu menținerea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența, nu a existat nici o estimare a valorii achiziției cum ar fi impus OUG 34/2006 ), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 98.880,7 lei cu TVA către _______________ ( Factura n……. ) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Florești de 54.100,3 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folosul necuvenit obținut pentru _______________ (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

F apta inculpatului Șulea Horia Petru  constând în aceea că în perioada 17 . 12 . 2012 (data emiterii primei ordonanțări la plată) – 25 . 02 . 2013 (data emiterii ultimei ordonanțări la plată), în calitate de primar al comunei Florești, coordonator al realizării serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local, responsabil de luarea de măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret inclusiv a activităților din domeni ul salubrizării, precum și în calitate de ordonator principal de credite ( conform art. 57 și urm. din Legea 215/2001 privind administrația publică locală , aspecte reglementate în prezent de art. 148 și urm. din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ), și-a îndeplinit, cu intenție, în mod defectuos (cu încălcarea legii) atribuțiile de serviciu prin atribuirea și plata subsecventă a serviciilor de deszăpezire a localității Florești pentru anul 201 2-2013 (parțial) în condiții de nelegalitate ( serviciile nu au fost atribuite printr-o hotărâre a consiliului local, nu s-au întocmit regulament al serviciului de salubrizare și caiet de sarcini, nu au fost aprobate de consiliul local tarifele care nu au fost nici fundamentate de operator și erau supradimensionate , serviciile au fost atribuite unui operator nelicențiat cu menținerea atribuirii și după perioada în care operatorul trebuia să obțină licența, convențiile fiind împărțite între două firme cu rezultatul depășirii pragului valoric reglementat de OUG 34/2006 pentru achiziția directă), efectuând pe seama Comunei Florești, pentru aceste servicii atribuite în condiții de nelegalitate și la tarife supradimensionate, plăți în cuantum de 109.194,4 lei cu TVA către _______________ ( Factura ________ ) și prin aceste acțiuni cauzând o pagubă în patrimoniul UAT Comuna Florești de 70.075 lei cu TVA, sumă ce se constituie și în folo a s e l e necuvenit e obținut e pentru _______________ (61.481,8 lei) și _____________________ (8593,2 lei) (contravaloarea reală a serviciilor) , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție prev. de art. 13 din Legea 78/2000 rap. la art. 248 C .pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C .pen.

Față de comiterea infracțiunilor anterior descrise de către inculpatul Ș____ H____ P____ prin acțiuni și rezoluții infracționale distincte, anterior condamnării sale pentru vreuna din ele, se reține aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1968.

(….)

Analiza elementelor constitutive ale infracțiunilor:

Instanța nu va face o analiză separată a elementelor constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu asimilate infracțiunilor de corupție comise de inculpații Vancea Ioachim și Șulea Horia Petru , având în vedere că ele au fost comise într-un mod foarte similar și practic au constat în esență în atribuirea în integralitate nelegală a serviciilor anterior menționate, la prețuri supradimensionate cu urmarea păgubirii patrimoniului comunei și a obținerii de foloase necuvenite pentru firmele prestatoare de servicii. Astfel, analiza va fi una generală, aplicabilă tuturor infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților Vancea și Șulea, cu precizări în cazul diferențelor.

Elementele materiale ale infracțiunilor de abuz în serviciu asimilate infracțiunilor de corupție comise de inculpații Vancea Ioachim și Șulea Horia Petru constau în acțiunile acestora de atribuire, în numele UAT Comuna Florești, ale cărei interese le reprezentau în calitate de primari, conform atribuțiilor mai sus menționate), a serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire pentru perioada 2010-2013 (conform celor arătate anterior), cu încălcarea dispozițiilor impuse de normele aplicabile pentru legala lor atribuire. Practic, inculpații au eludat în integralitate procedura specială impusă de legislația specifică în materia atribuirii serviciilor de salubrizare (așa cum s-a argumentat în detaliu cu ocazia expunerii și analizării situației de fapt prin raportare la dispozițiile legale incidente și așa cum s-a expus detaliat și prin rechizitoriu cu ocazia elaborării situației de fapt), însă instanța va indica punctual dispozițiile legale principale încălcate (așa cum au fost indicate și prin rechizitoriu la rubrica În drept).

De asemenea, legislația secundară reținută ca încălcată de către procuror prin rechizitoriu este legislația emisă pentru punerea în aplicare a legislației primare (legislația primară reglementând condițiile legale pentru atribuirea publică a serviciilor de salubrizare, iar legislația secundară indicând condițiile tehnice ale fiecărei condiții legale). Instanța nu va face referire la normele de legislație secundară, acestea fiind în integralitate nesocotite prin eludarea însăși a condițiilor legale dezvoltate ulterior prin ordine ale autorității centrale competente în domeniul salubrizării sau ordonanțe de guvern.

Au fost încălcate astfel în principal următoarele dispoziții legale la comiterea faptelor de către cei doi inculpați (în mod corespunzător pentru fiecare din serviciile nelegal angajate – așa cum s-a arătat anterior, în situațiile în care a existat un contract încheiat în formă scrisă s-a reținut în favoarea inculpaților îndeplinirea acestei condiții în mod formal, cu toate că și o astfel de încheiere de contract scris s-a realizat în cadrul urmării unor proceduri complet nelegale, cu eludarea în întregime a procedurilor impuse de legile speciale pentru legala angajare a serviciilor de salubrizare obiect al prezentei cauze): art. 51 alin. 3, art. 54 alin. 5 și 6 din Legea 273/2006 (legea nu a fost republicată și renumerotată) cu referire și la art. 5 alin. 1 și art. 6 și 7 din OG 119/1999; art. 30 alin. 5 și 6, art. 30 alin. 8-10 (doar de la sfârșitul lunii noiembrie 2012), art. 30 alin. 14 (toate în forma în vigoare la data începerii activității infracționale – în prezent, în urma renumerotării și republicării legii, dispozițiile legale se regăsesc la art. 29 alin. 6 și 7 [10] , art. 29 alin. 8-9, art. 29 alin. 11 din Legea 51/2006) art. 38 alin. 3, art. 39 (aceste două texte legale se regăseau la aceleași articole în urma republicării legii, iar ulterior au fost abrogate prin OUG 58/2016, însă obligativitatea licențierii operatorului nu a fost abrogată) din Legea 51/2006 cu referire și la art. 2 lit. f și g din Legea 51/2006; art. 6 alin. 1 lit. k și l, art. 11 alin. 3, 12 alin. 2 și 3, art. 13 alin. 1 și 2, art. 21 din Legea 101/2006 (în forma în vigoare pe întreaga perioadă infracțională, în prezent fiind art. 12 alin. 3, art. 13 alin. 2 și 3, art. 14 alin. 1 și 2 și respectiv art. 22 din Legea 101/2006). Instanța mai reține totodată și încălcarea dispozițiilor art. 19 din OUG 34/2006 (în forma în vigoare la momentul achiziționărilor ilegale de servicii), în situațiile în care s-a reținut și depășirea pragului valoric (cu distincțiile și precizările făcute cu ocazia descrierii situației de fapt).

Urmările imediate ale infracțiunilor comise de inculpații Vancea Ioachim și Șulea Horia Petru constau în pagubele produse în patrimoniul Unității Administrativ Teritoriale comuna Florești au fost indicate pentru fiecare infracțiune în parte anterior) și în foloasele necuvenite obținute pentru firmele Vaserv G SRL, VSG Construcții SRL și Lukacom Invest SRL (foloasele necuvenite fiind corespunzătoare pagubelor produse persoanei vătămate).

Legătura de cauzalitate dintre faptele comise de inculpați și urmările imediate rezultă din ansamblul probator administrat în cauză. Instanța apreciază, față de modul de reglementare a infracțiunii de abuz în serviciu (atât conform vechii cât și noii legislații, precum și atât în forma de bază cât și în forma asimilată infracțiunilor de serviciu), respectiv raportat la modul de formulare a normei de incriminare, că nu se impune constatarea comiterii infracțiunii cu intenție directă calificată prin scop, infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție putând fi comisă și cu forma de vinovăție a intenției indirecte. Într-o atare situație, legătura de cauzalitate trebuie să fie specifică unei astfel de legături subiective dintre inculpați și acțiunile lor, respectiv urmarea imediată trebuie să decurgă din acțiunile ilicite, dar nu și să fi reprezentat scopul acestora (în condițiile în care inculpatul prevede și acceptă producerea rezultatului păgubitor pentru persoana vătămată și care se constituie într-un folos necuvenit pentru o terță persoană – situația concretă din prezentul dosar). Această condiție este îndeplinită în prezenta cauză. Instanța apreciază că din datele dosarului rezultă că pagubele reținute nu s-ar fi produs în patrimoniul persoanei vătămate dacă nu ar fi fost ocolite integral procedurile și condițiile speciale impuse de lege pentru legala angajare a serviciilor de salubrizare în cauză, având în vedere în principal că o legală angajare a acestor servicii ar fi impus (pe parcursul procedurilor speciale) fundamentarea tarifelor pe elemente de cheltuială. Această modalitate de fundamentare era impusă de legislația secundară ce dezvoltă această condiție imperativă prevăzută în mod general de legislația primară (expuse anterior), respectiv Ordinul ANRSC nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare a localităților.

La concluziile anterioare ajunge instanța și observând prețurile practicate de aceleași firme în relația cu Quatro Eco Salub (care a subcontractat servicii de deszăpezire ulterior perioadei infracționale către Vaserv G SRL și Lukacom Invest SRL), în perioada de după anul 2013, prețuri mult mai mici decât cele la care au fost angajate serviciile ilicit în perioada infracțională, și comparabile cu prețurile prestate de alte firme. La stabilirea pagubei însă instanța apreciază că nu se pot folosi aceste prețuri drept termen de comparație , având în vedere că se observă că și prețurile practicate de celelalte firme ce au servit drept comparație au crescut în proporție mică (fiind vorba de evoluția firească a pieței, prețurile relevante de comparație fiind cele din perioada infracțională). În același sens, legala angajare a serviciilor ar fi impus de asemenea aprobarea tarifelor astfel fundamentate, cu observarea și de această dată a condițiilor impuse de normele speciale în acest domeniu.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunilor, instanța apreciază că din ansamblul probator administrat în cauză (așa cum s-a dezvoltat analiza la expunerea situației de fapt) rezultă comiterea de către inculpații Vancea și Șulea a tuturor infracțiunilor reținute în sarcina lor cu forma de vinovăție a intenției indirecte, inculpații prevăzând și acceptând, prin angajarea serviciilor de salubrizare în această modalitate și la tarifele respective, producerea de pagube în patrimoniul comunei și obținerea unor foloase necuvenite pentru firmele terțe. Așa cum s-a mai arătat, instanța observă că atât înainte cât și după perioada infracțională ambii inculpați au funcționat în cadrul Primăriei Florești pe funcții de conducere (primar, viceprimar) sau pe funcție de consilier local (inculpatul Vancea ulterior perioadei infracționale), funcții în care nu doar că au avut acces la informațiile privind modalitățile și tarifele de angajare a serviciilor de salubrizare pentru UAT Comuna Florșeti, ci au fost implicați personal în proceduri și discuții care au atins aceste subiecte. Instanța consideră astfel că ambii inculpați au cunoscut atât modalitatea legală de angajare a serviciilor de salubrizare, cât și caracterul supraestimat al tarifelor practicate de firmele angajate (respectiv care era contravaloarea reală estimată a serviciilor angajate).

Deși la stabilirea formei de vinovăție cu care inculpații Vancea și Șulea au comis infracțiunile de care au fost acuzați, suficient de relevante sunt înscrisurile de la dosar și dispozițiile legale, așa cum s-a analizat la elaborarea situației de fapt, mai este de notat și declarația martorului Baica Livia, director al firmei Quatro Eco Salub din 2009 și administrator din 2011, care a învederat că atunci când a văzut că trebuie înființată asociața de dezvoltare intercomunitară, a purtat discuții cu toate primăriile (inclusiv cu inc. Vancea) și le-a explicat primarilor că acesta este modul prin care se poate obține licența și delega serviciile către Quatro Eco Salub, astfel că primarii au obținut emiterea unor hotărâri de consiliu local prin care s-au aprobat contractul de delegare, regulamentul de salubrizare, caietul de sarcini și tarifele. A mai precizat martora că primarii și viceprimarii cunoșteau că sunt necesare licența operatorului și caiet de sarcini și regulament de salubrizare aprobate prin hotărâre a consiliului local.

(…)

La individualizarea sancțiunilor care se vor aplica inculpaților , instanța va avea în vedere dispozițiile art. 74 C.pen.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 C .pen., pentru evaluarea gravității infracțiunii săvârșite și a periculozității infractorului, instanța va avea în vedere împrejurările și modul de săvârșire a faptei, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Instanța constată că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 396 alin. 10 C.proc.pen., instanța neajungând la situația de fapt indicată de inculpați (apărările acestora situându-se de fapt pe mai multe paliere și indicând mai multe versiuni posibile ale interpretării situației de fapt).

Diferența dintre situația celor trei inculpați este clară din perspectiva circumstanțelor reale, și se raportează la numărul de infracțiuni comise de fiecare, perioada pe care s-au întins, și respectiv paguba corespunzătoare produsă comunei Florești. Față de argumentele expuse cu ocazia analizării situației de fapt reținute în sarcina inculpaților, instanța consideră că detaliile privind modalitatea nelegală a angajării în favoarea comunei Florești a serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire (încheierea sau nu de contracte, întocmirea unor situații de lucrări sau procese verbale de recepție mai detaliate, sau datate, pretinsa corectare a unor situații de lucrări sau procese verbale de recepție) nu sunt relevante în sublinierea unor diferențe de nivel de gravitate a ansamblului faptic imputat fiecărui inculpat. Această concluzie este reținută de instanță față de constatarea intenției de bază de favorizare (atât din perspectiva modului de accedere la contract cât și din perspectiva sumelor achitate) în principal a firmei Vaserv G SRL, procedurile îndeplinite încercând doar să îmbrace modalitatea de relaționare a comunei Florești cu această firmă într-o formă aparent legală, pentru a permite tocmai apărările invocate de inculpați în prezenta cauză. Instanța constată că acțiunile ilicite ale inculpatului Vancea Ioachim s-au desfășurat pe perioada campaniilor de curățenie stradală și deszăpezire derulate pe parcursul a 3 ani și au avut ca urmare producerea unei pagube în cuantum ridicat pentru UAT Comuna Florești , în ciuda cunoașterii de către acest inculpat a modalității legale în care trebuia să procedeze și în ciuda inexistenței unei situații de urgență care să indice necesitatea angajarea serviciilor într-o procedură simplificată.

Activitatea infracțională Șulea Horia Petru s-a derulat doar pe parcursul a aprox. un an și jumătate, paguba produsă comunei Florești fiind în cuantum mai redus (149.922,33 lei).

(…)

Inculpatul Șulea Horia Petru este în vârstă de 56 de ani, are finalizate studii superioare, fiind de profesie inginer agronom și deținând funcția de primar al Comunei Florești și este cunoscut cu antecedente penale. În ciuda susținerilor inculpatului formulate cu ocazia audierii sale în fața instanței, conform cărora a mai fost cercetat pentru comiterea unei infracțiuni de conflict de interese însă ar fi fost achitat deoarece fapta nu ar exista, din examinarea fișei de cazier judiciar a inculpatului se observă că această susținere este nefondată. Față de inculpat s-a dispus într-adevăr o soluție de achitare, însă nu deoarece fapta nu ar exista, ci în temeiul dispozițiilor art. 18 C.pen. 1968, apreciindu-se că fapta, deși există și a fost comisă de inculpat cu vinovăția cerută de lege, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, inculpatul fiind sancționat administrativ. Inculpatul a depus la dosar înscrisuri care susțin caraterul său de persoană integrată în societate.

Inculpatul Vancea Ioan este în vârstă de 65 de ani, are finalizate studii superioare, fiind de profesie inginer și lucrând ca auditor intern în cadrul filialei județene a Asociației Comunelor Cluj. Inculpatul Vancea de asemenea este la primul contact cu legea penală.

Din coroborarea ansamblului circumstanțial incident în prezenta cauză instanța, așa cum a menționat și anterior cu ocazia analizării legii penale favorabile, consideră că pentru atingerea față de inculpați a scopurilor legii penale, preventiv și punitiv, pentru formarea unei atitudini corecte a acestora față de valorile sociale ocrotite de norma de incriminare, nu este necesară executarea de către vreunul dintre inculpați a unei pedepse cu închisoarea în regim de detenție, concluzie la care se ajunge prin raportare în principal la perioada mare de timp scursă de la data faptelor și la prestarea efectivă în perioada infracțională de servicii de curățenie stradală și deszăpezire pentru UAT Florești firmele angajate nelegal.

Față de limita minimă a pedepsei prevăzute de norma de incriminare pentru infracțiunea de abuz în serviciu asimilată infracțiunilo de corupție în reglementarea legii penale vechi, de 3 ani închisoare, diferențierea sancționării inculpaților se va face prin durata termenului de încercare. Instanța consideră că aplicarea unor pedepse în cuantum de 3 ani închisoare pentru fiecare din infracțiune pentru fiecare inculpat este suficientă pentru atingerea scopurilor legii penale, nefiind necesară nici sancționarea suplimentară a concursului de infracțiuni, riscul executării pedepsei în regim de detenție în situația reiterării comportamentului infracțional fiind un avertisment suficient de puternic pentru inculpați. O perioadă atât de îndelungată de la data comiterii faptelor face ca rezonanța lor în societate să scadă odată cu trecerea timpului (în ciuda impactului faptelor asupra patrimoniului public și activității instituțiilor publice) și să se impună identificarea unui echilibru între necesitatea sancționării inculpaților și nevoia de a asigura în orice domeniu o anumită stabilitate și previzibilitate a raporturilor juridice. Este necesar ca sancțiunea să mai poată atinge în mod eficient scopurile preventiv și punitiv ale legii penale, nemaiputându-se considera că aceste scopuri ar putea fi atinse în mod echitabil prin sancțiuni drastice, corespunzătoare gravității faptelor, aplicate la mult timp de la data comiterii lor, pentru aceste motive fiind de altfel și reglementată instituția prescripției răspunderii penale.

I. Astfel, instanța îl va condamna pe inculpatul Vancea Ioachim la 5 pedepse de câte 3 ani închisoare , pentru săvârșirea celor 5 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție ce au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză.

Constatând că cele 5 infracțiuni au fost comise în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C.pen. 1968 se vor contopi cele 5 pedepse aplicate inculpatului și se va aplica acestuia pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Instanța apreciază, așa cum a analizat anterior, că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 86 alin. 2 C .pen. 1968, astfel că va dispune suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului Vancea, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 6 ani , stabilit potrivit dispozițiilor art. 86 alin. 1 C .pen. 1968.

Supravegherea inculpatului Vancea va fi încredințată Serviciului de Probațiune Cluj.

În temeiul art. 86 alin. 1 C .pen. 1968, pe durata termenului de încercare, va fi obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

– să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Cluj;

– să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

– să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

– să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 71 alin. 1 C .pen. 1968 instanța va aplica inculpatului Vancea Ioachim pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. 1968 de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta, iar în temeiul art. 71 alin. 5 C .pen. 1968, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va fi suspendată și executarea pedepselor accesorii.

Instanța va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 C .pen. 1968 privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.

II. Mai departe, instanța îl va condamna pe inculpatul Șulea Horia Petru la 3 pedepse de câte 3 ani închisoare , pentru săvârșirea celor 3 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilate infracțiunilor de corupție ce au făcut obiectul cercetărilor în prezenta cauză.

Constatând că cele 3 infracțiuni au fost comise în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b C.pen. 1968 se vor contopi cele 3 pedepse aplicate inculpatului și se va aplica acestuia pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

Instanța apreciază, așa cum a analizat anterior, că sunt îndeplinite și în privința acestui inculpat condițiile prev. de art. 86 alin. 2 C .pen. 1968, astfel că va dispune suspendarea executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului Șulea, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani și 6 luni , stabilit potrivit dispozițiilor art. 86 alin. 1 C .pen. 1968.

Supravegherea inculpatului Șulea va fi încredințată Serviciului de Probațiune Cluj.

În temeiul art. 86 alin. 1 C .pen. 1968, pe durata termenului de încercare, va fi obligat inculpatul la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

– să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Cluj;

– să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

– să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

– să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 71 alin. 1 C .pen. 1968 instanța va aplica inculpatului Șulea Horia Petru pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. 1968 de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta, iar în temeiul art. 71 alin. 5 C .pen. 1968, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va fi suspendată și executarea pedepselor accesorii.

Instanța va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86 C .pen. 1968 privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii de noi infracțiuni sau al neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță.

(..)

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că Unitatea Adminstrativ Teritorială Comuna Florești nu s-a constituit parte civilă în cauză, apreciind că nu i s-a produs un prejudiciu și că inculpații nu sunt vinovați de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Față de această situație se impune a se analiza de către instanță în ce măsură s-ar impune confiscarea pagubei produse persoanei vătămate. Conform art. 112 alin. 1 lit. e C.pen., sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. Raportat la cuprinsul art. 112 C.pen., instanța apreciază că paguba produsă în patrimoniul persoanei vătămate nu poate reprezenta decât bun dobândit prin săvârșirea faptei, având corespondent în folosul necuvenit obținut de firmele ce au prestat serviciile de curățenie stradală și deszăpezire (Vaserv G SRL, VSG Construcții SRL, Lukacom Invest SRL). Practic, sumele de bani ieșite nelegal din patrimoniul persoanei vătămate prin acțiunile inculpaților contrare legii au fost dobândite de către firmele anterior menționate, care în raport cu prezenta cauză și faptele imputate inculpaților au calitatea de terți.

Așa cum s-a reținut în practica judiciară, opinie însușită și de Curtea Constituțională a României (de exemplu în Decizia nr. 197/09.04.2019 prin care s-a făcut referire la Decizia nr. 697/1980 a Tribunalului Suprem), confiscarea specială este o sancțiune de drept penal preventivă cu caracter strict personal, astfel că bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală trebuie confiscate de la persoanele la care a cestea se află , în limita îmbogățirii ilicite a fiecărei persoane. Instanța observă astfel că paguba produsă UAT Florești în posesia terților, Vaserv G SRL, VSG Construcții SRL, Lukacom Invest SRL, reprezentând sume de bani suplimentare contravalorii reale estimate a serviciilor prestate de cele trei firme în favoarea comunei, achitate de UAT Florești către prestatori.

În esență, se reține că bunurile rezultate din comiterea de către inculpați a infracțiunilor au fost dobândite de către cele trei firme anterior menționate, corespunzător tezei obținerii unui folos necuvenit pentru altul reglementate de art. 13 din Legea 78/2000. Instanța apreciază că măsura de siguranță a confiscării speciale reprezintă o instituție juridică diferită de recuperarea tarifelor apreciate ca nule de drept conform legislației specifice în materia angajării serviciilor de salubrizare (așa cum s-a expus anterior). Spre deosebire de această din urmă sancțiune, care este una de drept civil, instituția confiscării speciale are la bază necesitatea de a înlătura din circuitul civil starea de pericol ce subzistă datorită provenienței sau legăturii bunurilor cu o faptă penală, ce se constituie într-o îmbogățire ilicită (așa cum prevede art. 107 C.pen.). Ne referim aici la temeiul de confiscare privind dobândirea bunurilor obținute din fapta penală, aplicabil în prezenta cauză.

Așa cum s-a reținut și în doctrina judiciară (…. ) , prezenta instanță opinează de asemenea în sensul că reglementarea actuală nu exclude posibilitatea confiscării de bunuri de la terți, cu analizarea însă a aspectului bunei sau relei credințe a terțului. În doctrina citată, se face referire la standardele în limitele cărora ar trebui analizată buna sau reaua credință a terților în patrimoniul cărora se află produsul infracțiunii, făcându-se trimitere la Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 03.04.2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană. Tot astfel, se arată că ar trebui să fie posibilă confiscarea de la terți cel puțin în cazurile în care terții știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau achiziționării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt și circumstanțe concrete, inclusiv a faptului că transferul a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unor sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piață a bunurilor, dar și cu principiile dezvoltate în jurisprudența CEDO. Prezenta instanță apreciază că acest raționament se aplică inclusiv situațiilor cum este cea din prezenta cauză, în care produsul infracțiunii a fost obținut direct în patrimoniul terților dobânditori, fiind necesar și în această situație să se examineze buna sau reaua credință a terților. De altfel și prin doctrina citată se apreciază că îndeplinirea condiției bunei credințe se verifică în ceea ce privește momentul intrării în posesia produsului infracțiunii, fiind necesar ca terțul dobânditor să nu fi știut sau să nu fi avut posibilitatea să cunoască faptul că acele bunuri provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală.

O astfel de examinare pe fondul problemei confiscării produsului infracțiunii de la terții la care se află trebuie făcută cu asigurarea pentru terți a garanțiilor unei asemenea proceduri din perspectiva dreptului la un proces echitabil. În cauza Silickiene c. Lituaniei, CEDO a examinat garanțiile procedurale ce s-au acordat terțului pentru asigurarea dreptului acestuia la un proces echitabil. Speța privea situația confiscării de bunuri aflate în posesia soției inculpatului, persoană ce avea calitatea de terț față de procesul în care a fost cercetat și condamnat inculpatul, dar în posesia căreia se aflau bunuri dobândite din fapta pentru care inculpatul a fost condamnat. În acea cauză CEDO a stabilit că s-au asigurat terțului suficiente garanții pentru respectarea dreptului acestuia la un proces echitabil, având în vedere că bunurile terțului fuseseră sechestrate într-un stadiu incipient al anchetei, sechestru ce nu fusese atacat de către terț, iar această măsură i-ar fi putut indica faptul că indisponibilizarea poate rezulta în confiscarea proprietății la un moment mai avansat al procedurilor. A mai observat instanța europeană că un alt terț ale cărui bunuri fuseseră indisponibilizate pe parcursul anchetei a dovedit, în calea de atac declarată împotriva luării măsurii sechestrului, proveniența legală a unora dintre bunurile indisponibilizate, astfel că sechestrul a fost ridicat parțial în privința respectivului terț. De asemenea a mai reținut instanța europeană că deși nu rezultă cu certitudine ca terțul să fi avut posibilitatea să dea explicații, pe parcursul procedurilor derulate în primă instanță față de inculpat, cu privire la proveniența bunurilor sale, reiese că terțul a mai avut o ocazie să furnizeze astfel de dovezi, în calea de atac a apelului, față de faptul că inculpatul a decedat, iar cel de-al doilea terț ale cărui bunuri au fost confiscate a angajat un avocat care a apărat inclusiv interesele sale cu privire la măsura confiscării.

În ceea ce privește situația terților dobânditori din prezenta cauză instanța observă că buna sau reaua lor credință nu poate fi stabilită decât prin prisma conduitei organelor lor de conducere, terții fiind persoane juridice, entități abstracte, a căror manifestare de voință se face prin voința administratorilor lor, toate cele trei firme fiind societăți cu răspundere limitată. Situația din prezenta cauză prezintă anumite particularități notabile. Instanța constată astfel că administratorii celor trei firme (Goia Vasile pentru societățile Vaserv G și VSG Construcții și Vidrean Ioan Viorel pentru firma Lukacom Invest) au fost la rândul lor cercetați în prezentul dosar în cursul urmăririi penale, ambii dobândind calitatea de suspecți, iar asupra bunurilor suspectului Goia Vasile fiind instituită și măsura asigurătorie a sechestrului.

Suspecții au fost cercetați sub aspectul săvârșirii de infracțiuni de complicitate la abuzul în serviciu comis de inculpații Vancea și Șulea, iar prin rechizitoriu, față de acești doi suspecți, procurorul a dispus clasarea cauzei raportat la dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen. , concomitent cu ridicarea măsurii sechestrului instituită asupra bunurilor suspectului Goia. Pentru a dispune astfel, procurorul a apreciat că simpla emitere a facturilor, în lipsa altor elemente care să caracterizeze activitatea lor ca fiind una infracțională, nu este de natură a atrage răspunderea penală a celor doi suspecți, pentru care s-ar fi impus demonstrarea fie a faptului că au emis situații de lucrări fictive, pentru lucrări neexecutate, fie că au emis facturile cunoscând care erau cerințele impuse de legislația specială în domeniu. A considerat procurorul că nu este incidentă nici una dintre aceste situații, iar în ceea ce privește cea de-a doua premisă, a reținut că nu s-a putut demonstra că suspecții Goia Vasile și Vidrean Ioan Viorel cunoșteau care este procedura de urmat și, în aceste condiții, i-a r fi sprijinit pe cei doi primari să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin emiterea facturilor știind că acestea au la bază contracte încheiate și atribuite în mod nelegal. S-a mai argumentat prin rechizitoriu, în susținerea soluțiilor de clasare, că spre deosebire de funcționarii publici, care au îndatorirea de a cunoaște și respecta legislația achizițiilor publice, celor doi administratori de societăți nu le poate fi imputată necunoașterea legislației, motiv pentru care nici nu pot fi trași la răspundere penală în lipsa demonstrării faptului că au acționat cunoscând care ar fi fost procedura de urmat pentru prestarea și plata legală a serviciului de salubrizare și, în ciuda acestui fapt, au emis facturile care au stat la baza plăților. Din examinarea portalului instanțelor se observă că cele două soluții de clasare nu au fost atacate (de altfel, poziția persoanei vătămate fiind și în prezenta cauză în sensul nevinovăției inculpaților).

Potrivit art. 315 alin. 2 lit. c C.proc.pen., ordonanța de clasare (fiind vorba și de rechizitoriu, dacă acesta este actul prin care s-a dispus clasarea cauzei) cuprinde și dispoziții privind sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale. Art. 549 C.proc.pen. reglementează procedura aplicabilă unei astfel de sesizări, prevăzând că aceasta se înaintează judecătorului de cameră preliminară după expirarea termenelor de formulare a plângerii contra soluției de clasare (adresate prim-procurorului sau, după caz, judecătorului de cameră preliminară) sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă. Procedura de soluționare a acestei sesizări presupune ca judecătorul să asculte persoanele ale căror dreptui sau interese legitime pot fi afectate, dacă sunt prezente. Prin rechizitoriul cu care instanța a fost sesizată în prezenta cauză nu a fost dispusă sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu privire la confiscarea produsului infracțiunii de la terții dobânditori, iar din examinarea portalului instanțelor se observă că o astfel de sesizare nu a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca

Instanța apreciază că față de motivarea soluțiilor clasare dispuse față de suspecții Goia și Vidrean, s-a analizat inclusiv aspectul bunei sau relei credințe a terților la dobândirea produsului infracțiunii (paguba produsă persoanei vătămate constând în sumele de bani ieșite din patrimoniul acesteia și achitate firmelor prestatoare de servicii, așa cum s-a reținut anterior), apreciindu-se în sensul bunei credințe a administratorilor firmelor la dobândirea sumelor de bani nelegal ieșite din patrimoniul comunei Florești (referindu-ne aici la paguba reținută prin prezenta hotărâre). Instanța consideră că soluția de clasare nu afectează din punct de vedere procedural posibilitatea confiscării bunurilor obținute din fapta penală, în sensul că, așa cum s-a reținut și de către instanța europeană în jurisprudența în materie (de exemplu cauzele Butler c. Marii Britanii, Silickiene c. Lituaniei), nu este necesară existența unei soluții de condamnare pentru a se putea dispune confiscarea de bunuri. Însă, având în vedere faptul că exista o procedură special reglementată raportat la situația concretă din prezenta cauză (față de terți fiind dispuse în prezentul dosar soluții de clasare), procedură ce ar fi permis ascultarea terților ca persoane ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate prin confiscarea de sume de bani obținute din faptele cercetate și ajunse în patrimoniul celor trei firme, instanța consideră că reanalizarea în cadrul prezentului dosar aflat pe rolul instanței a bunei credințe a terților, ulterior dispunerii clasării față de administratorii firmelor și a ridicării sechestrului instituit asupra bunurilor numitului Goia Vasile, nu ar fi în măsură să asigure garanțiile necesare pentru respectarea dreptului terților la un proces echitabil.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina