CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
În mod excepțional, Curtea de Apel Cluj l-a condamnat la închisoare cu executare pe un șofer care a lovit fatal cu mașina o femeie pe trecerea de pietoni. Clujust vă prezintă motivarea deciziei pentru a înțelege de ce instanța a dispus executarea pedepsei, ceea ce e foarte rar în cazuri de ucidere din culpă. Iată ce spun judecătorii despre inculpatul care a lipsit nejustificat de la apel: ”Niciodată nu a contactat părțile civile și nici nu și-a exprimat regretul față de fapta comisă, nu a încercat să le despăgubească pe acestea nici măcar cu o sumă modică”
Este vorba de accidentul produs de un taximetristi, în 2015, pe DN1, între Cluj-Napoca și Florești. O femeie a fost lovită pe trecerea de pietoni și a decedat. Prima instanță l-a condamnat pe șofer la 3 ani închisoare cu suspendare (motivarea aici). Curtea de Apel Cluj a dispus executarea în regim de detenție. Redăm mai jos pasaje din motivarea Curții de Apel:
”Modalitatea în care inculpatul C.V.E a acționat și consecințele produse în urma evenimentului rutier în care a fost implicat la data de 31 iulie 2015, necesită o reacție fermă din partea societății, concretizată într-o pedeapsă corect individualizată, necesară și suficientă reeducării acestuia, în spiritul respectului pentru valorile sociale încălcate.”
”Lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră din cursul procesului penal din fața instanței de fond , dar și sancțiunile contravenționale din cazierul auto de la fila 88 up, vor fi avute în vedere de către Curte la dozarea pedepsei.
Nu în ultimul rând, Curtea va avea în vedere și frecvența deosebită a unor astfel de fapte care perturbă grav traficul rutier, inducând o stare de temere destinatarilor legii penale, care se conformează în mod onest raporturilor de putere impuse de aceasta.
Curtea va avea în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului C.V.E, respectiv poziția procesuală constând în absența acestuia din fața instanței de apel, fără nicio justificare, împrejurarea că niciodată nu a contactat părțile civile și nici nu și-a exprimat regretul față de fapta comisă, nu a încercat să le despăgubească pe acestea nici măcar cu o sumă modică, că este în vârstă de 27 ani, taximetrist. Deși în fața judecătoriei a cerut soluționarea procesului în procedură simplificată , această atitudine nu se datorează unei sincerități deosebite manifestată de inculpat , ci a avut ca scop ușurarea situației sale penale prin beneficierea de o reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă.
Curtea reține și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, dar aceasta ca singur element pozitiv ce circumstanțiază persoana lui , prin ea însăși, nu este de natură să conducă la stabilirea unei pedepse mai ușoare.
Așa fiind, prin aprecierea coroborată a tuturor criteriilor legale, cărora li s-a conferit o efectivă circumstanțiere factuală și personală, inculpatului C.V.E, Curtea îi va menține pedeapsa principală cu închisoarea aplicată de Judecătoria Cluj-Napoca , în cuantumul orientat către minimul special, acela de 3 ani închisoare.
Poziția procesuală adoptată de inculpatul C, în sensul absenței din fața magistraților din apel, de recunoaștere formală a infracțiunii, oboseala, neatenția și viteza cu care a rulat pe trecerea de pietoni și absența urmelor de frânare, constituie aspect e negativ e cu privire la fapta comisă, astfel că nu este de natură, prin ea însăși să formeze convingerea judecătorului că pentru reeducarea sa este suficientă și o pedeapsă care să fie suspendată condiționat.
La dozarea și individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, Curtea va avea în vedere dispozițiile art. 7 4 Cod penal, ținând seama de gradul deosebit de ridicat al infracțiunii comise și periculozitatea infractorului.
Probele dosarului, testimoniale și științifice, relevă că acesta a rulat cu o viteză excesivă, de 60 km/h , când viteza legală admisă pe acel sector de drum era de 50 km/h , atitudine ce a dus la pierderea unei vieți omenești.
Raportat la latura subiectivă, trebuie amintit că așa cum se prevede în art. 192 alin.2 Cod penal, forma de vinovăție pentru această infracțiune este culpa, în speță, modalitatea de săvârșire a faptei și atitudinea manifestată de inculpat ridică probleme cu privire la răspunderea sa penală, putându-se considera că acesta a acceptat producerea consecințelor, deși nu le-a urmărit, ceea ce ar corespunde formei de vinovăție a intenției indirecte prevăzută de art. 19 pct. 1 lit.b Cod penal și ar atrage încadrarea juridică a faptei într-o infracțiune mult mai gravă. Acest aspect nu poate fi însă analizat de către instanța de apel , datorită efectului nefavorabil asupra situației inculpatului și împrejurării că nu a fost invocat de Parchet sau de părțile civile, care nu au contestat încadrarea juridică a acestei fapte.
Curtea apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate a inculpatului, pedeapsa aplicată de Judecătorie, urmând a fi menținută.
Atitudinea procesuală reprezintă o componentă semnificativă în cadrul circumstanțelor personale, ce conturează profilul de personalitate al inculpatului , care la rândul său, se examinează în mod plural, cu celelalte criterii legale adecvate în contextul cauzei, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, circumstanțele reale efective în care a fost comisă, respectiv în timp ce rula cu autovehic u lul, în exercitarea atribuțiilor specifice locului său de muncă, ca taximetrist.
Așadar, Curtea apreciază, pe de-o parte, că nu se impune aplicarea unei pedepse majorate pentru reeducarea inculpatului , iar pe de altă parte, modalitatea de executare, în regim de detenție, este singura în măsură, să asigure îndreptarea atitudinii acestuia față de comiterea de infracțiuni la regimul circulației rutiere, resocializarea sa viitoare pozitivă, precum și o reacție socială adecvată în diminuarea săvârșirii de fapte penale îndreptate împotriva vieții, întărind percepția opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiție, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale conferite atât de dispozițiile legale procesuale penale, cât și de cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a cărui finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condițiile stabilirii vinovăției inculpatului, corespunde și caracterului disuasiv al pedepsei.”
”Din examinarea lucrărilor dosarului și a întregului material probator, rezultă că inculpatul a condus autoturismul pe fondul unei pronunțate stări de oboseală, a neatenție i și a unei vitez e excesiv e de 60 km/h , într-un sector de drum unde era permisă rularea autovehiculelor doar cu 50 km/h , accidentul producându-se chiar pe trecerea de pietoni, lipsind orice urmă de frânare din partea acestuia.”
