fbpx

Motivarea CA Cluj privind anularea condiției vaccinării la evenimente: HG ia măsuri privitoare la obligativitatea vaccinării populației

Judecătorul Rareș Radu Dușa de la Curtea de Apel Cluj a motivat sentința prin care a anulat condiționarea din HG 531/2021 privind participarea la evenimente de vaccinare sau test negativ Covid. ”Constrângerea pe calea unei hotărâri de guvern cu măsuri provizorii reluate prin alte hotărâri de guvern de prelungire a acestor măsuri conduce la permanentizarea acestei situații și la înlocuirea unei legi în acest sens cu o hotărâre de guvern care să ia măsuri privitoare la obligativitatea vaccinării populației.”, arată judecătorul.

Cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamanţii KAPCZA MIKOLT KRISZTINA şi MARIN GABRIEL în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI şi intervenientul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, având ca obiect anulare acte administrativ cu caracter normativ HG nr. 531/12.05.2021.

Extras din motivare:

”Potrivit măsurilor pentru asigurarea rezilienței comunităților art. 3 indice 1 al HG 531/2021 astfel cum a fost modificată de hotărârile de guvern ulterioare, se arată că în condițiile art. 5 alin. 2 lit. d din Legea 55/2020 este permisă participarea la una din activitățile prevăzute în Anexa 3 art. 1 pct. 5, 6 și 12 numai a persoanelor care se află în una dintre următoarele situații: sunt vaccinate împotriva virusului SARV COV 2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, prezintă rezultatul negativ al unui test nu mai vechi de 72 de ore, prezintă rezultatul negativ certificat al unui teste antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, se află între perioada cuprinsă între a 15 zi și a 90 zi ulterioară confirmării cu Sars Cov 2.

Potrivit art. 5 alin. 2 lit. d din Legea 55/2020 invocat de HG, măsurile pentru asigurarea rezilienței sunt măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinării sau izolării la domiciliu. Măsurile pentru diminuarea impactului de risc potrivit art. 5 alin.3 litera a din Legea 55/2020 sunt restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor demonstrații, procesiuni, concerte sau altor tipuri de 13 întruniri în spații deschise precum și cele de natura culturale, științifice, sportive sau de divertisment în spații închise.

Activitățile restricționate de art. 3 indice 1 din Anexa 2 sunt enumerate la art. 1 pct. 5 din anexa 3 astfel : în spațiile deschise competițiile sportive se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spațiului. Dispoziția reiterează permiterea participării doar în condițiile menționate în art. 3 indice 1 alin. 1 din Anexa 2. Pct. 6 arată că în spațiile închise competițiile sportive se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spațiului și cu îndeplinirea condițiilor arătate și mai sus.

De asemenea pct. 12 se referă la evenimentele culturale în aer liber care sunt permise numai cu participarea a cel mult 1000 de spectatori cu asigurarea unui spațiu de 2 m2 pentru fiecare, precum și cu purtarea măștii de protecție și doar în condițiile menționate de art. 3 indice 1 alin. 1. Articolul 3 indice 1 alin. 2 din Anexa 2 a HG 531/2021 permite participarea la una dintre activitățile prev. în Anexa 3 alin. 1 pct. 7 numai a persoanelor care se află în una din următoarele situații: sunt vaccinate împotriva virusului SARS COV 2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PC nu mai vechi de 72 de ore, prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen nu mai vechi de 48 de ore. Articolul 1 pct. 7 din Anexa 3 prevede că, competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României cu participarea spectatorilor peste 25% din capacitatea maximă a spațiului.

De asemenea, subliniază peste dispozițiile art. 3 indice 1 alin. 2 că persoanele care nu sunt vaccinate nu pot participa cu toate că prezintă rezultatul negativ al unui teste RT-PC nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui teste antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore, decât dacă se vaccinează la intrarea în incinta locului unde se desfășoară competițiile sportive. Prin urmare, în Anexa 3 din HG la Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc este adăugată o măsură de reziliență contrară celei menționate în art. 3 indice 1 alin. 2 din anexa 2 privitor la măsuri de reziliență.

Referitor la art. 3 indice 1 alin. 3 din anexa 2 acesta permite participarea la una dintre activitățile prev. în Anexa 3 art. 6 pct. 2 și 4 respectiv art. 10 pct. 4 numai a persoanelor care sunt vaccinate și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare. Aceste activități menţionate la art. 6 pct. 2 privesc activitatea cu publicul al operatorilor economici de tipul restaurantelor și cafenelelor în interior și pe terase până la capacitatea maximă și în intervalul ora 05-24 în localitățile unde incidența cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3 la mia de locuitori, dacă toate persoanele sunt vaccinate pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Articolul 6 pct. 4 se referă la activitatea restaurantelor și cafenelelor, al pensiunilor, hotelurilor sau alte unități de cazare care pot primi clienţi până la capacitatea maximă dacă toate persoanele sunt vaccinate pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare. Art. 10 pct. 4 privește activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activitate în spații închise în sălile de sport sau fitness unde este permisă intrarea până la capacitatea maximă in localitățile în care incidența este mai mică sau egală cu 3 la mia de locuitori cu asigurarea unei suprafeţe de minim 4 metri patrati dacă toate persoanele sunt vaccinate și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare.

Curtea observă că în anumite situații participarea publicului a fost limitată în sensul restrângerii participării publicului până la 25% din capacitatea maximă a spațiului și cu toate că această participare a fost restrânsă s-au impus noi condiții pentru diminuarea impactului tipului de risc chiar dacă aceste condiții nu sunt menționate în prev. art. 5 alin 3 lit. a din Legea 55/2020.

De asemenea, la pct. 7 restrângerea este amplificată de o nouă măsură de reziliență la măsura diminuării impactului de risc fiind condiționată participarea doar de vaccinare, aceeași situație fiind permisă și în activitățile prev. în art. 6 pct. 2 și 4 din Anexa 3 și în art. 10 pct. 4 din Anexa 3.

Este de remarcat că în România vaccinarea nu este obligatorie, nefiind adoptată o lege în acest sens și că deși hotărârea de guvern este menită să pună în executare o lege ,prin măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc a adoptat prevederi care conduc la excluderea persoanelor nevaccinate de la activitățile sportive, culturale sau sociale.

Se observă că posibilitatea prezentării testului RT-PCR sau a testului antigen rapid certificat este menționată doar în 3 din activitățile permise, dar și în acestea indirect se ajunge la situația în care persoanele care doresc să participe la aceste activități să fie nevoite să se vaccineze. Dincolo de aspectul general benefic al vaccinului, foarte multe persoane din cauza convingerilor religioase sau a stării de sănătate nu pot recurge la măsura vaccinării și prin urmare sunt excluse de la toate activitățile sportive, culturale, sociale permise de hotărârea de guvern.

De asemenea, la momentul adoptării hotărârii, salariul mediu net în România era de aproximativ 3.500 de lei fără să vorbim de venitul minim pe economie și de faptul că există persoane care nu au nici măcar acest venit. Or, efectuarea unui test RT-PCR sau a unui test antigen rapid trebuie să se realizeze la un laborator medical care să certifice exactitatea rezultatului testului și cum aceste teste nu sunt gratuite foarte multe persoane nu vor avea posibilitatea financiară să efectueze acest test și prin urmare vor fi nevoite să recurgă la vaccin care este gratuit pentru a putea participa la aceste activități.

Constrângerea pe calea unei hotărâri de guvern cu măsuri provizorii reluate prin alte hotărâri de guvern de prelungire a acestor măsuri conduce la permanentizarea acestei situații și la înlocuirea unei legi în acest sens cu o hotărâre de guvern care să ia măsuri privitoare la obligativitatea vaccinării populației.

Astfel, art. 34 din Constituţie prevede că dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat,statul fiind obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei sau sănătăţii populaţiei iar organizarea asistenţei medicale, controlul exercitării profesiilor medicale şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc prin legi.

Totodată, nu există nici un studiu care să conducă la concluzia necesității instituirii acestor măsuri suplimentare de excludere și la lipsa oricărei importanțe a faptului că un număr mare de persoane a făcut boala și este imunizată prin efectul bolii.

În ceea ce privește măsurile de la art. 1 pct. 13, 18, 20, 22, 27 și de la art. 6 pct. 9 din Anexa 3 a hotărârii de guvern, Curtea remarcă că în Anexa 2 nu sunt prevăzute măsuri de reziliență cu privire la aceste activități și cu toate acestea participarea este permisă doar pentru persoanele vaccinate cu excepția pct. 27. Or, aceste activități sunt la pct. 13 organizarea și desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor sau altor evenimente culturale, pct. 18 – organizarea de evenimente private până la capacitatea maximă a spațiului cu asigurarea unei suprafețe de minim 4 metri pentru fiecare persoană, pct. 20 – organizarea de instruire și workshopuri pentru adulți cu un număr de participanți mai mare de 70 de persoane în interior, și mai mare de 200 de persoane în exterior cu asigurarea unei suprafețe de 2 metri pentru fiecare persoană, pct. 22 – organizarea de conferințe cu un număr de persoane mai mare de 100 de persoane în interior cu asigurarea unei suprafețe de 2m2 pentru fiecare persoană.

De asemenea, art. 1 pct. 27 se referă la festivitățile organizate în spații deschise prilejuite de terminarea anului școlar cu participarea personalului didactic, al elevilor și al aparținătorilor. Art. 6 pct. 9 se referă la activitatea în baruri, cluburi și discoteci permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului dacă toate persoanele sunt vaccinate împotriva virusului SARS COV 2. Suplimentar motivului de nelegalitate observat de Curte în sensul menționării condiției de restrângere doar ca măsură de diminuare a impactului tipului de risc fără a fi inclusă ca măsură de rezilienţă se observă că toate aceste activități sociale se referă la vaccinare ca o condiție suplimentară incidenței cumulate la 14 zile mai mică sau egală de 3 la mia de locuitori, asigurării suprafeței minime, purtării măștii de protecție, astfel încât scopul nu mai este protejarea sănătății asigurată deja prin măsurile impuse anterior ci obligarea persoanelor la vaccinare.

Or, vaccinarea deși este în măsură să contribuire la creșterea imunității persoanelor vaccinate nu poate garanta așa cum nu pot garanta nici testele de tipul RT-PCR sau testul antigen în mod cu totul cert că persoanele respective nu sunt purtătoare al virusului SARS COV2.

Abuzul de drept este reliefat de articolul 1 pct. 7 din anexa 3 contrazicând din nou scopul acestor dispoziții pentru că și în ipoteza existenței unui test negativ persoanele trebuie să se vaccineze la intrarea în incintă unde se desfășoară activitățile sportive.

Vaccinarea așa cum arată chiar hotărârea de guvern are relevanță doar în ipoteza în care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, or impunerea vaccinării la intrarea în incinta arenei sportive poate fi periculoasă pentru viața și sănătatea acestor persoane, deoarece în anumite situații vaccinul poate avea și efecte negative amplificate de atmosfera competiției sportive la care participă acești spectatori vaccinați la intrarea în incință.

Un alt aspect, în care drepturile și libertăților persoanelor sunt încălcate îl constituie activitatea de la art. 1 pct. 27 din anexa 3 unde festivitățile prilejuite de terminarea anului școlar au loc cu participarea personalului didactic, al elevilor și al însoțitorilor. Or, elevii pot fi însoțiți de părinți, bunici sau rude apropiate cum ar fi frații acestora cu care de obicei locuiesc sau în cazul copiilor chiar învaţă la aceeaşi şcoală și care pentru a participa la o ocazie unică în viață pentru sărbătorit sunt nevoiți fără nicio justificare să se vaccineze, să facă un test RT-PCR care pentru un copil poate fi invaziv și traumatizant sau să facă un test antigen rapid, sau să se afle în perioada între a 15 și a 90 zi ca urmare a infectării cu SARS COV 2. Cu excepția ultimei situații toate aceste condiționări sunt nerealiste și superflue întrucât se referă la persoane apropiate care locuiesc împreună cu copii de regulă și pentru care participarea ar trebui permisă fiind o situație mai gravă înghesuirea acestor părinți şi frați la poartă decât permiterea accesului cu asigurarea distanțării și a măștii de protecție.

De altfel, și operatorii economici și organizatorii de astfel de evenimente sociale sunt îndemnați să ocupe capacitatea maximă a spațiului deţinut dar cu condiția ca toate persoanele să fie vaccinate. Dacă acest lucru s-ar întâmpla ,persoanele nevaccinate ar fi oprite de portari sau chelneri, deci de niște persoane care nu desfășoară o funcție publică să intre in locuri unde se desfășoară activități publice, în scopul maximizării eficienței economice a operatorilor economici.

Aceste prevederi sau practici aparent neutre dezavantajează și discriminează persoanele nevaccinate care la acest moment sunt majoritatea populației țării. Așa cum s-a arătat mai sus atât legea care dă abilitatea guvernului să emită hotărâri în acest domeniu ,Legea 55/2020 cât și Ordonanța 137/2000 se referă la măsuri care trebuie luate în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței altor drepturi și libertăți fundamentale cu respectarea principiului egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile.

Hotărârea de guvern este un act unilateral cu caracter normativ emis în regim de putere publică în vederea executării legii neputând însă să o substituie și să emită pe această cale norme cu putere de lege, deoarece ar trece în atribuțiile legislative ale Parlamentului. În calitatea sa de act administrativ normativ hotărârea de guvern este prezumată că respectă principiul legalității și ca atare trebuie să fie conformă cu ordonanțele, legile și Constituția României.

În cazul de față, aceste dispoziții din HG nu sunt conforme cu Ordonanța 137/2020 şi cu Legea 55/2020 mai sus examinate deoarece încalcă limitele competenței prev. de lege, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, stabilind cu exces de putere alte măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului de risc decât cele la care se referă legea realizând o restrângere nejustificată a drepturilor cetățenilor prin depășirea scopului urmărit și propus de protejare a sănătății populației, stabilind discriminatoriu și cu atingerea drepturilor sau libertăților cetățenilor ,activități la care pot participa doar o anumită categorie de cetățeni stabilind măsuri care nu sunt proporționale întrucât urmăresc substituirea prin hotărârea de guvern a unei legi privind obligativitatea vaccinării.

Chiar dacă nu menționează expres obligativitatea tuturor persoanelor la vaccinare hotărârea de guvern discriminează fără a fi necesar în scopul asigurării sănătății populației prin dezavantajarea categoriei persoanelor nevaccinate care aşa cum s-a arătat mai sus reprezintă majoritatea populației României. Art. 15 alin. 1 din Constituție stabilește că cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, iar art. 16 alin. 1 din Constituţia României arată că cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice fără privilegii și fără discriminări.

Or, Curtea Constituțională a arătat în deciziile sale că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării și că neconstituționalitatea privilegiului impune eliminarea privilegiului nejustificat acordat. 16 Instanțele de contencios administrativ nu sunt puse să examineze constituționalitatea legii ci conformarea de către actele administrative la principiul legalității si pe cale de consecinţă eliminarea dispoziţiilor care intră în conflict cu normele legale.

Prin urmare, Curtea în baza prev. art. 18 din Legea 554/2004 va admite în parte acțiunea anulând dispozițiile mai sus arătate ce încalcă dreptul cetățenilor de a lua parte în condiții de egalitate la activități și de a avea acces la toate locurile și folosinței destinate, arătând că aceste dispoziții discriminatorii nu sunt justificate obiectiv de un scop legitim atât timp cât există metode de atingere a scopului asigurării sănătății populației prevăzute chiar în actul administrativ normativ atacat care ar fi suficiente să asigure scopul propus.

Va menţine celelalte dispoziţii ale acestor articole. Având în vedere soluţia de admitere în parte a acţiunii va respinge cererea de intervenţie formulată de Ministerul Afacerilor Interne.

MOTIVAREA COMPLETĂ AICI

Comments

comentarii

Alexandru Chipciu a fost exclus din lot de Marius Șumudică înainte de CFR Cluj - Young Boys Berna în Liga Campionilor.... Citește mai mult
Ploaia și vijelia de duminică seara au creat probleme în mai multe zone din județul Cluj. Vântul a „luat pe sus” acoperișul unei case din Mihai Viteazu, producând o avarie la rețeaua de gaze.... Citește mai mult
Luni au intrat în vigoare restricțiile de circulație pe Splaiul Independenței, după crearea unui culoar dedicat transportului în comun.... Citește mai mult
Municipiul Cluj-Napoca a fost din nou lovit de o ploaie puternică în după-amiaza zilei de luni.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!