fbpx

Motivarea arestării preventive a mamei din Dej care și-a ținut copilul de 9 ani cu suprainfecții

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj, care dispus arestarea preventivă a mamei din Dej care și-a lăsat copilul de 9 ani să zacă cu suprainfecții, arată că această a manifestat ”o gravă lipsă de respect faţă de viaţa omului şi totodată, o lipsă acută de afecţiune şi empatie faţă de minor”

Fuleki Erzsebet a fost arestată preventiv, în 25 iulie, pentru 30 de zile, fiind acuzată de tentativă de omor! Băiatul a ajuns la spital cu suprainfecții, având viermi și muște pe corp când a fost găsit în casă.

Motivarea hotărârii de arestare:

”Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că susţine referatul cu propunerea de arestare preventivă a inculpatei, considerând că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetată, respectiv pentru că a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, apreciază că privarea ei de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

La înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, parchetul a avut în vedere că faptele inculpatei au fost deosebit de violente, de natură a crea un răsunet puternic în comunitate, tocmai având în vedere modul de comitere a faptelor, prin lăsarea persoanei vătămate F.B.V., minor, propriul fiu, diagnosticat anterior cu o serie de afecţiuni psihiatrice, iniţial fără tratament medical, iar ulterior privându-l de îngrijiri medicale în contextul în care, cu toate că a observat că starea de sănătate a fiului ei s-a agravat, nu a apelat la ajutor de specialitate. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că inculpata a ales să rămână în pasivitate cu toate că atât membrii familiei sale, cât şi medicul curant …. şi medicul de familie ….. au insistat, respectiv recomandat încă de la începutul lunii iulie 2019 ca minorul să fie internat în vederea excluderii organicităţii şi pentru o supraveghere atentă a medicaţiei psihiatrice.

Toate acestea denotă că inculpata manifestă o gravă lipsă de respect faţă de viaţa omului, vădeşte neobişnuită lipsă de compasiune, afecţiune, şi în general, lipsa oricărui ataşament şi respect pentru valorile sociale legate de viaţă şi în mod special faţă de viaţa propriului ei fiu căreia ea i-a dat naştere.

Avocatul desemnat din oficiu pentru inculpata F.E. în principal, solicită judecătorului să respingă propunerea de arestare preventivă a inculpatei, considerând că nu există probe şi indicii temeinice pentru luarea acestei măsuri, dimpotrivă martorii audiaţi audiaţi ieri arată contrariul. Astfel, martora O.S. arată “ nu am văzut niciodată ca inculpate să îl lovească pe copil sau să aud vreodată că îl ceartă… Nu l-am auzit pe băiat să se plângă”, de asemenea, martora M.M. arată că “ nu am auzit scandal sau orice alte lucruri care să îmi stârnească suspiciuni”. În plus, martora H.I.M. relatează că “nu am auzit niciodată gălăgie, certuri sau strigăte de ajutor… cunosc familia ca fiind una normală”. Martora M.C.S., care de altfel a fost medicul currant al minorului arată că “ nu am observant ca acest copil să fie neglijat”. De asemenea, martorul O.C.S. arată că “ nu am văzut niciodată ca B. să fi fost agresat fizic de către mama sa şi de către bunica acestuia”.

Totodată, solicită judecătorului să aibă în vedere declaraţia dată astăzi de inculpată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi din care rezultă că aceasta îşi hrănea minorul. Într-adevăr, inculpata a refuzat tratamentul minorului însă consideră că aceasta este o neînţelegere, poate să fie chiar o naivitate, care însă nu justifică luarea celei mai grave măsuri procesuale, având în vedere că până la urmă inculpata a fost cea care a sunat la Serviciul de Ambulanţă. De asemenea, solicită judecătorului să aibă în vedere starea foarte gravă a minorului, care face în aceeaşi măsură ca îngrijirea acestuia să fie foarte grea.

În subsidiar, pentru aceleaşi motive, solicită judecătorului să dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură mai blândă respectiv controlul judiciar. Solicită acordarea onorariului avocaţial din FMJ.

Inculpata F.E., având ultimul cuvânt, solicită judecătorului să aibă în vedere că niciodată nu şi-a agresat fiul. Arată că, este adevărat că fiul ei era îngrijit de bunică pentru că ea lucra 11 ore/zi.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a solicitat, în conformitate cu prev. art.223 al. 2 C.pr.pen. rap. la art. 202 al. 1 şi 3 C.p.pen. şi art. 224 C.p.pen., luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpata F. E. ……., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, prev. de art.  32 alin. 1 C.pen. rap. la art 188 alin. 1  C.pen. şi art. 199 alin. 1 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen. pe o durată de 30 de zile, de la  data de 26.07.2020 până la data de  24.08.2020,  inclusiv, arătând în motivare că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri procesuale preventive, iar arestarea acesteia este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire penală şi cu dispoziţiile legale în materie, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că prin referatul parchetului s-au reţinut următoarele:

Prin ordonanţa din data de 24.07.2020 a organelor de cercetare penală s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 rap. la art. 193 alin. 2 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului prev. de art. 197 C.pen., constând în aceea că la data de 24.07.2020, ora 11:55, minorul F.B.V. a fost transportat la Spitalul Municipal Dej în stare septică cu punct de plecare cutanată, în stare comatoasă, cu ADHD şi leziuni multiple ulcerative la nivelul abdomenului membrelor inferioare, zona feselor (plagă adâncă în partea inferioară a fesei, stânga), zona lombară şi zona genitală, deşi se afla în grija mamei numita F.E. şi locuiau împreună, minorului fiindu-i pusă în primejdie gravă dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală, iar leziunile traumatice şi recuperarea stării de sănătate necesită zile de îngrijire medicală.

Prin ordonanţa nr. 604/P/2020 din data de 24.07.2020 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej s-a dispus declinarea competenţei cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, considerându-se că există indiciile săvârşirii infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1 lit. C.pen. şi art. 199 alin. 1 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului prev. de art. 197 C.pen.

Prin ordonanţa procurorului din data de 24.07.2020 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală din infracţiunile de violenţă în familie prev. de art. 199 alin. 1 rap. la art. 193 alin. 2 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului prev. de art. 197 C.pen., în infracţiunile de tentativă de omor, prev. art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1  şi art. 199 alin. 1 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen.

Prin ordonanţa din data de 25.07.2020, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale cu privire la infracţiunile de tentativă la omor şi rele tratamente aplicate minorului faţă de suspecta F. E..

Prin ordonanţa din data de 25.07.2020, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de F.E., ……, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, prev. de art.  32 alin. 1 C.pen. rap. la art 188 alin. 1  C.pen. şi art. 199 alin. 1 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen.

În fapt, s-a reţinut că în  perioada 29.06.2020-24.07.2020, prin privarea de tratament şi îngrijiri medicale a fiului ei minor F.B.V., în vârstă de 9 ani, diagnosticat anterior cu sindrom hiperchinetic, tulburare de conduită, tulburări emoţionale şi dislalie polimorfă, a pus în primejdie gravă dezvoltarea fizică şi intelectuală a fiului său, cauzându-i leziuni tegumentare multiple de vechimi diferite, majoritar suprainfectate, viaţa minorului fiind pusă în primejdie, prognosticul vital fiind infaust, conform constatărilor preliminare gardă I/24.07.2020 ale Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, constituie infracţiunile de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 188 alin. 1  C.pen. şi art. 199 alin. 1 C.pen. şi rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.pen., cu aplic. art. 38 alin. 2 C.pen.

……………………………………

Consideră parchetul că inculpata se află în situaţia prevăzută de art. 223 alin. 2 din C.p.pen., deoarece din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit  infracţiunile investigate şi există situaţia prevăzută de art. 223 alin. 2 C.pr.pen. şi aceasta pentru că  inculpata a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, se constată că privarea ei de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

La înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, s-a avut în vedere că faptele inculpatei au fost deosebit de violente, de natură a crea un răsunet puternic în comunitate, tocmai având în vedere modul de comitere a faptelor, prin lăsarea persoanei vătămate F.B.V., minor, propriul fiu, diagnosticat anterior cu sindrom hiperchinetic, tulburare de conduită, tulburări emoţionale şi dislalie polimorfă, o perioadă îndelungată de timp, iniţial fără tratament medical, iar ulterior privându-l de îngrijiri medicale în contextul în care, cu toate că a observat că starea de sănătate a fiului ei s-a agravat, nu a apelat la ajutor de specialitate. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că inculpata a ales să rămână în pasivitate, cu toate că atât membrii familiei sale, cât şi medicul curant …. şi medicul de familie …. au insistat, respectiv recomandat ca minorul să fie internat în vederea excluderii organicităţii şi pentru o supraveghere atentă a medicaţiei psihiatrice.

Toate acestea denotă că inculpata manifestă o gravă lipsă de respect faţă de viaţa omului, vădeşte neobişnuită lipsă de compasiune, afecţiune, şi în general, lipsa oricărui ataşament şi respect pentru valorile sociale legate de viaţă şi prin aceasta un mare potenţial criminogen.

Privarea de libertate a inculpatei este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

Sesizat cu prezenta propunere de arestare preventivă, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, potrivit art. 202 alin. (1) C.pr.pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 C.pr.pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că inculpata se află în situaţia prevăzută de art.223 al. 2 C.pr.pen., deoarece din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că aceasta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani iar lăsarea sa în libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

…………………………………………..

Judecătorul investit cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă constată că, în cauză, sunt întrunite condiţiile legale pentru luarea acestei măsurii împotriva inculpatei, având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.

…………………………………………………………………

Arătăm că la acest moment procesual nu se impune o analiză completă şi concordantă a probatoriului administrat şi nici identificarea unor probe certe de vinovăţie, ci doar verificarea existenţei unor date sau informaţii care pot susţine suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunile investigate, fără afectarea prezumţiei de nevinovăţie de care acesta beneficiază pe tot parcursul procesului penal, fără însă ca recunoaşterea acestei prezumţii să excludă luarea unor măsuri preventive, atâta timp cât acestea sunt luate cu respectarea cerinţelor legale.

În al doilea rând, judecătorul constată că inculpata este învinuită de comiterea unei infracţiuni contra vieţii menţionată expres printre cele care permit arestarea preventivă a unei persoane, în  timp ce pentru infracţiunea de rele tratamente aplicate  minorului pedeapsa legală este între 2  şi 7 ani închisoare, în opinia noastră privarea sa de libertate fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În acest sens, art. 223 alin. 2 C.p.pen. stabileşte criteriile ce trebuie avute în vedere pentru stabilirea stării de pericol pentru ordinea publică respectiv, gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere a acesteia, anturajul şi mediului din care inculpatul provine,  antecedentele  penale şi alte  împrejurări privitoare la persoana acestuia.

În privinţa faptelor pretins  săvârşite , gravitatea acestora este evidentă şi se desprinde atât din norma de incriminare, respectiv analizând pedeapsa prevăzută de legea penală, cât şi din analiza concretă a modului de săvârşire, inculpata lipsind de îngrijire şi tratament medical adecvat pe fiul său minor în vârstă de 9 ani, prin această conduită punând în  primejdie gravă dezvoltarea fizică şi intelectuală a acestuia şi mai mult, leziunile cauzate fiind în majoritate suprainfectate au pus în primejdie chiar viaţa minorului, actualmente acesta zbătându-se să trăiască. Pe de altă parte, inculpata şi-a neglijat cu ştiinţă propriul fiu transferând responsabilitatea îngrijirii acestuia mamei sale, o persoană în vârstă care însă a încercat în mod repetat să o facă să acţioneze în beneficiului minorului, inculpata refuzând de fiecare dată, indiferentă la sănătatea fizică şi psihică a propriului său fiu, comportamentul său sfidând astfel orice regulă de conduită socială, manifestând o gravă lipsă de respect faţă de viaţa omului şi totodată, o lipsă acută de afecţiune şi empatie faţă de minor.

În acelaşi timp, judecătorul observă raportat la fişa de cazier depusă la dosar, că inculpata se află la prima confruntare cu legea penală, însă faţă de modul de derulare al evenimentelor, gravitatea deosebită a faptelor imputate, modul şi mijloacele de săvârşire, împrejurările în care se presupune că au fost comise, urmările produse,  considerăm că reies probe certe că lăsarea în libertate  a acesteia prezintă un real pericol pentru ordinea publică.

Totodată, judecătorul investit cu soluţionarea prezentei propuneri consideră că măsura arestării preventive este singura  proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatei, gradul de pericol social concret al faptelor imputate şi natura acestora, conducând la concluzia că celelalte măsuri preventive ar fi ineficiente, impunându-se izolarea inculpatei în perioada următoare.

În aceste condiţii, apreciind că arestarea inculpatei este în mod evident necesară pentru buna desfăşurare a urmăririi penale, procedurile judicare fiind la debut,  judecătorul de drepturi şi libertăţi va admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj şi în consecinţă, în temeiul art. 226 al. 1 C.pr.pen. rap. la art. 223 al.  2 C.pr.pen. va dispune arestarea preventivă a inculpatei  F.E. ….pe o durată de 30 de zile, de la  data de 26.07.2020 până la data de  24.08.2020,  inclusiv.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns