fbpx

Motivare sentință: Un avocat stagiar, fără venituri în 2019, avea dreptul la indemnizația de sprijin Covid

Instanța Tribunalului Suceava arată, în motivarea sentinței pronunțate în noiembrie, că și avocații stagiari aveau dreptul la indemnizație de sprijin Covid, cu toate că nu au realizat venituri în 2019 la care să se raporteze scăderea de 25% prevăzută în OUG 30/2020.

Avocatul stagiar a câștigat parțial, pe fond, împotriva Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Suceva.

”Examinând cererea în raport de susținerile părților, de probatoriul administrat, de dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține că aceasta este întemeiată parțial.

În fapt, reclamanta, în calitate de avocat stagiar în cadrul Baroului Suceava începând cu data de 21.01.2020, a adresat pârâtei mai multe cereri pentru intervalul martie – mai 2020 cât a durat starea de urgență prin care a solicitat acordarea indemnizației de sprijin în baza OUG nr. 30/2020 și OUG nr. 53/2020.

Cererea pentru luna martie a fost admisă, dar ulterior a fost înștiințată de către reprezentanții pârâtei că nu poate beneficia de această indemnizație motivat, în esență, de faptul că nu a realizat venituri în 2019 și nu au punctul de referință la care să raporteze scăderea de 25% a veniturilor, conform prevederilor OUG nr. 30/2020.

Nemulțumită de refuzul soluționării cererilor sale, reclamanta a formulat prezenta cerere de chemare în judecată.

Tribunalul arată că prin OUG nr. 30/2020 au fost adoptate anumite măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. O astfel de măsură este și indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020 acordată anumitor categorii socio-profesionale.

Art. XV din această ordonanță, astfel cum a fost modificat și completat prin OUG nr. 53/2020, prevede că :„ (1) Alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, beneficiază, din bugetul de stat, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020.

(1¹) De indemnizația prevăzută la alin. (1) beneficiază și avocații a căror activitate este redusă ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență, dacă în luna pentru care solicită indemnizația au realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. Indemnizația se plătește în baza declarației pe propria răspundere a avocatului privind îndeplinirea condițiilor de acordare, pe care o transmite la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiscal.”

Rezultă așadar că pe perioada stării de urgență ( martie – mai 2020) , anumite categorii socio-profesional, printre care și avocații, au dreptul la o indemnizație lunară, dar în anumite condiții .

În cauza dedusă judecății, reclamanta a îndeplinit condițiile formale (depunerea cererilor și a actelor necesare), iar în ceea ce privește condițiile de fond (în luna pentru care solicită indemnizația să fi realizat încasări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020), pârâta a apreciat că nu sunt îndeplinite atâta vreme cât reclamanta nu a realizat venituri în lunile martie – mai 2019 și astfel nu au punctul de referință la care să raporteze scăderea de 25% a veniturilor, conform prevederilor OUG nr. 30/2020.

Reclamanta a susținut că este avocat stagiar din data de 21.01.2020, astfel încât la nivelul anului 2019 nu a realizat niciun venit din această activitate.

Instanța arată că situația avocatului stagiar nu este expres reglementată de actele normative mai sus menționate, dar trebuie avut în vedere scopul acestora. Prin aceste ordonanțe s-a urmărit sprijinirea unor categorii de persoane a căror activitate a fost afectată în perioada stării de urgență. Cele două condiții de fond impuse prin ordonanțe urmăresc stabilirea unor criterii de desemnare a titularilor măsurilor de protecție socială. Or, în contextul în care pentru avocații titulari și care au realizat anumite venituri în anul anterior, se prevede acordarea indemnizației, cu atât mai mult pentru un avocat, care și-a început stagiul în ianuarie 2020 și a cărui activitate a fost de asemenea afectată de situația epidemiologică, ar trebui sa beneficieze de sprijin.

Pentru a beneficia de indemnizație, pentru avocați se prevede o dublă condiționare : să ai cu 25 % mai puțin încasări decât în anul anterior ( un prag minim), dar să nu ai încasări mai mari de un anumit prag valoric ( un prag maxim).

În cazul reclamantei prima condiție, a pragului minim, nu este aplicabilă, tocmai pentru că aceasta nu a avut deloc încasări în anul 2019. Or, este evident că nu poate coborî sub un prag care, în cazul său și din motive obiective, nici nu a existat.

În acest caz urmează a fi verificată cea de a doua condiție. Din actele de la dosar rezultă că reclamanta nu a depășit pragul maxim, motiv pentru care instanța apreciază că aceasta este îndreptățită să primească indemnizația solicitată pentru intervalul martie- mai 2020.

Dar, trebuie arătat că pentru luna martie 2020, reclamanta a primit indemnizația, astfel încât prin prezenta hotărâre instanța reține doar că reclamanta are dreptul la indemnizație și pentru această luna, dar va obliga pârâta să îi achite indemnizația în condițiile art. XV alin. 1¹ din OUG nr. 30/2020, modificata și completată prin OUG nr. 53/2020 numai pentru lunile aprilie- mai 2020.

Referitor la dobânda legală, instanța arată că potrivit dispozițiilor codului civil” Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit.”.

Dacă actualizarea cu indicele de inflație urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești la data efectivă a plății, având un caracter compensatoriu, ce rezidă în faptul că repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobândă, dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat având natură juridică diferită de actualizarea cu indicele de inflație”.

Așadar, reclamanta are dreptul la plata dobânzii legale.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale, tribunalul arată că acest petit trebuie dovedit.

Reclamanta a susținut faptul că în perioada stării de urgență i-a fost foarte greu să se descurce cu veniturile mici realizate.

Instanța arată că situația epidemiologică determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 a afectat, la diferite niveluri ( economic, social, psihologic și mental) întreaga populație, astfel încât situația reclamantei nu este una specială care să justifice daunele pretinse, mai ales că textul legal nu prevede în mod expres avocații stagiari. Pârâta nu a respins cererile reclamantei încălcând legea, ci a făcut o aplicare diferită a textelor de lege incidente.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 18 din legea nr. 554/2004, tribunalul va admite în parte cererea în sensul că va obliga pârâta la plata către reclamantă a indemnizației lunare de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, pentru lunile aprilie și mai 2020 și la plata dobânzii legale aferente începând cu data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective, va respinge ca nefondate celelalte pretenții.”, se arată în sentința care poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina