Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Motivare. De ce a fost respins apelul românului viu împotriva sentinței prin care a fost declarat mort
Reliu Constantin (sursa foto adevarul.ro)

Motivare. De ce a fost respins apelul românului viu împotriva sentinței prin care a fost declarat mort

Povestea unui bărbat de 63 de ani din Bârlad, declarat mort prin sentință judecătorească deși e viu, a făcut înconjurul lumii după ce s-a dus în carne și oase la Tribunalul Vaslui, dar i-a fost respins apelul împotriva sentinței prin care fusese trecut în lumea celor drepți. Decizia are însă o motivare destul de simplă, ce ține de procedura civilă.

La sfârșitul lunii martie, până și New York Times scria despre Reliu Constantin din Bârlad, care nu reușește să revină din morți. Acesta era supărat că judecătorii Marina Apostol și Onuț Cojan de la Tribunalul Vaslui i-au respins apelul împotriva sentinței din 2016 de declarare judecătorească a morții.

Cazul a revoltat mulți români. Clujeanul Lucian Todoran chiar a făcut o sesizare la Inspecția Judiciară, care însă a clasat-o în 8 mai, pe motiv că judecătorii de la Tribunalul Vaslui nu au încălcat norme de drept procesual.

În fapt, motivarea lor este destul de simplă și arată că apelul ”mortului” este inadmisibil din punct de vedere procedural, având altă cale prin care să anuleze sentința de declarare a morții. De altfel, Reliu Constantin a uzat de calea indicată de judecătorii de la Tribunalul Vaslui, iar cererea lui de constatare a nulității actului este pe rol la Judecătoria Bârlad. Inițial, termenul de judecată era în 4 iulie, dar bărbatul vrea să ”învie” mai repede și a obținut preschimbarea termenului pentru 20 iunie.

Decizia civilă nr. 246/A/2018 – Tribunalul Vaslui

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelant Constantin Reliu în contradictoriu cu intimat Constantin Ioana, intimat Consiliul Local Bârlad, împotriva sentinței civile nr.1305 din 30.05.2016 a Judecătoriei Bârlad, având ca obiect declararea judecătorească a morții completare dispozitiv.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, răspunde apelant Constantin Reliu, lipsă fiind intimații Constantin Ioana și Consiliul Local Bârlad.

Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederând stadiul procesual al dosarului, care se află la primul termen  de judecată; că a fost parcursă procedura prealabilă prevăzută de noul Cod de procedură civilă, apelul nu a fost declarat în termen (motivat); se solicită judecarea cauzei în lipsă;

S-a procedat la identificarea apelantului Constantin Reliu, cu pașaport expirat seria ….

Apelantul Constantin Reliu, având cuvântul, la interpelarea instanței, arată că este născut la data de 14 februarie 1955 iar în prezent locuiește în apartamentul său din Bârlad…,… decăzut din drepturi.

Apelantul Constantin Reliu, având cuvântul, arată că insistă în judecarea apelului declarat și nu dorește să se judece la Judecătoria Bârlad.

Instanța având în vedere precizările exprese ale pârâtului apelant Constantin Reliu, în sensul că, înțelege să formuleze cerere de apel și nu dorește o cerere de constatare a nulității hotărârii prin care a fost declarată moartea judecătorească a acestuia, față de dispozițiile art.949 Noul cod de procedură civilă invocă excepția inadmisibilității apelului formulat de apelantul  Constantin Reliu și acordă cuvântul părților pe excepția invocată.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră ca fiind întemeiată excepția invocată având în vedere că pârâtul  Constantin Reliu are posibilitatea de a se îndrepta la Judecătoria Bârlad, conform art.949 Cod procedură civilă cu o cerere de anulare a hotărârii de declarare judecătorească a morții.

Apelantul Constantin Reliu, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței. Mai arată că la instanța de fond din prima pagină s-a mințit.

Instanța constată terminată cercetarea judecătorească, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare pe excepția inadmisibilității apelului formulat de apelantul Constantin Reliu, conform art. 395 alin. 1 N.c.p.c., dându-se decizia de față:

Tribunalul,

Asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.1305 din data de 30 mai 2016 Judecătoria Bârlad a admis acțiunea reclamantei Constantin Ioana (…) în contradictoriu cu intimatul  Constantin Reliu (….) și cu Autoritatea Tutelară din cadrul Consiliului Local al mun. Bârlad jud. Vaslui.

A dispus declararea judecătorească a morții intimatului  Constantin Reliu născut la data de 14.02.1955, CNP … cu ultimul domiciliu cunoscut în Bârlad….

A dispus înregistrarea acestei mențiuni în actele de stare civilă ale intimatului  Constantin Reliu născut la data de 14.02.1955…

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, petenta Constantin Ioana a solicitat în contradictoriu cu  Constantin Reliu și cu serviciul de Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Bârlad să se declare moartea intimatului  Constantin Reliu născut la data de 14.02.1955.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut că cererea este fondată. Astfel din declarațiile martorilor rezultă că intimatul  Constantin Reliu lucra în Turcia ca bucătar și ultima oară a fost văzut acasă în anul 1999 și de atunci nu a mai ținut legătura cu familia și nici nu a mai trimis bani acasă.

Din relațiile primite de la Prefectura Istanbul (fila 92 dosar) rezultă că pârâtul  Constantin Reliu nu este înregistrat în evidențele acesteia și că acesta a intrat ultima oară în Turcia la data de 08.07.1999 cu pașaportul nr. …..

Este adevărat că numitul Șemsettin Sarac director de operațiuni la o agenție de turism a arătat, în fața autorităților turce (fila 94 dosar) că în anul 2001 când Agenția a preluat hotelul, intimatul  Constantin Reliu lucra încă acolo, însă această împrejurare nu este de natură să ducă la respingerea acțiunii având în vedere că de atunci au trecut 15 ani.

Durata lungă de timp în care pârâtul nu a mai luat legătura cu familia sa dar și împrejurarea că acesta figurează ca intrat ultima oară în Turcia la data de 08.07.1999 fac credibilă susținerea din acțiune în sensul că intimatul  Constantin Reliu a decedat în împrejurări necunoscute.

Așa fiind sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 49 și următoarele Cod civil și art. 943 cod procedură civilă pentru admiterea acțiunii.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel, pârâtul Constantin Reliu.

Din cererea de apel formulată rezultă că în esență apelantul dorește anularea hotărârii prin care a fost declarată moartea apelantului, ca urmarea a împrejurării că acesta este în viață.

La data de 12 februarie 2018 intimata Constantin Ioana a formulat întimpinare.

In primul rând, invocă excepția tardivitatii apelului formulat, in condițiile in care calea de atac s-a exercitat peste termenul de 30 zile de la data la care hotărârea s-a considerat comunicata.

Totodată, conform art.186 alin 2/c. pr. civila, in cazul in care din motive obiective, partea in cauza a pierdut termenul de exercitare a caii de atac in termenul legal procedural, ar fi putut sa exercite calea de atac a apelului, in termen de 30 zile de la momentul încetării împiedicării, cerând totodată repunerea in termen.

Cum o asemenea cerere de repunere in termen nu exista, apreciază ca apelul declarat este tardiv formulat, motiv pentru care solicita admiterea excepției invocate.

Pe fondul cauzei, apreciază ca hotărârea formulata de instanța de fond se bazează pe probe legale care au cercetat dispariția paratului si faptul ca timp de peste 15 ani nu a dat nici un semn de viață. Relațiile din Turcia, prin Comisie Rogatorie, cat si martorii audiați, au fost de natura a conduce la pronunțarea unei hotărâri judecătorești de declarare a morții.

Pentru a se anula hotararea pronunțata de Judecătoria Bârlad, considera ca soluția este data de disp. art. 948/c pr. civila, si nicidecum de declararea caii de atac a apelului, cererea de anulare fiind de competenta instanței ce a pronunțat hotărârea de declarare judecătoreasca a morții si nu de competenta instanței de control judiciar, superioara in grad.

Pentru aceste motive solicită respingerea apelului.

In drept, invocă dispozițiile art. 205/c pr. civila.

Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea  apelată prin prisma motivelor  de apel și a  dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată următoarele:

Exceptia inadmisibilității apelului, raportat la motivele invocate de apelant și la dispozițiile art. 948 Cod procedură civilă, este  întemeiată.

Prin sentința civilă nr. 1305 din data de 30 mai 2016 Judecătoria Bârlad a admis acțiunea reclamantei Constantin Ioana în contradictoriu cu intimatul Constantin Reliu și cu Autoritatea Tutelară din cadrul Consiliului Local al mun. Bârlad și a dispus declararea judecătorească a morții intimatului Constantin Reliu.

Din cererea de apel formulată rezultă că în esență apelantul dorește anularea hotărârii prin care a fost declarată moartea apelantului, ca urmarea a împrejurării că acesta este în viață.

Astfel, în aceste condiții devin incidente dispozițiile art. 948 (1) Cererea de constatare a nulității hotărârii declarative de moarte în cazul în care persoana este în viață se face la instanța care a pronunțat hotărârea. Tot astfel se va proceda când se înfățișează certificatul de stare civilă prin care se constată decesul celui declarat mort. (2) Judecarea cererii se face cu citarea persoanelor care au fost părți în procesul de declarare a morții și cu participarea procurorului. Dispozitivul hotărârii de constatare a nulității hotărârii, cu mențiunea că aceasta a rămas definitivă, se comunică serviciului de stare civilă pentru anularea înregistrării.

Mai mult, apelantul prin cererea depusă solicită și daune morale și materiale atât de la fosta soție, cât și de la avocata acesteia Grigoraș Laura, ori o asemenea cerere este inadmisibilă așa cu rezultă din dispozițiile art. 478 Cod procedură civilă: 1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe. (2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri. (3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.

Prin respingerea apelului ca inadmisibil nu se aduce atingere dreptului de acces la o instanță, apelantul având deschisă calea constatării nulității hotărârii judecătorești prin  care s-a dispus declararea judecătorească a  morții, o cale eficientă și legală

Astfel, în condițiile în care apelantul urmărește anularea sentinței civile nr. 1305/2016  a Judecătoriei  Bârlad, calea procesuală de urmat este cea prevăzută de dispozițiile art. 948 Cod procedură civilă, și nu calea apelului, motiv pentru acre instanța va respinge apelul ca inadmisibil.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns