fbpx

MOTIVARE. Amânarea aplicării pedepsei pentru înșelăciune în cazul avocatului Filip din Baroul Cluj

Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sentința Curții de Apel Cluj din septembrie 2016 privind pe avocatul Cosmin Filip din Baroul Cluj, trimis în judecată pentru înșelăciune față de niște clienți de-ai lui. Instanța a considerat că se impune amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 6 luni stabilită pentru inculpat. Din 1 aprilie, Cosmin Filip Ioan apare pe lista avocaților suspendați din Barou. Conducerea Baroului nu a răspuns dacă este suspendat la cererea lui sau ca urmare a unei hotărâri a Consiliului după decizia definitivă din dosarul penal. Aveți mai jos motivele pentru care judecătorii au stabilit că este suficientă o amânare a aplicării pedepsei:

”Analizând actele și lucrările dosarului, instanța  va reține următoarea stare de fapt:

Prin plângerea înregistrată la data de 13.06.2011 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, persoana vătămată C.C.B a solicitat tragerea la răspundere penală a numitului Filip Cosmin Ioan – avocat în cadrul Baroului Cluj, pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere constând în aceea că și-a însușit suma de 50.000 euro și dobânda legală aferentă fără a avea acordul ei în acest sens .

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în data de 21.10.2014, persoanele vătămate C.N și F.L au solicitat tragerea la răspundere penală a avocatului Filip Cosmin Ioan pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, reclamând faptul că avocatul și-a atribuit calitatea mincinoasă de mandatar al clientei sale C.C.B și a încasat în numele acesteia suma de 50.000 euro, dobânda legală, taxa judiciară de timbru și cheltuieli de judecată, însă nu i-a remis clientei sale sumele de bani, astfel că persoanele vătămate au ajuns să fie executate silit pentru aceleași sume, la cererea creditorului C.C.B .

În data de 19.03.2009 a fost încheiat între C. N. și F. L pe de o parte, în calitate de promitenți vânzători și C.C.B, în calitate de promitent cumpărător, pe de altă parte, antecontractul de vânzare-cumpărare având ca obiect un apartament situat într-un imobil care urma să fie construit de către promitenții cumpărători în Cluj-Napoca, termenul de finalizare fiind stabilit pentru luna septembrie 2009. Prețul de vânzare a fost stabilit la 70.000 euro, sumă din care C.C.B a achitat la data semnării antecontractului suma de 20.000 euro, în data de 4 mai 2009 a mai achitat 30.000 euro, urmând ca diferența de 20.000 euro să o plătească la momentul semnării în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare.

Întrucât apartamentul nu a fost finalizat până la termenul stabilit în antecontract, persoana vătămată C.C.B a hotărât să acționeze în vederea rezoluționării antecontractului și recuperării sumei de bani plătite drept avans, astfel că a luat legătura cu inculpatul Filip Cosmin Ioan – avocat în cadrul Baroului Cluj, cu care a semnat două contracte de asistență juridică.. Primul contract a fost semnat în data de 25.01.2010 și a avut ca obiect redactarea unei notificări către debitorii C. N. și F. L pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, iar cel de al doilea contract, încheiat la data de 19.02.2010, a avut ca obiect redactarea acțiunii prin care se solicita rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare și restituirea sumei de bani achitate cu titlu de avans.

Inculpatul a redactat și a depus la Judecătoria Cluj-Napoca acțiunea civilă convenită, care a fost înregistrată cu nr. ……

În contractele de asistență juridică nu a fost inserată nicio clauză prin care persoana vătămată C.C.B să-1 fi împuternicit pe avocatul Filip Cosmin Ioan ca, în situația în care instanța i-ar fi dat câștig de cauză, avocatul să încaseze de ia debitori sumele de bani, în numele clientei sale. De asemenea, avocatul nu a fost mandatat să încheie vreo tranzacție sau înțelegere cu debitorii C. N. și F. L. Nu au existat nici acorduri verbale între persoana vătămată C. și inculpatul Filip în sensul celor menționate anterior.

Astfel, fără acordul persoanei vătămate C.C.B_, inculpatul Filip Cosmin Ioan și-a atribuit calitatea mincinoasă de mandatar al acesteia, împuternicit să încaseze sume de bani în numele clientei sale și a încheiat, în data de 10.03.2011, cu debitorii C. N. și F. L o înțelegere sub forma unui proces-verbal, prin care cei din urmă s-au arătat de acord cu admiterea acțiunii în rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare și s-au obligat să plătească persoanei vătămate C.C.B următoarele sume: 50.000 euro (avansul din prețul de vânzare-cumpărare), 2.500 euro (dobânda), 7.046 lei (restituirea taxei judiciare de timbru) și 1.971 euro (cheltuieli de judecată). La data încheierii acordului, C. N. și F. L au achitat inculpatului sumele de 5.000 euro, 7.046 lei și 1.971 euro, urmând ca diferența de 45.000 euro + 2.500 euro să fie achitați până la data de 01.08.2011.

Procesul-verbal încheiat la data de 10.03.2011 a fost depus la dosarul nr. ….al Judecătoriei Cluj-Napoca, instanța a luat act de înțelegerea părților și, prin sentința civilă nr. 4000/2011 din 14.03.2011 (f. 46-47), a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta C.C.B, a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 19.03.2010 și obligarea pârâților la restituirea sumei de 50.000 euro, la plata dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.

Până la data de 18.09.2012, în mai multe tranșe, fiind induse în eroare de către inculpatul Filip Cosmin Ioan, care și-a atribuit calitatea mincinoasă de mandatar împuternicit să încaseze în numele clientei sale sumele de bani, persoanele vătămate C. N. și F. L au achitat inculpatului toate sumele de bani, conform acordului din data de 10.03.2011, așa cum reiese din procesele-verbale încheiate în perioada 16 decembrie 2011 – 18 septembrie 2012 .

Inculpatul nu a informat-o pe clienta sa C.C.B nici cu privire la încheierea acordului cu debitorii și nici cu privire la sentința civilă nr. 4000/2011. Dimpotrivă, în perioada martie 2011 – aprilie 2014, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, a indus-o în eroare pe C.C.B, domiciliată în Italia, căreia, contrar realității, i-a comunicat în mod repetat, în cursul convorbirilor telefonice lunare, că dosarul nu fusese soluționat și banii nu fuseseră recuperați.

Bănuind că ceva nu este în regulă, persoana vătămată C.C.B a sosit în România în luna aprilie 2014 și în data de 02.04.2014 s-a prezentat inopinat la biroul inculpatului Filip Cosmin Ioan. Luat prin surprindere, inculpatul s-a văzut nevoit să-i comunice clientei sale că recuperase întreaga sumă de bani și o folosise în interes personal, prezentându-i persoanei vătămate sentința Judecătoriei Cluj-Napoca. Cu acea ocazie, inculpatul Filip Cosmin Ioan a avut inițiativa de a întocmi un angajament de plată, prin care s-a obligat să-i restituie întreaga sumă persoanei vătămate C., într-un termen rezonabil, nu mai târziu de 31.05.2014, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Aflând despre sentința civilă nr. 4000/2011, persoana vătămată C.C.B a procedat de îndată la punerea în executare a acesteia, astfel că persoanele vătămate C. N. și F. L s-a văzut puse în situația de a fi executate silit pentru aceleași sume de bani pentru care efectuaseră plata benevol.

Persoanele vătămate C.C.B, C. N. și F. L au expus starea de fapt așa cum a fost reținută anterior.

C.C.B, care locuiește în Italia de mai mulți ani, a declarat că a ținut legătura telefonic cu avocatul ei Filip Cosmin Ioan, vorbea cu el lunar și de fiecare dată avocatul îi transmitea că procesul este pe rol, că nu exista încă o hotărâre judecătorească; același lucru i 1-a comunicat inculpatul și atunci când persoana vătămată C. a venit în vizită în România (în primăvara anului 2011 și în luna martie 2012).

Începând cu luna decembrie 2013 inculpatul, nu i-a mai răspuns la telefon, persoana vătămată C.  s-a îngrijorat în privința banilor ei, astfel că la sfârșitul lunii martie 2014 a sosit în România, ocazie cu care a aflat ce se întâmplase.

C.N a declarat că la data semnării înțelegerii cu inculpatul Filip Cosmin Ioan în privința restituirii banilor (10.03.2011), 1-a întrebat pe inculpat în ce calitate urma să primească sumele de bani, acesta i-a arătat un contract de asistență juridică pretins a fi fost încheiat cu clienta sa, iar într-una dintre clauze se menționa că avocatul are dreptul să încaseze bani în numele clientei. C. N_ a solicitat cu acea ocazie ca inculpatul să-i înmâneze o copie a contractului de asistență juridică, dar a fost refuzat pe motivul confidențialității. Fiindu-i prezentate cele două contracte de asistență juridică încheiate între Filip Cosmin Ioan și C.C.B, C.N a declarat că în niciunul dintre cele două contracte nu se regăsește clauza pe care a citit-o atunci când avocatul i-a prezentat contractul, în data de 10.03.2011. Tot atunci, C.N. a solicitat ca inculpatul să-i indice un număr de cont în care să vireze banii datorați creditoarei C, dar inculpatul i-a spus că îi va da chitanță pentru fiecare suma de bani și că nu e necesar să vireze banii în nici un cont.

F.L a precizat că el a fost cel care i-a predat inculpatului Filip sumele de bani, inculpatul formându-i convingerea, atât lui, cât și lui C. N, că fusese mandatat să încaseze bani în numele clientei sale.

Inițial, inculpatul a uzat de dreptul Ia tăcere, dar ulterior, cu toate că nu a dorit să dea o declarație detaliată, a recunoscut învinuirea care i se aduce, din perspectiva stării de fapt reținute, considerând însă ca fiind corectă încadrarea juridică de abuz de încredere și nu cea de înșelăciune.

Având în vedere cele prezentate mai sus, concluzionăm că inculpatul Filip Cosmin Ioan, în scopul obținerii pentru sine a unui folos patrimonial injust, s-a interpus în mod fraudulos în relația dintre creditoarea C.C.B și debitorii C. N. și F. L, i-a indus pe toți în eroare și a obținut sumele de 54.471 lei și 7.046 lei, pe care și le-a însușit și le-a folosit în interes personal.

Prin plângerea formulată, persoanele vătămate C. N. și F. L au solicitat tragerea la răspundere penală și a numitei C.C.B, bănuind o înțelegere frauduloasă a acesteia cu inculpatul Filip Cosmin Ioan. Ținând cont însă de actele de urmărire penală efectuate, față de C.C.B_ se va dispune, în temeiul art. 16 lit. c C.p.p., clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cp.

Mijloace de probă

-plângerile persoanelor vătămate (f. 1-4, 22-25)

-declarațiile persoanelor vătămate (f. 66-71, 73-77, 81-86)

-declarațiile inculpatului (f. 18-19, 93-94, 100-101)

-copiile contractelor de asistență juridică nr. 172/25.01.2010 și nr. 183/19.02.2010 (f. 36-45)

-copia sentinței civile nr. 4000/2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca (f. 46-47)

-copia procesului verbal din data de 10.03.2011 (f. 27-28)

-copii ale proceselor-verbale de predare a sumelor de bani (f. 29-35)

-copii ale actelor privitoare la executarea silită (f. 48-58)

-copia angajamentului de plată din data de 02.04.2014 (f. 10).

Fapta descrisă mai sus în sarcina inculpatului Filip Cosmin Ioan, constând în aceea că, în perioada în perioada martie 2011-aprilie 2014, în calitate de avocat, i-a indus în eroare pe numiții C.C.B, C. N. și F. L,, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, (mai exact prin ascunderea, față de clienta sa C.C.B, a faptului că Judecătoria Cluj-Napoca pronunțase sentința nr. 4000/2011 din 14.03.2011 care îi era favorabilă, a faptului încasării în numele clientei a întregii sume de bani și totodată prin folosirea, față de C. N. și F. L,, a calității mincinoase de mandatar împuternicit să încaseze sume de bani în numele clientei C.C.B), în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust, faptă prin care a cauzat susnumiților o pagubă de 54.471 euro și 7.046 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Cp. cu aplic. art. 5 Cp.

În cauză, s-a solicitat de către apărătorul părților civile C. N. și F. L,, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. 1 și 2 C.pen. în infracțiunea de abuz de încredere, prev. de art. 238 C.pen., totul cu aplicarea art. 5 C.pen.

În susținerea poziției procesuale, avocatul ales al părților civile a arătat că, din probele administrate în cauză, din interpretarea contractelor de asistență juridică, încheiate de către inculpat cu persoana vătămată C.C.B și din declarația dată de către aceasta din urmă, rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere.

Instanța va respinge această cerere, considerând că fapta inculpatului, așa cum s-a arătat mai sus, constituie infracțiunea de înșelăciune, aceasta raportat la împrejurarea că abuzul de încredere presupune existența unei situații premisă, adică să existe un titlu în baza căruia, de exemplu, un bun imobil este deținut de către cel care apoi refuză să îl restituie sau dispune de el pe nedrept. Or, între numita C.C.B și inculpatul Filip Cosmin Ioan nu a existat nici un raport juridic , numita C. C. B nu i-a încuviințat inculpatului nicio sumă de bani pe care acesta să refuze să o restituie, iar inducerea în eroare a fost în dauna părților civile C. N. și F. L, în patrimoniul cărora s-a și cauzat prejudiciul.  

Trecând la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța, în primul rând va face aplicarea art.5 C.pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile, care în acest caz este noul Cod penal, raportat la regimul sancționator mai blând prevăzut de acesta pentru infracțiunea de înșelăciune, iar în al doilea rând va avea în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența  infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În acest context, raportat la aceste criterii, la lipsa antecedentelor penale, la poziția de recunoaștere și regret pe care a adoptat-o inculpatul încă din faza de urmărire penală, făcând și aplicarea disp.art.396 al.10 C.pr.pen., privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, instanța va stabili pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, considerând că aceasta este proporțională cu fapta și persoana acestuia.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere și concluziile raportului de evaluare, care sunt în sensul că inculpatul dispune de resurse interne (pregătire educațională superioară, expertiză în muncă, abilități și capacitate de a identifica soluții pro-sociale la posibile situații dificile de viață) și externe (susținere din partea apropiaților, atașament crescut față de familie) suficiente pentru un traseu aliniat normelor legale și expectanțelor sociale, atitudinea de regret autentic pe care o resimte acesta (pentru fapta sa și pentru prejudiciile create), care a fost observată cu ocazia interviului derulat cu acesta, ce constituie un argument suplimentar pentru anticiparea unui parcurs ulterior lipsit de abateri legislative din partea acestuia, instanța va face aplicarea art. 83 C.pen. privind amânarea aplicării pedepsei, fiind îndeplinite toate condițiile prev. de art.83 lit.a-d C.pen., iar în raport de persoana inculpatului, de conduita corespunzătoare  avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și posibilitățile mari de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, impunându-se doar supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În consecință, instanța va amâna aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, pe durata termenului de supraveghere, acesta trebuind să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial  la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a amânării aplicării pedepsei prev. de art.88 C.pen.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, se constată că părțile civile C. N și F. L. și-au precizat în fața instanței constituirea de parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata sumelor de 50.000 euro reprezentând debitul principal restant, 39.126,69 lei reprezentând actualizarea debitului principal cu dobânda legală (de la data pronunțării sentinței civile nr.4000/2011 și până la data începerii executării silite), 7061 lei reprezentând cheltuieli de judecată și 11.810,78 lei reprezentând cheltuieli de executare silită. Instanța apreciază ca justificate toate aceste solicitări, prejudiciul fiind cauzat prin fapta inculpatului în dauna acestora, de altfel acesta necontestând valoarea acestuia, astfel că va dispune obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în cuantumul solicitat.

De asemenea, va constata că numita C. C B nu are calitate procesuală în cauză, chiar dacă, în mod eronat, a fost citată în proces ca parte vătămată, fiind menționată în dispozitivul rechizitoriului la capitolul „persoane vătămate/părți civile”, întrucât în patrimoniul acesteia nu s-a produs niciun prejudiciu ca urmare a săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 274 C.pr.pen. va dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 600 lei.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns