Modificările aduse Codului fiscal prin OG 16/2022 au trecut de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a respins excepțiile ridicate la Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Codului fiscal. Forma aprobată de Parlament va merge la promulgare si apoi va fi publicată în Monitorul Oficial.

”În ședința din 14 decembrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului și de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și neafiliați, a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, precum și a dispozițiilor art.I pct.68 [cu referire la introducerea alin.(5) ind.6 – alin. (5) ind.9 în art.146 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr.16/2022.

2. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.107 [cu referire la art.457 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal] din Ordonanța Guvernului nr.16/2022.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, se arată în comunicatul CCR

Principalele modificări aduse Codului fiscal prin OG nr. 16/2022

(Sursa: CECCAR Business Magazine)

A. Modificări în Codul fiscal

I. Impozit pe profit

Scutirea de impozit pe profit reinvestit

Noutate: beneficiază de scutire de impozit, şi profitul investit în active utilizate în activitatea de producţie şi procesare şi active reprezentând retehnologizare.

II. Impozitul pe dividende plătite unei persoane juridice române

Se majorează cota de impozitare, de la 5% la 8%.

Se modifică unele din condiţiile de aplicare a scutirii de impozit.

III. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Scade plafonul de venituri, de la un milion de euro la 500.000 euro, pentru aplicarea acestui sistem de impozitare.

• a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
• are cel puţin un salariat, cu excepţia societăţii nou-înfiinţate;
• are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.

3. Se dă posibilitatea firmelor care desfăşoară activităţi în domeniile HoReCa să opteze începând cu 1 ianuarie 2023 pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 — «Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare», 5520 — «Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată», 5530 — «Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere», 5590 — «Alte servicii de cazare», 5610 — «Restaurante», 5621 — «Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente», 5629 — «Alte servicii de alimentaţie n.c.a.», 5630 — «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor» pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu, fără să poată ieşi din acest sistem în cursul anului.

• persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

5. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor devine opţional.

6. Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.

7. Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opţiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepţiile situatiilor in care societatea trebuie sa iasa din sistem ca urmare a neindeplinirii conditiilor (ex: depasirea limitei de venituri).

8. O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile privind deţinerea capitalului social şi deţinerile asociaţilor sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerţului, iar cea privind încadrarea cel puţin a unui salariat, în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.

9. Cota unica de impozitare a microîntreprinderilor de 1%.

10. Se precizează clar ordinea de scădere din impozit a facilităţilor fiscale:

1. sumele aferente sponsorizărilor, cheltuielilor UNICEF, precum şi sumele reportate, după caz;
2. costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale şi sumele reportate, după caz.

Reducerea de impozit, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor menţionate mai sus.

14. Declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor, pe perioada aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2020, se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

IV. Impozitul pe venit

1. Nu mai sunt scutite de impozit pe venit persoanele fizice pentru veniturile realizate ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere specifice domeniilor HoReCA.

2. Prevederi noi privind calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţiilor.

Pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii cuprinde numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, iar indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, cât şi în afara României. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestări de servicii.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal în cursul anului, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată (se aplica în 3 zile de la publicarea acestei ordonanţe în Monitorul Oficial).

3. Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul construcţiilor nu se mai aplică pentru venituri de până la 30.000 lei, ci până la 10.000 lei, inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu mai beneficiază de facilităţi fiscale (se aplică începand cu veniturile aferente lunii august 2022).

Se menţine condiţia privind salariul minim brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar.

4. Prevederi noi privind calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi al producţiei alimentare.

Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal începând cu luna iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea, iar pentru angajatorii existenţi la data de 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării în cazul celor constituiţi/înregistraţi în perioada cuprinsă între începutul anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol şi industriei alimentare şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente, dotări. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată (se aplica in 3 zile de la publicarea acestei ordonante in Monitorul Oficial).

5. Scutirea de impozit pe venit pentru sectorul agricol şi al producţiei alimentare nu se mai aplică pentru venituri de până la 30.000 lei, ci până la 10.000 lei, inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu mai beneficiază de facilităţi fiscale (se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022).

Se menţine condiţia privind salariul minim brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar.

6. Se micşorează plafonul pentru trecerea de la sistemul de impozitare pe bază de norme de venit la sistemul real, de la 100.000 euro la 25.000 euro.

7. Sunt asimilate veniturile din salarii, prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier, pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice.

8. Următoarele venituri cumulate lunar nu reprezintă venit impozabil în înţelesul impozitului pe venit, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat:

a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. 2 lit. k, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situaţii decât în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajaţilor care beneficiază de tichete de masă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată/lună/persoană, în următoarele condiţii:

1. angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală sau în folosinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea;
2. spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier sau într-un imobil închiriat în acest scop de la o terţă persoană, de către angajator;
3. contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în condiţiile legii;
4. plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi desfăşoară activitate în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a acestuia. La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se efectuează pe baza documentelor justificative şi constituie responsabilitatea angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

Ordinea în care veniturile prevăzute mai sus se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabileşte de angajator.”

9. Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat. Deducerea personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

1. 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară
2. 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

10. În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, venitul brut reprezintă venitul impozabil.

Noutate: se elimină deducerea de 40% asupra venitului brut.

11. Se majorează cota impozitului pe dividende obtinute de persoane fizice, de la 5% la 8%.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final.

12. Veniturile din jocuri de noroc se impozitează prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

13. Impozitul pe transferul proprietăţilor imobiliare

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;

b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.

14. Contractul de închiriere se înregistrează obligatoriu la organul fiscal

Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părţi şi a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora.

V. Contribuţia de asigurări sociale (CAS)

1. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuţiei de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

2. Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7, cota contribuţiei de asigurări sociale se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.

3. Nu sunt incluse în baza de clacul a CAS următoarele venituri cumulate lunar în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat (aceleaşi ca la impozitul pe venit).

4. Prevederi speciale pentru CIM cu norma partială (part-time)

Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei de CAS asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Se aplică începand cu veniturile aferente lunii august 2022.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situaţii:

1. sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare;
2. sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
3. sunt persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi;
4. au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
5. realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de bază minim brut pe ţară.

Pentru aplicarea exceptiilor, angajatorul solicită documente justificative persoanelor fizice aflate în situaţiile respective.

În cazul în care contribuţia de asigurări sociale calculată potrivit regulilor vechi este mai mică decât contribuţia de asigurări sociale stabilită potrivit noilor prevederi, diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.

5. Modificări privind baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activitati independente si venituri din drepturi de proprietate intelectuala

a. Persoanele fizice care realizează venituri din activităţile prevăzute mai sus, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale la o bază de calcul stabilită potrivit lit d, dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate.

b. Încadrarea în plafonul anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară sau de cel puţin 24 de salarii minime brute pe ţară, după caz, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, se efectuează prin cumularea veniturilor nete şi/sau a normelor anuale de venit din activităţi independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă, precum şi a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, care se estimează a se realiza în anul curent.

c. Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul de cel puţin 12 salarii pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent în condiţiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

d. Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activitati independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

• nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
• nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe ţară;

În situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu venitul estimat, contribuabilii nu au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale”.

V. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)

1. Modificări privind persoanele exceptate de la plata contribuţiei:

a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, studenţii doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4—6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) şi f) (salarii, activitati independente, agricole), pentru aceste venituri datorează contribuţie, conform regulilor specifice prezentului titlu;

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) şi f), pentru aceste venituri datorează contribuţie, conform regulilor specifice prezentului titlu;

r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028, inclusiv;

s) persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi din industria alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv.

2. Modificări privind baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h) CF, adică:

Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h), din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice (venituri estimate).

Plafonul actual este de 12 salarii minime brute.

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)—h) o reprezintă:

1. nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
2. nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
3. nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe ţară.

3. Se aplică în mod corespunzător prevederile de la CAS privind stabilirea bazei de calcul a CASS în cazul CIM-urilor cu normă parţială. Prevederea se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2022.

4. Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri, din cele prevăzute la art. 155 lit. b)—h), iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, cu excepţia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, pentru care impozitul se reţine la sursă, estimat a se realiza pentru anul curent, este cel puţin egal cu nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, sunt obligate să depună declaraţia unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut pe ţară garantat în plată este cel în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120.

VI. Impozitul pe veniturile obţinute de nerezidenţi

Cota de impozit pe veniturile din dividende este de 8%.

Se modifică şi unele condiţii de aplicare a scutirilor de impozit pentru dividendele plătite de un rezident unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

VII. Taxa pe valoarea adăugată

1. Cota redusă de 9% se aplică pentru:

(…)

– livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele.

– livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

– livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, altele decât cele prevăzute mai sus, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

– serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99;

Aşadar, cazarea şi serviciile de restaurant revin la cota de 9%.

2. Se modifică condiţiile pentru aplicarea cotei reduse de 5% în cazul livrării de locuinţe. Se introduce un nou plafon (600.000 lei)

Cota de 5% se aplică pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%;

Prin derogare de la prevederile de mai sus, în anul 2023, cota redusă de TVA de 5% se aplică şi pentru:

a) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea de astfel de locuinţe;

b) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depăşeşte suma de 600.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.

VIII. Accize

1. Pentru ţigarete, tutun fin tăiat, destinat rulării în ţigarete, ţigări şi ţigări de foi şi alte tutunuri de fumat, nivelul accizelor se aplică de la data de 1 aprilie a fiecărui an şi este cel prevăzut în anexa nr. 1.

Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

1. 13% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022—31 martie 2023 inclusiv;
2. 12% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023—31 martie 2024 inclusiv;
3. 11% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024—31 martie 2025 inclusiv;
4. 10% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

2. Se modifică anexele privind nivelul accizelor datorate.

3. Nivelul accizelor aplicabil în perioada 1 august 2022—31 decembrie 2022 inclusiv, pentru produsele prevăzute la nr. crt. 10—18 din anexa nr. 1 la titlul VIII — Accize şi alte taxe speciale din Codul fiscal, este nivelul prevăzut în coloana nr. 3 din această anexă, actualizat cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2021, faţă de perioada octombrie 2014—septembrie 2015, respectiv cu 114,27%.

De reţinut! Prevederile pct. 1-3 Accize intră în vigoare la data de 1 august 2022;

IX. Impozite şi taxe locale

1. Calculul impozitului/taxei pe clădirile rezidenţiale

Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,1% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

În situaţia în care valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, din studiile de piaţă administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România sunt mai mici decât valorile impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor prezentului articol, în vigoare la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

2. Calculul impozitului/taxei pe clădirile nerezidenţiale

Pentru clădirile nerezidenţiale şi clădirile anexă aferente, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de minimum 0,5% asupra valorii clădirii. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Pentru clădirile utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

Valoarea clădirii, exprimată în lei, se determină prin însumarea valorii clădirii, a clădirilor-anexă, după caz, şi a valorii suprafeţelor de teren acoperite de aceste clădiri, cuprinse în Studiile de piaţă referitoare la valorile orientative privind proprietăţile imobiliare din România, administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

În situaţia în care valoarea din studiile de piaţă administrate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România este mai mică decât ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal local la data de 31 decembrie 2022, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal local, la data de 31 decembrie 2022. Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

3. Calculul impozitului/taxei pe clădirile care cuprind spaţii cu destinaţie rezidenţială şi spaţii cu destinaţie nerezidenţială

Pentru clădirile care au în componenţă atât spaţii cu destinaţie rezidenţială, cât şi spaţii cu destinaţie nerezidenţială, impozitul/taxa pe clădiri se determină în funcţie de destinaţia suprafeţelor cu o pondere mai mare de 50% şi se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinaţiei majoritare, asupra valorii întregii clădirii.

În cazul acestor clădiri, contribuabilii au obligaţia de a declara la organul fiscal local, în vederea stabilirii destinaţiei finale a clădirii, suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, însoţită de documentele doveditoare, cu excepţia celor aflaţi în evidenţa fiscală a unităţii administrativ-teritoriale. Declararea la organul fiscal local se face în termen de 30 de zile de la data oricăror modificări privind suprafeţele nerezidenţiale.

În situaţia în care contribuabilii nu declară la organul fiscal local suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare clădirilor nerezidenţiale asupra valorii întregii clădiri aflate în evidenţele organului fiscal local.

_________

Notă: Cu excepţia prevederilor menţionate expres în text, celelalte intră în vigoare la 1 ianuarie 2023; unele prevederi intră în vigoare începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

B. Se abrogă, începând cu 1 ianuarie 2023, Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 se abrogă Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidenţa prevederilor Legii nr. 170/2016, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2022, pot opta pentru plata impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor sau pentru plata impozitului pe profit.

C. Se modifică plafonul cifrei de afaceri pentru acceptarea ca mijloc de plată a cardurile de debit/credit prin intermediul unui terminal POS (modificări în OUG nr. 193/2002)

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, aşa cum acestea sunt definite de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei (vechiul plafon era de 50.000 euro), au obligaţia să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice. Prin activitatea de prestări de servicii, în sensul prezentului alineat, se înţelege operaţiunea definită la art. 271 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligaţia de acceptare de către persoanele juridice a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 10.000 euro. Cursul de schimb valutar pentru determinarea echivalentului în lei este cel comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi a anului precedent.

Comments

comentarii