fbpx

Memoriul candidaților la magistratură după proba 2: ”nu era de anticipat nici de către cei mai pesimişti dintre noi”

În urma rezultatelor dezastruoase de la proba 2  (scrisă) de la concursul de admitere directă în magistratură, un grup de candidați, care doresc deocamdată să-și păstreze anonimatul, ne-au trimis un memoriu cu mai multe probleme pe care le reclamă:

”Concluzii în urma susţinerii celor 2 concursuri de admitere în magistratură, care au debutat în iulie, respectiv în octombrie, primul dintre ele încheindu-se de curând, cel de-al 2-lea fiind în plină desfăşurare.

      În ceea ce priveşte organizarea celui de-al 2-lea concurs, în timp ce primul era în desfăşurare, suprapunându-se probele, s-a dovedit a fi în cele din urmă o decizie cel puţin neinspirată. O parte dintre candidaţi nu au putut face faţă fizic şi psihic celor 2 concursuri, luând decizia de a se retrage chiar şi după ce promovase prima probă la cel de-al 2-lea concurs, alegând să mizeze totul pe primul concurs, unde era necesară pregătirea pentru interviu. Alţii au încercat să se pregătească în paralel, pentru ambele concursuri, fiind respinşi atât la interviu (primul concurs), cât şi la prima etapă- rezolvarea grilelor (cel de-al 2-lea concurs). În mod evident, era greu ca o asemenea strategie să funcţioneze, dat fiind faptul că fiecare probă este extrem de importantă şi necesită o pregătire temeinică. Hazardul nu ar trebui să existe la asemenea concursuri şi nici nu ar trebui transmis mesajul că ar putea apărea.

       Este de menţionat faptul că în spaţiul public s-a propagat ideea că există o criză fără precedent de magistraţi în sistemul judiciar, motiv pentru care s-a organizat cel de-al 2-lea concurs, tocmai ca să rezolve această problemă reclamată de marea majoritate a magistraţilor aflaţi în activitate.  

       Candidaţii au primit cu entuziasm această decizie, concurenţa fiind la un nivel ridicat (cu aprox. 20% mai mare decât cea de la primul concurs).

       Prima probă debutează într-o notă care era în concordanţă cu ceea ce se credea că se urmăreşte, fiind caracterizată de profesionalism, decenţă în crearea grilelor şi menţinerea concurenţei la un nivel ridicat pentru următoarele probe.

       Ce se va întâmpla la cea de-a 2-a probă nu era de anticipat nici de către cei mai pesimişti dintre noi.

       La civil, subiectele au fost atât de întortocheate încât comisia care le-a editat a venit cu precizări suplimentare în timpul examenului, fiind identificate atât erori materiale cât şi probleme de interpretare a cerinţelor.

       De altfel, la subiectul 1, cerinţe de drept civil, pct.-ul 3 şi pct.-ul 4 solicitau în linii mari acelaşi lucru. Este inacceptabil ca pentru subiectul care valorează 1, 50 puncte (pct.-ul 4), cu ponderea cea mai mare dintre toate celelalte subiecte, să fie necesare la jumătatea concursului precizări suplimentare.

       La penal, deşi discutam despre o probă de speţe, au fost redactate 2 subiecte de teorie pură, cu o pondere foarte mare, mai exact de 3,50 puncte, complet diferit faţă de subiectele redactate la examenele precedente, unde ponderea unor astfel de subiecte era cu mult mai mică. În esenţă, această probă urmăreste capacitatea candidatului de a da o rezolvare corectă unor speţe cu care s-ar putea întâlni în cariera de magistrat şi nu se raportează la capacitatea de memorare a unor texte de lege.

         Contestaţiile la barem aduc din nou surprize, la civil fiind modificată interpretarea dată iniţial rezolvării unui item care valora destul de mult, respectiv 0,50 puncte.           

         Comisia nu-şi asumă eroarea şi nu acordă acest punctaj şi celor care iniţial oferiseră chiar răspunsul care se regăsea în publicarea primului barem, precizând că vor fi depunctaţi aceştia, punctajul fiind acordat celor care au răspuns corect conform noului barem. 

          Mai mult decât atât, la cerinţa Explicaţi motivat cum se vor soluţiona excepţiile procesuale unite cu fondul, punctajul acordat de comisie era de 1,10 puncte, întrebarea vizând 3 răspunsuri care însumează potrivit baremului de corectare, în mod eronat, doar 1 punct (0,25 puncte+0,25 puncte+0,50 puncte). Putem aprecia că cele 0,10 puncte au fost omise dintr-o gravă neglijenţă, comisia de corectare fiind pusă în postura de a nu le mai lua în calcul. 

         La penal, deşi se solicită completarea baremului şi cu alte asemănări şi deosebiri între instituţii, la subiectele de teorie, de altfel corecte, comisia apreciază că nu se impune acest lucru, fiind suficiente cele identificate de către aceasta.

         Cu toate acestea, candidaţii rămân optimişti şi aşteaptă rezultatele la proba redacţională.

         Acestea sunt publicate la data prevăzută în calendarul de desfăşurare a concursului, rezultatele fiind şocante pentru cei mai mulţi dintre noi, doar 20% reuşind să promoveze această probă.

         Notele obţinute la civil sunt halucinante, acestea fiind cu 2, 3 puncte mai mici decât cele pe care candidaţii le aşteptau, conform propriilor aprecieri. Pare că lucrările ori nu au fost corectate, notele fiind atribuite aleatoriu candidaţilor, ori au fost corectate parţial, fără luarea în considerare a tuturor filelor, ori că au fost corectate de către o comisie care nu are cunoştinţe în materie.

         Dat fiind faptul că, în condiţiile arătate, la proba interviului ar ajunge maxim 50 de candidaţi, probabilitatea ca toţi aceştia să promoveze această probă fiind infimă (raportat la rezultatele obţinute în anii anteriori la proba interviului de către candidaţi), întrebarea legitimă este dacă s-a atins scopul organizării unui nou concurs.

        Este de menţionat că notele obţinute de către candidaţi sunt umilitoare pentru aceştia, în condiţiile în care la concurs au participat practicieni (poliţişti, avocaţi, grefieri, consilieri juridici, etc.) cu o experienţă vastă în spate, extrem de apreciaţi în mediile profesionale, punctajele de 2, 3 sau 4 fiind de neconceput şi imposibil de acceptat. 

        Cum magistratul trebuie dominat de echilibru, observăm că exact acest criteriu a lipsit cu desăvârşire în cadrul acestei probe, comparaţia dintre probele redacţionale de la cele 2 concursuri fiind elocventă în acest sens, 80% dintre candidaţi promovând proba redacţională la primul concurs şi doar 20% la cel de-al 2-lea concurs. Este important că mulţi dintre candidaţi au susţinut proba redacţională la ambele concursuri, reuşind să obţină note de trecere doar la primul dintre acestea.

        În încheiere, considerăm că de această dată nu candidaţii au avut o problemă, pregătirea lor nefiind deficitară, iar notele publicate nu reliefează nici pe departe valoarea tezelor realizate de către aceştia.”

Comments

comentarii

Agenţia pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA) a publicat miercuri date conform cărora numărul de cereri de azil în UE a crescut anul trecut cu 18%, la 1,14 milioane, cel mai ridicat nivel după criza migraţiei din 2015-2016.... Citește mai mult

Lasă un răspuns

error: Alert: Conținut protejat !!