CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
Fiul celebrului avocat Gheorghiţă Mateuţ, George, a învins UNBR şi INPPA în instanţă pe motiv că nu s-a respectat procedura de organizare la examenul pentru avocatură din septembrie 2013, potrivit motivării sentinţei Curţii de Apel Cluj.
George Mateuţ a participat la sesiunea din septembrie 2013 şi a obţinut următoarele note la disciplinele: drept civil: – 4,07; drept procesual civil:- 4; organizarea şi exercitarea profesiei de avocat:- 9,75; drept penal:- 5,35; drept procesual penal: -3,62. Ulterior, a formulat contestaţie obţinând următoarele note, respectiv: drept civil – 5,70; drept procesual civil: -5; drept penal – 5,35; drept procesual penal:- 7,55.
Potrivit motivării Curţii de Apel, “nemulţumit fiind, reclamantul a adresat instituţiilor pârâte (Uniunea Naţională a Barourilor din Romania şi Institutul National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor – n.red) cereri pentru vizualizarea lucrărilor, iar apoi în condiţiile rămânerii fără eficienţă a solicitărilor şi a considerării nerespectării procedurii cerute de norme în organizarea şi examinarea făcută, aşa cum se observă din expunerea de mai sus a argumentelor aduse, s-a adresat instanţei.”
“Legat de cerinţe mai susţine reclamantul că nu a fost respectată cerinţa constituirii/numirii comisiei de examen – corectare lucrări şi soluţionare contestaţii – respectiv să fie constituite din avocaţi înscrişi în baza de date şi avocaţi cu vechime. Într-adevăr prin regulament s-a statuat că în organizarea examenului comisiile să fie constituite din avocaţi înscrişi în liste, avocaţi cu vechime de 10 ani. La dosar nu a fost depusă o listă a avocaţilor incluşi în baza de date ceea ce conduce la concluzia că nu există la nivelul uniunii o bază de date a avocaţilor care îndeplinesc condiţii cerute de norme pentru a fi desemnaţi în comisii. Din decizia nr.78/2013 anexa 9 depusă de pârât mai rezultă că din comisia de corectare a lucrărilor la disciplina drept penal a făcut parte avocat X.X. – poziţia 29 – ce avea o vechime de doar 9 ani .Tot astfel prin anexă se atestă că din comisia de corectare a lucrărilor a făcut parte avocat X.X. poziţia 78 a cărui vechime nu este cunoscută. Fată de cele rezultate din acte, în lipsa unor date şi a neîntrunirii cerinţei de vechime corect se susţine de reclamant că nu au fost respectate în procedură cele instituite de norme.
Mai susţine reclamantul că nu au fost respectate regulile prevăzute de art.30 respectiv aret.33. cu privire la desemnarea comisiei de reevaluare respectiv soluţionare a contestaţiilor la notare. Potrivit normelor comisia este formată din doi corectori şi un arbitru desemnaţi prin tragere la sorţi, iar nota se trece în borderou distinct/lucrare sub semnătura corectorilor şi reprezintă media aritmetică. La dosar nu au fost depuse procese verbale de desemnare prin tragere la sorţi;borderourile ce includ şi nota acordată de cel de al treilea corector nu sunt semnate de toţi corectorii în situaţia disciplinelor drept civil/ drept procesual civil, ceea ce conduce la concluzia că nu s-a constituit o comisie conform cerinţelor regulamentului, că nu este respectat principiul caracterului obiectiv.”, se arată în motivare.
Instanţa Curţii de Apel a mai consemnat că “în cauză la data examinării nu exista un ghid prin care să se evidenţieze unitar tuturor corectorilor ce trebuie să urmărească în evaluare şi notarea subiectelor (noţiunilor, definiţiilor) şi participanţilor ce anume să expliciteze prin subiectul propus(în ce ar consta cerinţa). Anterior examinării scrise au existat contestaţii privind baremul şi cu toate că au fost recunoscute neclarităţii prin admiterea în parte a contestaţiilor nu s-a intervenit pentru o explicitare a cerinţelor cerute pentru subiectele ce trebuiau urmărite în evaluare/notare, explicitare fiind necesară în suplinirea lipsei unui ghid în măsură să asigure o unitate a corectării. Regulamentul cerea pentru asigurarea unităţii în corectare emiterea ghidului, pentru ca astfel să nu se procedeze diferit în evaluare, să fie posibilă o verificare,un control al evaluărilor făcute. Lipsa unui ghid a condus la a dispune de către comisii în modalităţi diferite de corectare chiar şi pentru situaţii identice,deoarece nu există criterii care să permită acelaşi control şi a stopat posibilitatea de se a verifica notarea. Pârâta prin comisia abilitată trebuia să definească clar exigentele prin emiterea ghidului. A admite contrar ar însemna a recunoaşte pârâtelor puteri discreţionare de natură subiectivă. Criteriile, cerinţele trebuiau să fie suficient de clare, astfel încât pe baza aplicării lor ,să fie posibilă reconstituirea raţionamentului care a dus la evaluarea si notarea făcută în mod obiectiv. Numai astfel se putea da eficienţa caracterului obiectiv cerut de regulament.”
George Mateuţ a mai susţinut prin acţiune că nu a fost respectată nici cerinţa cu privire la corectarea lucrărilor de către avocaţii desemnaţi pentru o disciplină .
Instanţa i-a dat dreptate: “Regulamentul prin art.14 alin.1 stabileşte o atare cerinţă însă în cauză anexa nr.9 decizia nr.78 evidenţiază că în comisia de corectare unul dintre corectori a fost desemnat pentru disciplina drept procesual civil poziţia 32-fila 321 verso,volum II dosar iar borderourile evidenţiază corectarea la disciplina drept procesual penal-fila 68vol.II dosar. In atare situaţie dată fiind necorelarea nu se poate vorbi de o respectare a cerinţei cerute, de un tratament echitabil.”
Concluzia instanţei a fost că “pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor menţionate, acoperirea acestora şi asigurarea echilibrului nu poate fi făcută decât prin anularea în parte a deciziei în privinţa reclamantului şi obligarea autorităţii la o nouă recorectare a lucrărilor la disciplinele: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal.”
UNBR şi INPPA pot ataca cu recurs sentinţa în termen de 15 zile de la comunicare.
