Mama unui șofer condamnat la 3 ani închisoare cu executare pentru că provocat un accident pe centura Vâlcele-Apahida în care au murit doi tineri de 22 și 31 de ani a cerut revizuirea sentinței invocând un video de pe YouTube cu mașina victimelor și comentarii de pe rețelele sociale despre șoferul decedat. Cererea a fost respinsă ca inadmisibilă.
”În calitate de membru de familie (mamă) al persoanei condamnate ….. a solicitat revizuirea laturii penale a Sentinţei penale nr. ../21.12.2021 şi a Deciziei penale nr. ../A/30.06.2022 şi pronunţarea unei noi hotărâri de achitare a persoanei condamnate sau, în subsidiar, de condamnare cu suspendarea executării.
Fiind indicat cazul de revizuire de la art. 453 alin. 1 lit. a) C.proc.pen., s-au invocat următoarele:
-existenţa unei înregistrări video din 31.03.2018, postată pe canalul Youtube, din care rezultă, contrar celor reţinute prin hotărârea Curţii de Apel, că habitaclul autoturismului Dacia implicat în accident nu a fost complet distrus
-existenţa unei analize a rapoartelor medico-legale de la dosar, efectuată de expertul …. la 17.02.2023, care atestă împrejurarea că purtarea centurii de siguranţă ar fi putut să diminueze consecinţele accidentului rutier, cu privire la unele victime, contrar considerentelor Deciziei Curţii de Apel Cluj;
-existenţa unui fapt notoriu (rezultând din comentarii de pe reţelele de socializare), anume că şoferul autoturismului Dacia Logan obişnuia să conducă cu viteză, nefiind foarte priceput la această activitate; acesta a avut o conduită imprudentă şi la momentul producerii accidentului, aspect neglijat de Curtea de Apel Cluj
-conduita condamnatului (încălcarea marcajului longitudinal continuu) nu a fost de natură să creeze starea de pericol, deoarece potrivit răspunsului CNAIR, indicatorul rutier “Depăşirea interzisă” avea drept scop interzicerea depăşirilor în zona intersecţiei cu un drum lateral, însă la momentul accidentului nu existau maşini care să se deplaseze dinspre/spre drumul lateral.”
Judecătoria Cluj-Napoca i-a respins cererea din următoarele motive:
”Prin cererea formulată, revizuenta nu invocă intervenirea unor aspecte de fapt noi, necunoscute iniţial (purtarea/nepurtarea centurii de siguranţă, existenţa indicatorului rutier, încălcarea marcajului longitudinal continuu, conduita şoferilor implicaţi în accident reprezintă împrejurări de fapt cunoscute la momentul pronunţării ambelor soluţii), ci mijloace de probă noi, respectiv o înregistrare video cu starea maşinii Dacia Logan, o nouă analiză a rapoartelor medico-legale din dosar, efectuată la cererea persoanei condamnate de către un medic cu competenţe în domeniul medicinei legale, un comentariu de pe reţelele de socializare care ar atesta că şoferul autovehiculului Dacia Logan era imprudent şi agresiv în trafic.
Prin cererea de revizuire conţine o argumentare elaborată, aceasta tinde să critice, în esenţă, “contradicţia” dintre soluţia instanţei de fond (care a presupus suspendarea executării pedepsei) şi cea a instanţei de control judiciar (care a presupus executarea pedepsei în regim de detenţie). Or, din punct de vedere juridic, este evident că nu există o atare contrarietate între cele două soluţii, posibilitatea pronunţării unei alte soluţii în apel reprezentând chintesenţa noţiunii de control judiciar. Revizuenta, prin invocarea unor noi mijloace de probă, urmăreşte să dovedească, în opinia sa, greşita apreciere a probatoriului administrat, care a condus la o soluţie definitivă defavorabilă inculpatului.
De altfel, prezintă relevanţă chiar afirmaţia apărătorului ales al revizuentei, făcută cu ocazia dezbaterilor, potrivit căreia apreciază că, dată fiind perioada de detenţie executată până în prezent, inculpatul a răspuns deja pentru fapta sa.
Din perspectiva admisibilităţii cererii de revizuire formulate, nu pot fi reţinute argumentele revizuentului referitoare la insuficienţa probatoriului administrat sau a motivării instanţei de control judiciar, deoarece nu se circumscriu ipotezei de la art. 453 alin. 1 lit. a) C.proc.pen.”
Motivarea condamnării șoferului vinovat: ”la limita intenţiei indirecte de a ucide”
Accidentul a avut loc în 31 martie 2018, în jurul orei 18.41, pe centura care face legătura între Cluj-Napoca și Apahida.
”Când a ajuns la km 1+025 m, inculpatul …. a efectuat o manevră de depășire neregulamentară, în zona de acțiune a indicatorului Depășirea interzisă și cu încălcarea marcajului longitudinal simplu continuu, care separă sensurile de mers. Prin efectuarea depăşirii neregulamentare, l-a determinat pe conducătorul autoturismului marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare ## ## ###, numitul ##### ##### ###, care circula regulamentar din sens opus, să efectueze o manevră de evitare a coliziunii cu acesta, moment în care a pierdut controlul asupra direcției de mers, intrând în derapaj forțat și apoi în coliziune cu capul de pod situat pe sensul de mers Cluj-Napoca – Apahida, părăsind partea carosabilă.
Inculpatul și-a continuat deplasarea, fără să oprească la locul faptei, fiind urmărit de martorii oculari până în loc. Răscruci unde a oprit.
În urma accidentului rutier a rezultat decesul numiților ##### ##### ####### (şoferul auto marca ##### #####) și ### ##### ###### (pasager pe locul dreapta faţă în auto marca ##### #####) și vătămarea corporală a numiților ####### ##### ########, ####### ##### și ####### ####### (pasageri pe locurile din spate în auto marca ##### #####).”, se arată la dosar.
Motivarea judecătorilor Curții de Apel Cluj pentru aplicarea pedepsei cu executare: ”Curtea va reţine aşadar că în proporţie de 100% culpa în comiterea accidentului rutier aparţine inculpatului care a dat dovadă de un comportament total iresponsabil ca şi conducător în trafic, acţiunile sale fiind singura cauză a tragediilor produse, respectiv decesul a două persoane tinere şi vătămarea altor trei.
Probele testimoniale administrate în cauză relevă fără dubiu că acesta a abordat în trafic o manieră de conducere extrem de agresivă, angajându-se în depăşiri interzise, tăind practic calea celorlaţi şoferi care circulau pe sensul opus, determinându-i pe toţi să îl evite pentru a evita o coliziune, manevră care, deşi a salvat viaţa altor participanţi la trafic, le-a fost fatală victimelor din prezentul dosar.
Analizând coroborat declaraţiile acestor martori, alături de împrejurarea că, din cauza vitezei, inculpatul nici măcar nu a realizat că a produs un accident rutier, fiind nevoie de oprirea sa în trafic numai după ce a fost apelat serviciul 112, Curtea apreciază (aşa cum şi prima instanţă a reţinut, fără a da însă o reală valoare acestei împrejurări) că regula de circulaţie (privind depăşirea) a fost nesocotită de inculpat cu intenţie, în mod repetat, acesta fiind conştient că efectuează depăşiri neregulamentare, cu încălcarea marcajului longitudinal continuu şi că o astfel de manevră de depăşire are un potenţial de o periculozitate foarte ridicată.
Aceste împrejurări sporesc suplimentar gravitatea faptei şi o diferenţiază în raport de alte fapte similare (accidente de circulaţie soldate cu decesul unor persoane) în care încălcarea regulilor de circulaţie care au condus la producerea accidentului s-a realizat fără intenţie directă (într-un moment de neatenţie, pe fondul lipsei de experienţă, pe fondul observării sau aprecierii greşite a unor elemente din trafic, etc.).
Se poate aşadar concluziona că fapta inculpatului a fost comisă la limita intenţiei indirecte de a ucide, acesta acceptând că manevrele efectuate în mod repetitiv, alături de stilul extrem de agresiv în care a condus, pot cauza accidente în trafic, urmare pe care deşi nu a dorit-o, a acceptat-o.
Față de gravitatea concretă a faptelor deduse judecăţii, de urmările foarte grave produse, coroborate desigur cu atitudinea (doar circumsanţială) de recunoaştere a faptei şi datele care privesc persoana inculpatului, Curtea apreciază că scopul preventiv şi exemplificativ al pedepsei poate fi atins numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, neexistând, în opinia instanţei de control judiciar, nicio garanţie că o pedeapsă aplicată în condiţiile art. 91 Cod penal ar putea contribui la reeducarea inculpatului şi l-ar putea face să conştientizeze gravitatea concretă a urmărilor acţiunilor sale, cum am spus total iresponsabile.”
Instanța a obliat firma de asigurări să achite daune morale rudelor victimelor:
”Obligă Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A, prin lichidator judiciar a CITR – FILIALA CLUT SPRL la plata despăgubirilor civile acordate cu titlu de daune morale după cum urmează:
– părţii civile ##### ####### ###### ##### suma de 80.000 de euro – echivalentul în lei la data plăţii (în funcţie de cursul B.N.R.) cu titlu de daune morale şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 23.10.2020 si până la plata efectivă;
– părţii civile ##### ####### ######## ##### suma de 80.000 de euro – echivalentul în lei la data plăţii (în funcţie de cursul B.N.R.) cu titlu de daune morale şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 23.10.2020 si până la plata efectivă;
– părţii civile ####### ######### 30.000 de euro – echivalentul în lei la data plăţii (în funcţie de cursul B.N.R.) cu titlu de daune morale şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 16.12.2020 si până la plata efectivă.”