Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Magistrații din Cluj care au semnat Memoriul și Scrisoarea deschisă pentru aplicarea unitară a OUG nr. 20/2016

Magistrații din Cluj care au semnat Memoriul și Scrisoarea deschisă pentru aplicarea unitară a OUG nr. 20/2016

Zeci de magistrați din Cluj au semnat Memoriul și Scrisoarea deschisă pentru aplicarea unitară și nediscriminatorie a OUG nr. 20/2016.

Memoriul adresat către Guvernul României, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție a fost postat pe juridice.ro, fiind semnat de peste 850 de judecători și câțiva procurori.

MEMORIU PENTRU APLICAREA NEDISCRIMINATORIE A OUG NR. 20/2016

I. PROBLEME RECURENTE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE STABILIREA ŞI PLATA REMUNERAŢIEI MAGISTRAŢILOR

În România, gestiunea bugetului instanţelor reprezintă o atribuție a Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite. Fundamentarea porneşte de la comunicarea ierarhică tribunale – curţi de apel – Ministerul Justiției, bugetul fiind supus spre aviz consultativ Consiliului Superior al Magistraturii.

Soluția legislativă actuală, aflată în contradicție cu recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) , pune o problemă serioasă de independenţă a justiţiei, cât timp bugetul este controlat de puterile executivă și legislativă.

Resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justiției, respectiv puterea executivă, un element de presiune asupra corpului magistraţilor şi oricând o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independenţei magistraţilor.

Refuzul plăţii drepturilor salariale lunare la nivelul stabilit prin lege reprezintă o încălcare flagrantă a principiului independenţei judecătorilor, constituind un mijloc de presiune exercitat asupra acelor magistraţi care nu beneficiază de un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în raport cu alte categorii aparţinând aceluiaşi corp profesional.

Starea de subfinanţare a sistemului judiciar, neplata drepturilor salariale restante, inechităţile din sistemul de salarizare, refuzul puterii executive de a renunţa la pârghiile financiare privind instanţele judecătoreşti, prin trecerea administrării bugetului acestora la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestarea tot mai frecventă a celor mai importante elemente privind statutul judecătorilor şi procurorilor au constituit premisele declanşării protestului magistraţilor din 2009, eveniment fără precedent pentru sistemul judiciar din România, care a determinat blocarea pentru 30 de zile a oricărei activități judiciare.

II. OBSERVAȚII ASUPRA DISCRIMINĂRII/INECHITĂȚILOR DETERMINATE DE APLICAREA DISPOZIȚIILOR O.U.G. nr. 20/2016

Salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere diferenţele salariale rezultate în urma aplicării acestei legi, astfel cum a fost ea limitată prin legi anuale de salarizare, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea acestor inechităţi.

Astfel, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care a fost modificată Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr.57/2015, în anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin O.U.G. nr.20/2016 s-a introdus un nou articol în cuprinsul O.U.G. nr.57/2015, respectiv art. 3 ind. 1 care, la alin. 1 prevede că prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Această derogare este una firească, absolut necesară faţă de realităţile din sistemul bugetar, întrucât ea are drept scop evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr.284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite.

Că este aşa, reiese chiar din expunerea de motive din cuprinsul O.U.G. nr.20/2016, legiuitorul excepţional ţinând cont de faptul că, în prezent, pe de o parte, există niveluri diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie în cadrul aceleiaşi instituţii, iar, pe de altă parte, creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată a condus la stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru personal cu atribuţii şi nivel al studiilor diferite, în cadrul aceleiaşi instituţii.

De asemenea, Nota de fundamentare a O.U.G. nr.20/2016 reține că, în funcție de conjunctura macro-economică și de contextul politic de moment, salariile au fost majorate, ”înghețate” sau reduse, în ansamblu sau numai pentru anumite categorii de personal sau sectoare, ceea ce a făcut ca în sistemul public de salarizare să apară o serie de disfuncționalități, cum ar fi: niveluri diferite de salarizare pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, în cadrul aceleiași instituții ori în instituții de acelaşi fel din cadrul unui sector; salarii egale pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, dar cu vechime în muncă diferită. Totodată, apreciază că, din cauza lipsei de date privind salariile în plată ale personalului bugetar, nu au putut fi identificate toate disfuncționalitățile salariale existente și nu a putut fi evaluat impactul financiar al posibilelor măsuri pentru toate familiile ocupaționale.
Prin urmare, aplicând actul reparator din perspectivă salarială, ordonatorii de credite trebuie să emită noi ordine de salarizare care să corespundă raţiunii de egalizare, în interesul salariatului, a câştigurilor de natură salarială.

Trebuie subliniat că art. 3 ind. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2015, introdus prin O.U.G. nr.20/2016, nu se referă la coeficienţi de ierarhizare şi nici la valori de referinţă, întrucât acestea nici nu au fost aplicate, după cum reiese chiar din primul paragraf al preambulului celei din urmă Ordonanţe de Urgenţă. Elementul de referinţă în îndreptarea discrepanţei salariale îl constituie, astfel cum rezultă expressis verbis din cuprinsul acestei dispoziţii legale cuantumul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare care, pentru a atrage aplicarea actului reparator, trebuie să fie mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate.

Îndreptarea constă, conform aceluiaşi articol, în stabilirea la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă titularul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Acesta fiind contextul, subliniem că în cadrul aceluiaşi ordonator de credite, respectiv Ministerul Justiţiei, există judecători cărora li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, dreptul la majorarea indemnizaţiilor de bază cu indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, sume puse în plată prin emiterea corespunzătoare a unor ordine de salarizare, încă din anul 2011.

La data de 23 iunie 2015, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prin Decizia nr. 23/2015 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 7.340/97/2013, obligatorie, potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, a stabilit că hotărârile judecătoreşti prin care au fost acordate aceste creşteri salariale nu au fost anulate printr-o altă hotărâre judecătorească ori prin vreun act normativ ulterior, deoarece atunci când s-a dorit suprimarea unui drept, chiar dobândit printr-o hotărâre judecătorească, legiuitorul a făcut-o prin legiferarea expresă. Pierderea unui drept nu se poate deduce pe cale de interpretare, ci se impune prin legiferare expresă.
Aşadar, hotărârile irevocabile prin care s-a recunoscut unor judecători dreptul la majorarea indemnizaţiei de încadrare cu indexările prevăzute de O.G. nr.10/2007 trebuie să se bucure în continuare de atributele conferite de lege unui titlu executoriu, acest drept existând efectiv şi permanent, lună de lună.

În consecinţă, instanţa supremă a stabilit în mod obligatoriu că drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se includ în sintagma de „indemnizaţie avută”.
Prin urmare, aceste majorări ale indemnizației nu au fost pierdute niciodată de cei cărora li s-au recunoscut şi, în temeiul art. 3 ind. 1 alin. 1 din O.U.G. nr.57/2015, introdus prin pct. 1 al O.U.G. nr.20/2016, ele vor trebui acordate tuturor judecătorilor care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Menţionăm că există deja hotărâri judecătoreşti – de tipul celor menţionate chiar în preambulul O.U.G. nr.20/2016 – prin care s-a recunoscut dreptul la obţinerea unor ordine de salarizare care să stabilească indemnizaţiile de încadrare care includă aceste majorări, cu consecinţe și asupra celorlalte drepturi de natură salarială.

Se impune a fi subliniat, pe de altă parte, că aceste aspecte au fost luate, în mod corect, în considerare cu ocazia emiterii unor ordine de salarizare de către alţi ordonatori principali de credite din domeniul justiţiei.

Astfel, cel puțin în cadrul Inspecției Judiciare și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt emise ordine pentru salarizarea în conformitate cu cele expuse mai sus.

Refuzul Ministrului Justiţiei de a soluționa favorabil prezenta cerere va atrage un nou val de litigii întemeiate pe o nouă formă de discriminare între judecători şi procurori deşi, astfel cum reiese din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 866/2006, judecătorii şi procurorii se află în condiţii similare de statut şi carieră, iar legile de salarizare îi tratează similar.

Discriminarea va exista şi în raport cu ceilalţi ordonatori principali de credite din domeniul justiţiei, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară.

Într-o astfel de ipoteză, raţiunea adoptării O.U.G. nr. 20/2016 ar fi flagrant încălcată şi tot astfel principiul constituţional al obligativităţii respectării legilor, cuprins în art. 1 alin. 5 din Legea fundamentală.

III. REVENDICĂRI

Având în vedere principiile expuse anterior, precum şi constatările legate de bugetul justiţiei, solicităm următoarele:

1. Trecerea bugetului instanţelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecătoreşti, respectiv la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.

2. Eliminarea imediată de către Ministerul Justiţiei și ceilalți ordonatori de credite a anomaliilor din domeniul justiţiei legate de aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr.20/2016 și emiterea unor ordine de salarizare care să satisfacă în mod real şi efectiv rigorile art. 3 ind.1 alin. 1 din O.U.G. 57/2015, respectiv să stabilească o indemnizaţie de încadrare brută care să cuprindă și indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, în sensul Deciziei ICCJ nr. 23/2015, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu toate consecinţele.

3. Implicarea imediată a Consiliului Superior al Magistraturii în obţinerea acestor rezultate, având în vedere atribuţia sa de a apăra corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii magistratului în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

Judecătorii din Cluj care au semnat Memoriul:

  • Moldovan Anca, judecător, Curtea de Apel Cluj
  • Bogdan Zdrenghea, judecător, Tribunalul Cluj
  • Iarina-Ioana Prelipceanu, judecător, Curtea de Apel Cluj
  • Aneta Beatrice Birau, judecător, Judecătoria Cluj Napoca
  • Monica Sortan, judecător, Curtea de Apel Cluj
  • Mihai Ghica, judecător, Judecătoria Cluj-Napoca
  • Carmen-Simona Noja, judecător, Judecătoria Cluj-Napoca
  • Calina Crisan, judecător, Judecătoria Cluj-Napoca
  • Ana-Maria Chirila, judecător, Judecătoria Cluj-Napoca
  • Ioana Nora Boiciuc, judecător, Tribunalul Cluj
  • Trofin Monica, judecător, Tribunalul Cluj
  • Bujor Francesca, judecător, Tribunalul Cluj
  • Ivascu Teodora Loredana, judecător, Judecatoria Cluj-Napoca
  • Rodica Guzu, judecator, Tribunalul Cluj
  • Alina Camelia Topan, judecator, Tribunalul Cluj
  • Ramona Mornaila, judecator, Tribunalul Cluj
  • Luminița Maria Firicel, judecator, Tribunalul Cluj
  • Simona Trestian, judecator, Tribunalul Cluj
  • Ramona Corina Vasile, judecator, Tribunalul Cluj
  • Liana Anisoara Cocis, judecator, Tribunalul Cluj
  • Antoniu Simon, judecator, Curtea de Apel Cluj
  • Belean Emil, judecator, Tribunalul Cluj
  • Farcas-Hîngan Georgiana-Rodica, judecator, Tribunalul Cluj
  • Lupea Marius, judecator, Tribunalul Cluj
  • Ilieş Ariana, judecator, Tribunalul Cluj
  • Tatu Dorin, judecator, Tribunalul Cluj
  • Tatu Oana, judecator, Tribunalul Cluj
  • Taşcă Dan, judecator, Tribunalul Cluj
  • Botiş Vasile, judecator, Tribunalul Cluj
  • Doica Alin, judecator, Tribunalul Cluj
  • Sorina Seleşiu, judecator, Tribunalul Cluj
  • Budişan Anca, judecator, Tribunalul Cluj
  • Onică-Sanislav Marcela, judecator, Tribunalul Cluj
  • Ghişoiu Oana, judecator, Tribunalul Cluj
  • Balint Camelia, judecator, Tribunalul Cluj
  • Luca Emese, judecator, Tribunalul Cluj
  • Ionuț Borlan, judecător, Judecătoria Dej
  • Georgiu Ioana Liliana, judecător, Judecătoria Gherla
  • Georgiu Ioan, judecător, Judecătoria Gherla
  • Dana Ioana Rusu, judecator, Judecătoria Gherla
  • Fitigau Oana Lavinia, judecator, Judecatoria Gherla
  • Loor Vlad-Alexandru, judecător, Judecătoria Turda
  • Cristina Pop, judecator, Judecatoria Turda
  • Deac Bogdana, judecător, Judecătoria Huedin
  • Calin Tatar, judecător, Judecătoria Huedin

Memoriul judecătorilor a fost semnat și de câțiva procurori, unul dintre ei fiind Radu Florea de la Parchetul de pe langa Judecatoria Turda.

Însă, primii care au emis o scrisoare deschisă cu privire la OUG nr.20/2016 au fost procurorii. Scrisoarea deschisă pe care o putreți citi mai jos a fost semnată de 15 procurori din Cluj.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina