Acasă » AVOCATURA » Luiza Budușan către studenții de la drept: ”doar partea materială nu este suficientă ca să ajungi la 20 sau 40 de ani de avocatură și să spui că nu îți pare rău”

Luiza Budușan către studenții de la drept: ”doar partea materială nu este suficientă ca să ajungi la 20 sau 40 de ani de avocatură și să spui că nu îți pare rău”

Avocata Luiza Budușan, cu o experiență de 20 de ani în avocatură și fondatoare a societății Budușan și Asociații, a ținut un discurs motivațional și plin de învățăminte pentru studenții de la facultatea de Drept UBB Cluj, în cadrul evenimentului Jobfest 2017, organizat de ELSA Cluj-Napoca.

Luiza Budușan a ”pledat” pentru profesia de avocat în fața studenților. Unul dintre argumente a fost libertatea pe care o au avocații față de magistrați, care trebuie să fie mult mai atenți la ce fac și cu cine se întâlnesc, dar și să lucreze la secția la care sunt repartizați. În schimb, avocații își pot alege domeniul de drept în care să activeze.

”În meseria de avocat, vă asigur că există această libertate, poți oricând să îți alegi câmpul de drept în care vrei să activezi. Mai mult, dacă descoperi pe parcurs că te atrage altceva mai mult poți să te reorientezi, ai această mobilitate și dreptul, după cum probabil știți cu toții, este foarte vast, așa încât întotdeauna există posibilitatea de a descoperi ceva nou. Tot aici am să spun că apare ceva nou, ceva ce, de exemplu, nici nu a existat la momentul la care am decis eu să devin avocat. Am să vă dau câteva exemple ce acum câțiva ani mi s-au părut inedite, dar acum sunt cât se poate de realiste, deci de viitor : cyber law (unul din practicanții noștri urmează acum un master în Olanda pe cyber law și mi se pare chiar extraordinar de interesant), ceea ce înseamnă dreptul informatic, dreptul rețelelor sociale, data protection, protecția datelor cu caracter personal, toate acestea sunt de o actualitate la care nu ne-am fi așteptat nici cu câțiva ani în urmă, cu atât mai puțin acum 20 de ani. Chiar și eu voi participa la o conferință pe această temă, deoarece e o ramură de drept ce la noi este departe de a fi dezvoltată, dar care va avea fără discuție un avânt în următorii ani, când cine știe ce în plus poate să mai apară. Se referă desigur și la proprietatea intelectuală a tuturor materialelor postate pe internet. Acesta era doar un exemplu ca să vă arăt cât se poate modifica și cât poate să evolueze dreptul în timp, fără ca acum să putem să estimăm.

Există desigur și ramuri mai drăguțe, cum ar fi dreptul modei sau dreptul artei, iarăși de foarte mare actualitate în alte țări. La noi, urmează. Deocamdată la noi se merge pe clasicele drept civil, drept penal, contencios, dreptul familiei nici nu mai discut, drept comercial.”, a susținut avocata.

Dreptul comercial, obiectul principal de activitate la Budușan și Asociații

”Mă voi referi în continuare la drept comercial, nu pentru că așa am fost învățată, dar apreciez, din punct de vedere practic, că unificarea dreptului comercial cu civilul nu este corectă. Sigur, există in Codul civil toate prevederile referitoare la profesioniști, dar cel puțin în toate celelalte țări, nu numai de drept latin, dar și de drept anglican, continuă să existe drept comercial. Înseamnă ceva anume, ceva specific și nu însemnă ceea ce însemnă dreptul civil luat în mare.

Dreptul comercial este obiectul principal de activitate al societății noastre, respectiv activăm în litigii și consultanță, de 20 de ani. Am început eu și două colege ce sunt și acum cu mine și sunt asociatele mele. În timp, societatea noastră a crescut la nivel de 1-2, câteodată chiar 3 avocați noi pe an, acum suntem 22 de avocați pe mai multe nivele de cunoștințe: avem de la experiența mea, mergând în jos cu câte 2 poate 3 ani și avem desigur și stagiari de anul 2 și stagiari de anul I, câte trei în acest moment. Mărturisesc că în afară de încă patru colegi din întreaga societate, restul au fost stagiarii noștri și așa am și dorit să megem de la început, așa le-am prezentat și dorința noastră de a a-i pregăti, de a-i ajuta pe ei să învețe pentru a ne putea ajuta pe noi în viitor. Nu vedem stagiatura și nu am văzut-o niciodată ca o chestiune formală, drept dovadă, și la acest moment, ambele asociate sunt fostele mele stagiare. Doi ani poate nu vi se pare mult acum , dar este mult la nivelul la care lucrezi de dimineața până seara și altceva nu faci decât să acumulezi cunoștințe. Așadar, doi ani nu ne permitem noi să pierdem învățând și nici ei să îi piardă, dacă nu ne dorim un drum comun. Sigur că nu întotdeauna s-a întâmplat așa, adică pe parcurs sau la finalul stagiaturii ne-am dat seama că din anumite motive nu ne potrivim, respectiv poate un coleg se orientează mai degrabă spre penal și vrea doar drept penal, ceea ce noi facem doar incidental.

Revenind la obiectul principal de activitate al societății noastre, ne ocupăm cu consultanță, destul de mult (50%), în domenul comercial și corporatist. Avem clienți cu care lucrăm chiar și de 15-16 ani  și vorbim dacă nu chiar zilnic, la două zile, pe diverse teme, pe diverse proiecte. Sunt societăți mari din multe domenii: din domeniul construcțiilor, că tot timpul revine la modă real-estate-ul, domeniul transporturilor, comerț, producție, care sunt baza noastră, care au domeniu larg de activitate. Ca să poți să oferi consultanță comercială unei societăți, trebuie fără discuție să cunoști toate celelalte ramuri de drept. Poate nu foarte mult succesiunile, deși mai apar și acestea în viața unuia din asociați. Fără discuție, trebuie să cunoști tot ce însemnă profesioniști, trebuie să cunoști tot ce însemnă recuperare debite, trebuie să cunoști parte comercială din dreptul civil, respectiv obligațiile, despre asta e vorba aproape tot timpul, dreptul muncii pentru că oricât pare de neimportant este esențial pentru că orice societate mare are de la 30 de angajați în sus și atunci deja apar problemele, nu au cum să nu fie, care trebuie să vezi cum le poți rezolva pentru ca, în principiu, a reuși să eviți litigiile.

Sigur că societățile vor să evite litigiile. Sunt alți avocați care lucrează doar pe litigii, pentru care litigiile sunt principala sursă de venit și sigur că interesul nu este neapărat cel de a nu ajunge în instanță. Noi avem o parte importantă, cam jumătate care se ocupă de partea de instanță și inevitabil nu avem cum să nu ajungem acolo, oricât ne-am dori sau oricât își doresc, în general, patronii societăților să nu ajungă în instanță pentru că acolo nu mai depinde de ei. Ei sunt obișnuiți din poziția de manager să controleze cam totul, pe când acolo controlează instanța, și nu este convenabil. Dorința în principal a clienților noștri principali este să se evite instanța. Pe linie de instanță, toți avocații noștri fac și instanță, dar unii fac mai degrabă mai mult instanță și alții mai mult redactare. Și aceasta este o chestiune care nu am stabilit-o de la început (avem locuri pe redactare, avem locuri pe instanță), ci pe parcurs s-a cernut dorința unora de a activa mai degrabă în fața instanței, la bară, și dorința altora de a face mai degrabă cercetare, de a se simți mai în largul lor, de a fi fără discuție mai creativi și mai bine puși în valoare în partea de redactare sau cercetare.

Orice proces în care îți reprezinți bine clientul implică o parte de cercetare în spate, de cercetare nu a legii că știm cu toții articolul din legea sau ordonanța, ci a jurisprudenței recente, care este tot timpul în schimbare. Apar tot timpul alte opinii, chiar și opinii majoritare ale Curții de Apel Cluj, de multe ori se modifică sau sunt silite să se modifice ca urmare a unor interpretări ale Înaltei Curți sau a unei decizii interpretative, și atunci trebuie să știm dacă a apărut ceva nou, dacă influențează ceva nou cauza, dacă vrei să ai toate șansele să câștigi, dacă vrei să fii mulțumit că ți-ai îndeplinit toate obligațiile de diligență. Avocatul are obligații de diligență, nu de rezultat, nu poate să ofere rezultatul clientului, oricât și-ar dori. Este evident recomandabil să se discute cu clientul de la bun început care ar fi șansele, dacă urmăriți și veți urmări să aveți clienți de cursă lungă, respectiv clienți care să rămână cu dumneavoastră ani în șir. Nu ai cum să câștigi toate procesele, oricât ți-ai dori.

Noi avem o rată bună de câștig a proceselor, dar tot nu le câștigăm pe toate, nu avem cum. Și nu întotdeauna clienții noștri au dreptate 100%. Putem face eventuale artificii de procedură, putem specula greșelile părții adverse ca să vedem dacă putem câștiga ,chiar dacă nu avem  100 % dreptate, dar câteodată mai și pierdem. Și e bine clientul să știe de la bun început cam cum stă, tocmai pentru că dacă se pierde cazul să nu fie o surpriză și să nu plece. Sunt 1500 de avocați acum în Cluj Napoca, sigur grupați în mai multe societăți comerciale cu un număr între 2-30, dar sunt și foarte multe cabinete individuale sau cabinete grupate, deci clientul are unde să plece, dacă nu îl tratezi cu respectul care i se cuvine și anume să îi spui care sunt șansele.”, le-a spus Luiza Budușan studenților.

 

Despre motivația de a lucra ca și avocat. ”Principala motivație trebuie să fie dorința de a fi mai bun”

”Fără discuție, n-am să fiu ipocrită și să spun că nu contează parte materială pentru că ai nevoie de o liniște și de lipsa grijii zilei de mâine  ca să poți să fii creativ, să poți să fii productiv, să poți să ai idei, să poți să ai răbdare cu clientul, să poți să te concentrezi. La asta ajungi după o anumită experiență, după 4-5 ani deja putem vorbi despre faptul că, dacă ți-ai dat interesul și ai învățat, poți să stai liniștit în ceea ce privește necesarul zilnic. Poți să ai unde să stai, în condiții confortabile, poți să ai ceea ce ai nevoie în fiecare zi și să poți să te dezvolți mai tare.

Dar, după prerea mea, și poate în contradicție cu crezul altor avocați și foarte posibil cu crezul multora dintre voi la acest moment, doar partea materială nu este suficientă ca să ajungi la 20, la 40 sau la 50 de ani de avocatură și să spui că nu îți pare rău. Vă spun cu sinceritate chestiunea asta, pentru că nu o vacanță mai valoroasă sau o vacanță în jurul lumii își aduce satisfacție. Sigur, îți aduce și asta satisfacții fără discuție, te ajută să te relaxezi, dar totdeauna va exista ceva și mai mult și mai scump, dacă vă motivează doar partea materială, ceea ce va muta focusul, fără discuție, despre dezvoltarea în profesie.

Dezvoltarea în profesie merge pe studiu, și n-aș zice studiu zilnic, în fiecare noapte (ca stagiar da). Dar pentru o cauză ca să poți să spui cu mâna pe inimă că, cât ai putut tu, cu mintea ta, cu cunoștințele tale, cu ajutorul colegilor în cazul nostru (pentru că avem echipe în care lucrăm pe cazurile mai grele) să poți să spui că ești împăcat și ai făcut tot ce se poate și nu că ai făcut o greșeală pe care nu mai știi cum să o ascunzi de client, că se întâmpla și astfel de cazuri. Consider că concentrarea și principala motivație trebuie să fie dorința de a fi mai bun și de a te depăși pe tine în profesie și în viață în general, de a fi astăzi mai bun decât ai fost ieri, de a știi astăzi cu ceva mai mult decât ai știut ieri, chiar și doar cu o pagină sau un articol sau o idee. Consider că este esențial pentru a fi tu satisfăcut, mulțumit de tine și să ai suficient de multă încredere în tine astfel pentru a putea să o transmiți.”, a precizat avocata.

Alte puncte atinse de aceasta au fost încrederea în sine și relația cu clienții, strâns legate între ele.

”Prima impresie, într-o întâlnire față în față, se face în primele 30 de secunde. Trebuie să transmitem încredere și trebuie să avem această încredere. Trebuie să avem încredere în noi, trebuie să știm că știm, să știm ce știm și să știm că ne putem ocupa cum trebuie de acea persoană. Doar pentru scurt timp te poți preface că ai încredere în tine pentru că mai ales dacă lucrezi cu oameni deștepți, cum sunt în general managerii societăților comerciale, mai ales dacă au o societate care durează, ei își dau seama că o întorci, că vorbești ca să nu taci. În cazuri de acest fel, mergi pe felia ta, mergi pe ceea ce știi și poți să transmiți că știi, acel client poate avea încredere în tine și se poate ajunge la relații care să dureze ani.

Și așa ajungem la situații în care sigur că te poate ierta pentru câte un proces pierdut sau pentru că nu știi în momentul acela. Dar îi spui: uite asta nu o știu, vorbesc cu colegul care se pricepe. Îi spui măcar sincer chestiunea asta și atunci mergeți înainte împreună și s-ar putea să ajungeți ca și în filme, unde avocatul este aproape parte din familie. Se pot cunoaște din copilărie, joacă tenis, aleargă împreună și practic cunoaște întreaga viață a acelei persoane. Eu am astfel de clienți și am relații foarte bune cu astfel de clienți cărora le cunosc familia, le cunosc copiii și, dacă au avut probleme, știu prin ce au trecut și este satisfăcător și la nivel personal să vezi că au în continuare încredere în tine și că o astfel de relație, cimentată ani în șir, este mult mai greu de distrus.”, a afirmat Luiza Budușan.

Aceasta a povestit și de ce s-a îndepărtat de dreptul penal, deși lucrarea ei de licență a fost pe acest domeniu:

”M-am înstrăinat de el tocmai din rațiune că în partea de urmărire penală, după părerea mea, nu poți, ca femeie, să te trezești în fiecare noapte să mergi între bărbați să stai să asculți audieri de ore în șir, de zile în șir, să asculți limbajul care nu e întotdeauna cel cu care femeile sunt obișnuite. Eu am încercat, mi-am dorit să merg și pe penal, tatăl meu a fost ofițer de criminalistică, așa încât am avut o inclinație spre așa ceva, dar după câteva nopți nedormite și audieri încontinuu într-un dosar mai mare, recunosc că m-am gândit că poate nu e pentru mine și nici nu era foarte clar dacă am sau nu o contribuție. Este după părerea mea o meserie care se potrivește foarte bine bărbaților și chiar dacă cineva are o problemă preferă să se adreseze unui bărbat, tocmai pentru că dreptul penal implică o latură de duritate inerentă. Și eu aș prefera să mă adresez unui bărbat dacă aș avea o problemă penală.

Acesta e motivul pentru care avem doar trei colegi  bărbați care se ocupă de penal și se ocupă de penal pe ceea ce însemna penal economic, ceea ce are legatură cu societățile comerciale. Dacă printre clienții noștri sunt societăți care au probleme cu fondurile europene, cu diverse plângeri,cu evaziune fiscală, înșelăciune, constituire de grup infracțional. Sunt câteva subiecte în trend acum și vrând nevrând a trebuit să ne ocupăm.

Am avut colegi care și-au dorit să se implice mai mult și au lucrat și cu persoane fizice pe linie de droguri, sunt și acestea inerente și din păcate probabil vor fi în continuare. Dar pe cazurile importante și unde într-adevăr e în joc viața unuia din clienții noștri preferăm să colaborăm cu societăți specializate pe așa ceva, fie din Cluj, sau chiar din București, unde gradul de specializare este mult mai mare și există avocați specializați pe o infracțiune. De aceea prefer să trimit clientul acolo decât să pierd un client de 10 ani din cauza încăpățânării.”

Luiza Budușan a vorbit și despre importanța specializării pentru a câștiga procese, arătând că în cadrul societății pe care o conduce are colegi specializați pe comercial, pe dreptul familiei și chiar și pe penal, dar pe unele infracțiuni legate de partea comercială:

Este vorba de a încerca să te orientezi spre o ramură de care îți dai seama, în stagiatură sau în următorii ani, că-ți place, că te atrage, că o faci cu pasiune, că-ți place să cercetezi, că-ți place să lucrezi pe așa ceva, că-ți place să susții cauze pe așa ceva, să găsești soluții și atunci, fără discuție, altfel se va pune problema în practică. În cazul în care pui pasiune și dorință de a câștiga.

De multe ori câștigăm cauze pe care nu ne așteptam să le câștigăm. Nu depinde doar de tine din birou ce anume se va întâmpla în instanță. Există foarte mulți factori care pot să influențeze soluția finală. Tu poți să gândești toți pașii, de la redactare, depunere, la interogatoriu, la martori, la ce o să zică martorii și se poate întâmpla orice pe parcurs. Se poate întâmpla să scape un termen partea adversă, să nu vină martorul, martorul tău cu care ești pregătit să te surpindă neplăcut sau martorul celălalt să te surprindă plăcut. Așa că niciodată nu poți să zici din scaun, înafară de anumite cazuri când acțiunea este evident prescrisă, în majoritatea cazurilor în care acțiunea este în termen, soluția nu o poți estima.”

Articol realizat în colaborare cu Ionuț Grindean – student la Jurnalism, anul II

Comments

comentarii

Lasă un răspuns