fbpx

Kaufland, obligată să plătească daune morale de 25.000 lei unei cliente. Decizie definitivă

Kaufland România SCS a fost obligată, prin decizie definitivă a Curții de Apel Oradea, să plătească daune morale de 25.000 de lei unei cliente în vârstă, ce a fost lovită de motostivuitor într-un magazin al rețelei. Dosarul a trecut pe la trei instanțe și toate i-au dat dreptate reclamantei.

În 5 decembrie 2018, o femeie în vârstă de 69 de ani, în timp ce se afla la cumpărături într-un magazin Kaufland din Oradea, fără să observe, a fost lovită de un motostivuitor condus de către un angajat al magazinului. Imediat ce a fost lovită de motostivuitor, bătrâna a căzut la pământ, iar în momentul ulterior a fost transportată la unitatea de primire urgențe din cadrul Spitalului Dr. Gavril Curteanu.

După consultarea de către medicii specialiști, a primit o serie de documente medicale, cu care s-a deplasat la medicina legală, unde a fost eliberat certificatul medico-lega, în cadrul căruia se evidențiază faptul că reclamanta a prezentat ca și leziuni: ”gamba stg. Laterală, 1/3 mijlocie, tegumentele prezintă o colorație cafenie pe o arie de 4/3 cm ; mișcările de abducție și adducție precum și mișcările în plan sagital a membrului superior stg se efectuează corespunzător ; subiectul acuză dureri la nivelul regiunii temporo zigomatice stg și coapsa stg, fata laterală.”. În același act s-a arăat că pentru vindecare sunt necesare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Bătrâna, prin avocat, s-a adresat Judecătoriei Oradea, unde a cerut:

  • obligarea pârâtei la plata unei sume de 25.000 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit de către reclamantă ca urmare a evenimentului din data de 5.12.2018;
  • obligarea pârâtei la plata sumei de 597,3 lei reprezentând contravaloarea daunelor de natură materială suferite de către reclamantă ca urmare a evenimentului din data de 5.12.2018;
  •  cheltuieli de judecată.

Kaufland: ”caracterul șicanator și vădint nefondat al acțiunii”

Kaufland România a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Reprezentanții Kaufland au precizat că ”în cauză nu se justifică acordarea daunelor materiale în cuantum de 597,30 lei, deoarece partea vătămată nu a făcut dovada cheltuielilor pentru îngrijirea leziunilor suferite de pe urma accidentului.

De asemenea, chiar dacă se impune ca prin despăgubirile acordate  să se asigure o ușurare a suferințelor, nu trebuie să rezulte, sub nicio formă, o îmbogățire nejustificată a persoanelor vătămate sau rezultatul să fie o amendă excesivă pentru cei care plătesc.

Cât privește obligarea intimatei la plata de daune morale în cuantum de 25.000 lei, spre deosebire de paguba materială, care fie diminuează patrimoniul victimei, fie o lipsește de un beneficiu pecuniar viitor pe care aceasta l-ar fi realizat în mod neîndoielnic, dauna morală nu aduce nicio pierdere de ordin pecuniar.

Aceasta nu înseamnă că se încearcă să se minimalizeze pe această cale suferința pricinuită de eveniment părții civile, însă, atâta timp cât nu exista criterii de referința pentru acordarea daunelor morale de către instanțele de judecată, se impune în mod obiectiv și imperativ stabilirea cuantumului acestora raportat la condițiile concrete de producere a evenimentului, adaptat la fiecare caz în parte. Daunele morale solicitate în cazul de față sunt exagerat de mari, analiza trebuind să fie una in concreto față de toate cauzele producerii efectelor vătămătoare, netrebuind să aibă relevanță centrală pentru instanța de judecată cuantumul pretențiilor privind daunele morale solicitate de către părțile civile, întrucât acestea pot fi uneori total nejustificate, exagerate, fără măsură, iar această practică este întâlnită frecvent.”, au depus la dosar cei de la Kaufland.

Aceștia au mai precizat la final: ”Dat fiind caracterul șicanator și vădit nefondat al acțiunii, precum și faptul că prezenta acțiune a necesitat serviciile specializate ale unui avocat, intimata se vede nevoită să solicite instanței acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acțiune.”

Instanța: ”Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuală a comitentei pârâte”

Instanța Judecătoriei Oradea a reținut următoarele: ”La data de 05.12.2018, reclamanta a suferit un traumatism în incinta magazinului pârâtei, în urma manevrării defectuoase a unui motostivuitor, cu leziuni corporale care au necesitat inițial 30 – 35 de zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico – legal nr. 4719/Ia/1162/06.12.2018  (…)

Astfel, reclamanta, în vârstă de 69 de ani, a suferit un traumatism, cu fractură de claviculă, a urmat un tratament medicamentos, 11 ședințe fiziokinetoterapie, în perioada 7 – 21 ianuarie 2019, s-a recomandat evitarea efortului fizic.

Din fișa de consultații în unitatea de primiri urgențe (UPU) din ziua accidentării, se reține că s-a aplicat un bandaj, pentru imobilizare, pe o perioadă de 18 zile.

Din probele administrate în cauză rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1349, art. 1373 alin. 1, art. 1386 alin. 1, art. 1391 din codul civil, privind angajarea răspunderii civile delictuală a comitentei pârâte, care răspunde civil pentru fapta prepusului său care a cauzat accidentul.

Față de considerentele de mai sus, instanta constată că a existat o accidentare a reclamantei, săvârșită de prepusul comitentei pârâte – faptă ilicită .

Prejudiciu creat este atât material, constând în cheltuieli medicale pentru refacerea sănătății, cât și moral, anume suferințele suportate de reclamantă pe parcursul perioadei de vindecare.”

Cu privire la daunele morale, instanța a notat: ”Despăgubirea bănească pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial având drept scop,  acela de a ușura situația persoanei lezate, de a-i acorda o satisfacție – o categorie juridică cu caracter special, ea trebuie să fie rezultatul unei analize atente a împrejurărilor concrete ale cauzei – intensitatea și durata suferințelor psihice încercate de terța persoană păgubită, determinate de gravitatea prejudiciului suferit în contextul situației sale concrete, deci a unor elemente obiective, care înlătură posibilitatea ca despăgubirea bănească acordată să constituie un mijloc imoral de îmbogățire a victimei.

La prima constatare a medicului legist, din data de 06.12.2018 (f.58), s-a apreciat că pentru vindecare sunt necesare 20-25 de zile de îngrijiri medicale, iar la data de 25.01.2019 (f.5), s-a apreciat că mai sunt necesare până la 10 zile de îngrijiri medicale. S-a constatat, cu această ocazie, că reclamanta, în vârstă de 69 de ani, a suferit un traumatism, cu fractură de claviculă, a urmat un tratament medicamentos, 11 ședințe fiziokinetoterapie, în perioada 7 – 21 ianuarie 2019, s-a recomandat evitarea efortului fizic, iar mișcările de abducție și adducție se efectuează corespunzător (f.5). Așa cum s-a reținut în raportul privind situația reclamantei, întocmit de doamna psiholog F.O., depus la acest termen, evenimentul a avut un impact major asupra vieții sale personale și fără o intervenție terapeutică, consecințele asupra echilibrului emoțional și a sănătății mintale ar fi fost majore, rămânând în evidență pentru monitorizare și evitarea stresului posttraumatic.

Judecătoria Oradea a admis în parte cererea reclamantei, obligând Kaufland  la plata sumei de 1000 lei reprezentand daune materiale, a sumei de 15000 de lei daune morale.

În apel, Tribunalul Bihor a majorat daunele morale: ”Obliga apelantul parat SC KAUFLAND ROMANIA SCS, la plata sumei de 597,3 lei, reprezentand daune materiale, suferite de reclamanta ca urmare a evenimentului din 05.12.2018 precum si la plata sumei de 25.000 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului moral suferit de reclamanta, ca urmare a evenimentului din 05.12.2018.”

Cum a fost stabilit cuantumul daunelor morale

În motivarea Tribunalului Bihor se arată: ”În materia daunelor morale, dată fiind natura prejudiciului care le generează, practica judiciară și literatura de specialitate au subliniat că nu există criterii precise pentru cuantificarea lor, respectiv că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi și valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferința psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanțelor de judecată.

Deși stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, tribunalul a avut în vedere o serie criterii, cum ar fi: consecințele negative suferite de apelanta V.I. pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială.

Totodată, instanța a avut în vedere  un anumit echilibru între prejudiciul moral suferit și despăgubirile acordate, în măsură să permită celui prejudiciat anumite avantaje care să atenueze suferințele morale, fără a se ajunge însă în situația îmbogățirii fără just temei.

Principiul ce se degajă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor morale, pe care instanțele naționale sunt obligate să îl aplice, este acela al statuării în echitate asupra despăgubirii acordate victimei, în raport de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte. De asemenea, conform aceleiași jurisprudențe, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită, sens în care a fost consacrat principiul proporționalității daunei cu despăgubirea acordată.

S-a apreciat că suma de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.

În ceea ce privește cuantumul prejudiciului moral suferit de apelanta reclamantă – estimat la suma de 25.000 lei, tribunalul a consider at că daunele morale se stabilesc în raport cu consecințele negative suferite de apelanta V.I., importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.”

Un martor audiat de instanță a povestit că bătrâna ”a suferit traume serioase, pe partea stângă, la șold, la umăr, la cap, a ajuns la psiholog.” A mai arătat martorul că aceasta este singură, nu are pe nimeni, fiind ajutată în perioada respectivă de o familie, care a dus-o pe aceasta la medic, la cimitir, a ajutat-o cu cumpărăturile, dat find fapt că nu se decurca singură. Martorul a mai spus că o cunoaste pe apelantă de aproximativ 10 ani, iar înainte de accident era o cu totul altă persoană, se decurca singură, însă acum are nevoie de ajutor, cât și faptul că în prezent aceasta nu se poate deplasa nicăieri singură, având nevoie de însoțitor pentru a merge la medic, cât și de ajutor pentru a-i face piața, cumpărăturile.

”Din punct de vedere legislativ, nu exista criterii clare în ceea ce privește determinarea cuantumului prejudiciului moral, însă exista o serie principii jurisprudențiale care stabilesc faptul ca (principiile jurisprudențiale care emană din practica ICCJ) – “Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată. în cazul infracțiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale – în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau de a nu tinde către o îmbogățire fără just temei – trebuie să țină seama de suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum si de toate consecințele acesteia, relevate de actele medicale ori de alte probe administrate” (ICCJ sect pen. dec, nr. 2617/09.07.2009).

Aceiași instanța  a stabilit faptul că – ” principiile de drept naționale și convenționale în materie impun repararea integrală a prejudiciului moral reprezentat de consecințele negative suferite de reclamanți pe plan fizic și moral, avându-se în vedere importanța valorilor lezate, măsura în care aceste valori au fost afectate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care le-a fost afectată situația familială, profesională si socială” (ICCJ dec. civ. nr. 2431/29.10.2015).

O despăgubire derizorie, cum este cea solicitata de către recurenta (Kaufland – n.red), duce la minimalizarea caracterului grav al faptei săvârșite și a consecințelor grave ale acesteia.”, se mai arată în decizie.

Recursul Kaufland, nul

”Constata nul recursul civil declarat de recurenta-parata SC KAUFLAND ROMANIA SCS, impotriva deciziei civile nr.142/Ap din 27.02.2020, pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care o mentine in intregime.

Obliga partea recurenta SC Kaufland Romania SCS sa plateasca partii intimate V.I. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecata in recurs.

DEFINITIVA. Pronuntata in data de 22 septembrie 2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin intermediul grefei instantei.”, se arată în minuta deciziei Curții de Apel Oradea.

Extras din motivarea deciziei: ”Nemulțumită de modul de soluționare a cererii în fazele anterioare ale procesului, recurenta pârâtă a declarat recursul dedus judecății, fiind însă de observat că pretinsele greșeli săvârșite în judecarea cauzei pe care acesta le reclamă reprezintă critici de netemeinicie, sunt structurate pe nemulțumirea sa față de modul în care  au fost cuantificate daunele morale, susținerile fiind axate în exclusivitate pe această chestiune, a căror examinare este incompatibilă cu atribuțiile instanței de control judiciar, ce sunt circumscrise strict verificării legalității deciziei atacate din perspectiva cazurilor de recurs prevăzute de articolul 488 din Codul de procedură civilă.

Stabilirea, cuantificarea daunelor morale constituie o apreciere a instanței, iar dată fiind etapa procesuală în care se află judecata în prezenta cauză și caracterul căii de atac a recursului, cale extraordinară de atac, exercitabilă conform art. 456 din Codul de procedură civilă doar pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. 1 din Codul de procedură civilă, criticile formulate în recursul dedus judecății nu pot fi primite, deoarece vizează aspecte de netemeinicie.

Astfel de critici, privind cuantumul daunelor morale acordate de instanțele de fond și apel, nu pot fi formulate în recurs întrucât proporționalitatea acestora cu traumele suferite, evaluarea  în raport de vătămările produse, a aprecierii probelor administrate  în acest sens, reprezintă o chestiune de  temeinicie, lăsată la aprecierea instanței, motiv pentru care criticile nu pot fi acceptate în recurs, unde pot fi invocate numai critici de nelegalitate.

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. 1 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Sancțiunea nemotivării recursului este prevăzută de art. 489 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit căruia, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. 3, unde se stabilește că în situația în care legea nu dispune altfel, motivele de casare de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Totodată, conform art. 489 alin. 2 Cod procedură civilă  sancțiunea nulității recursului intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 Cod procedură civilă.

Din interpretarea dispozițiilor legale enunțate, rezultă că partea recurentă trebuie să-și exprime criticile de nelegalitate față de hotărârea atacată, în raport de motivele de casare prevăzute de art. 488 Cod procedură civilă, nefiind suficientă și nici necesară o relatare a faptelor procesului și nici a stării de fapt, deoarece recursul nu are caracter devolutiv și nu vizează situația de fapt.

Curtea reține că cererea de re curs formulată de recurenta pârâtă este în esență o reiterare a poziției sale procesuale din perspectiva temeiniciei hotărârii instanței de apel, criticile vizând modul în care instanța a coroborat probațiune a și a pronunțat soluția de admitere ca fondată a cererii reclamant ei intimate, apreciind că a făcut dovada pretențiilor sale și că acțiunea se impunea a fi admisă. M otivarea unei cereri de recurs trebuie să se raporteze la cuprinsul hotărârii judecătorești atacate și la motivele de recurs prevăzute de art. 488 Cod procedură civilă, cererea de recurs nu îndeplinește cerința motivării, fiind o reluare a poziției exprimate anterior la instanța de fond.

Raportat la cele expuse se apreciază că, criticile axate pe întinderea prejudiciului, analizarea acestora este astfel incompatibilă cu atribuțiile instanței de control judiciar, ele nu se circumscriu motivului de nelegalitate reglementat de textul art. 488 alin. 1 punctul 8 din Codul de procedură civilă, pretinsele greșeli săvârșite în legătură cu stabilirea întinderii despăgubirilor reprezentând critici de netemeinicie, neremediabile pe calea recursului, în contextul reglementării actuale a acestei căi extraordinare de atac. Dacă s-ar da curs cererii recurentei, ar însemna a se reevalua situația de fapt, prin prisma probatoriului administrat, fiind de observat că finalitatea demersului părții recurente în această fază a procesului pe chestiunea supusă discuției rezidă în obținerea unei soluții de redimensionare a cuantumului daunelor morale pretinse de acesta

În considerarea argumentelor anterior expuse, din care rezultă fără echivoc că pretinsele critici formulate de recurenta pârâtă nu vizează în concret elemente de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că acestea nu se circumscriu motivului de nelegalitate indicat în cererea de recurs – art. 488 alin. 1 punctul 8 Cod procedură civilă – și că prin calea de atac se solicită practic instanței de recurs să decidă cu privire la chestiuni ce țin eventual de temeinicia deciziei recurate, iar nu de legalitatea acesteia, situație nepermisă în contextul reglementării actuale a căii extraordinare de atac a recursului, pe cale de consecință, devine aplicabilă sancțiunea nulității recursului instituită de art.489 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Față de considerentele expuse, Curtea în baza dispozițiilor art.496 alin.1 din Codul de procedură civilă, va constata nul recursul, decizia atacată urmând a fi menținută în totul, fără a mai fi supuse analizei motivele de recurs invocate având în vedere dispozițiile art.499 teza ultimă din Codul de procedură civilă.

Raportat la cele dispuse, având în vedere solicitarea intimatei, chitanța nr. 39/21.09.2020, culpa procesuală a recurentei, în baza art. 451-453 alin. 1 Cod Procedură Civilă Curtea o va obliga să-i plătească 1000 lei cheltuieli de judecată ocazionate în recurs, reprezentând onorariu avocațial.”

Comments

comentarii

Județul Cluj se află, miercuri dimineața, sub atenționare cod galben de ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m. Avertizarea, valabilă până la ora 11.00.... Citește mai mult
Spectacolul de dans pe care celebrul dansator Sergei Polunin l-a susținut ca invitat special al Festivalului Internațional de Film Transilvania este difuzat online, în premieră, pe platforma de streaming TIFF Unlimited, de Ziua Mondială a Baletului.... Citește mai mult
HOROSCOP 20 octombrie 2021. Unii nativi întâmpină probleme de sănătate miercuri. O zodie trebuie să aibă grijă cui îi împărtășește un secret.... Citește mai mult
România a ajuns la peste 15.000 de cazuri de COVID-19 pe zi și peste 500 de decese.... Citește mai mult

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

error: Alert: Conținut protejat !!