Acasă » SISTEMUL JUDICIAR » Judecătoria Cluj-Napoca este sufocată cu confirmări de renunțare la urmărirea penală
Lista cu confirmări de renunțare la urmărire penală dintr-o ședință de la Judecătoria Cluj-Napoca

Judecătoria Cluj-Napoca este sufocată cu confirmări de renunțare la urmărirea penală

Judecătoria Cluj-Napoca este sufocată cu confirmări de renunțare la urmărirea penală. În 2018 au fost cu aproape 2900 de dosare mai multe cu acest obiect decât în anul precedent. Conducerea Judecătoriei caută soluții pentru a mai da ”oxigen” judecătorilor din penal.

Prin OUG nr.18/2016, s-a introdus în Codul de procedură penală obligativitatea confirmării ordonanței de renunțare la urmărirea penală de către instanță: Art. 318 alin. (12) –  Ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, verificată potrivit alin. (10), se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părților, suspectului, persoanei vătămate și altor persoane interesate și se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Numărul ordonanțelor de renunțare la urmărirea penală trimis pentru confirmare la judecători a crescut alarmant la Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca.

La solicitarea Clujust.ro, purtătorul de cuvânt al PJ Cluj-Napoca, procuror Mirel Toader, ne-a trimis statisticile în legătură cu activitatea parchetului în materia soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.

”Potrivit raportului anual de bilanţ, în cursul anului 2018, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au soluţionat un total de 4.626 dosare penale prin renunţare la urmărirea penală.”

Vârfuri au fost în lunile ianuarie 2018 (449 de renunțări la urmărirea penală) și iunie (486 astfel de soluții)

”În cursul anului 2017, procurorii din cadrul PJ Cluj-Napoca au dispus soluţia renunţării la urmărirea penală în 1750 de dosare penale.”, a precizat purtătorul de cuvânt al pachetului local. Deci, în decurs de un an, au fost cu aproape 2.900 mai multe renunțări la urmărirea penală.

Întrebat de Clujust.ro cum se explică această diferența mare față de 2017, prim-procurorul PJ Cluj-Napoca, Pavel Fadei, a spus: ”Lucrăm mai mult, facem eforturi să scăpăm de acest ”balast”. Sunt dosare cu fapte minore, multe cu autor necunoscut. Aveam un stoc mare de dosare din anii trecuți, care a scăzut considerabil. După părerea mea, era mai bine înainte de modificarea Codului, căci partea vătămată nemulțumită avea posibilitatea să se adreseze instanței. Dar acesta e Codul de procedură penală acum și cu el lucrăm.”

Informațiile de la Judecătorie sunt puțin diferite, dar diferența este tot pe acolo: 4673 dosare cu confirmări de renunțare la urmărirea penală în anul 2018, iar în 2017 – 1808 astfel de dosare.

Președintele Judecătoriei Cluj-Napoca, judecător Marius Mugurel Oprescu, a confirmat pentru Clujust.ro că există o încărcătură foarte mare la secția penală cu confirmările de renunțare la urmărire penală. Întrebat dacă se compară situația cu cea existentă acum ceva vreme la Tribunal și Curtea de Apel cu taxa auto, judecătorul Oprescu a răspuns că este mai grav, căci în dosarele cu taxa auto erau situații similare, pe când în cele cu renunțări la urmărirea penală sunt situații și fapte diferite, ce trebuie analizate în parte de judecător. Oprescu a precizat că se va discuta problema la ședința de bilanț și că nu exclude posibilitatea ca unii judecători din civil să judece și astfel de dosare.

Cele mai multe renunțări sunt în cazuri de furturi cu prejudicii mici, care au fost recuperate.

Spre deosebire de Judecătorie, la Tribunal, unde ajung pe fond fapte mai grave, sunt doar câteva zeci de dosare pentru confirmarea renunțării la urmărirea penală.

Când se poate dispune renunțarea

Potrivit articolului 318 din Codul de procedură civilă, procurorii pot dispune renunțarea la urmărirea penală în următoarele situații:

”(1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.

(2) Interesul public se analizează în raport cu:

a) conținutul faptei și împrejurările concrete de săvârșire a faptei;

b) modul și mijloacele de săvârșire a faptei;

c) scopul urmărit;

d) urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii;

e) eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei și la timpul scurs de la data săvârșirii acesteia;

f) atitudinea procesuală a persoanei vătămate;

g) existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns