fbpx

Judecătoarea Andrea Chiș a răbufnit: ”atingerea reputatiei unui sistem intreg nu are remediu?”

După o hotărâre de azi a secției pentru judecători din CSM, Andrea Chiș a răbufnit: ”atingerea reputatiei unui sistem intreg nu are remediu?” Cu scor de 6 la 2 (și o abținere), secția a respins, ca inadmisibilă, cererea de apărare a reputaţiei profesionale a întregului corp de magistraţi, formulată de Alina Mihaela Niță, judecător la Tribunalul Neamț, față de afirmațiile membrului CSM Gabriela Baltag.

Judecătoarea Andrea Chiș, membru CSM, a notat mai întâi, în postarea de pe Facebook, că doi membri au votat împotriva apărării reputației profesionale a judecătoarei Georgiana Ștefan de la Tribunalul Iași.

”Doi judecatori au votat impotriva apararii reputatiei profesionale si a independentei colegei judecator de la Judecatoria Iasi dupa ce au solicitat amanarea solutionarii cererii. O colega a dat vot nul. Daca nici intr-o astfel de situatie nu ne aparam colegii, chiar nu mai stiu cand e cazul. Pentru cei care nu va amintiti, e vorba despre incidentul cu avocatul care a afirmat ca a lesinat, ce a determinat pe Facebook campania #ViataInInstanta.”, a precizat Chiș.

În schimb, când s-a votat cu privire la apărarea reputației sistemului judiciar față de afirmațiile judecătoarei Gabriela Baltag din CSM, scorul a fost invers, doar doi pentru admitere.

”In aceeasi sedinta, o majoritate covarsitoare, cu doua exceptii, a constatat ca o colega judecator si membru CSM poate afirma despre intreg corpul magistratilor (al judecatorilor s-a apreciat) ca sunt mincinosi fara ca o astfel de atitudine sa aiba vreo sanctiune din perspectiva atributiilor consiliului. Inspectia judiciara a formulat concluzii de inadmisibilitate, iar, pe fond, a afirmat ca e vorba despre o problema sistemica. Nu pot sa nu remarc ca libertatea de exprimare a unor colegi judecatori e aspru sanctionata de Sectia disciplinara, cu putine opinii separate, aceleasi pe care le stiti, in timp ce in cazul altor colegi, atat Inspectia judiciara, cat si Sectia de judecatori, chiar si Plenul uneori, lasa nesanctionate afirmatii oricat de grave, invocand chestii de procedura sau faptul ca e un pamflet.

Ma intreb, retoric, daca reputatia unui judecator poate fi aparata, atingerea reputatiei unui sistem intreg nu are remediu? Poate oricine sa afirme despre noi orice cu caracter de generalitate si actiunea sa sa ramana nesanctionata? Daca maine un ziarist, un politician, un cetatean oarecare pe social media ne fac mincinosi, corupti sau orice altceva, nu vom avea niciun mijloc sa ne aparam? Cand am fost facuti sobolani, cu chiu cu vai, dupa amanari, CSM s-a miscat si a facut ceva. Tot din cuvinte generalizatoare. Ale unui politician de data aceea. Desigur, prestigiul justitiei nu sufera in cazul generalizarilor facute de anumiti colegi. In cazul altora suntem ciuma, noi, cei din CSM.”, a precizat Andrea Chiș.

De urmărit înregistrarea video a ședinței secției CSM din 4 iunie (de la minutul 62)

Declarația incriminată:

„În ultimii doi ani am asistat la o avalanşă de lucruri neadevărate. (…) Este aproape stupefiant că un corp care trebuie să aducă adevărul la suprafaţă minte. De foarte multe ori, nu generalizăm, dar avem foarte multe personaje printre noi – nu ştim cum se poate, cum e posibil, cum s-a ajuns aici – care mint, care nu spun adevărul societăţii. Eu nu condamn societatea, nici măcar lumea politică. Oamenii politici sunt într-o luptă electorală permanentă. Eu îi condamn pe cei care trebuie să ştie legea, s-o cunoască, au obligaţia să vorbească numai după lege şi totuşi nu fac acest lucru. Şi ne întrebăm de ce se întâmplă şi cui serveşte toată această chestiune. Pentru că ce se întâmplă zilele acestea, de aproape doi ani, toate lucrurile neplăcute sunt generate în primul rând din interiorul sistemului judiciar“, a spus Gabriela Baltag în 29 ianuarie la Caras Severin.

Sesizarea către CSM:

Judecătoarea Alina Mihaela Niță de la Tribunalul Neamț a arătat în sesizarea trimisă la CSM următoarele:

”Fără a dovedi faptele care stau la baza acestor judecăţi de valoare, fără a indica magistraţii  care nu cunosc legea, care mint, care nu spun adevărul societăţii, fără a indica aserţiunile neadevărate transmise de magistraţi societăţii, a adus atingere în mod flagrant şi nepermis prestigiul justiţiei şi probităţii profesionale a întregului corp de magistraţi,  motiv pentru care vă solicit să sesizaţi Inspecţia Judiciară pentru a face verificări cu privire la faptele semnalate.

Totodată, vă solicit să consideraţi prezenta solicitare şi o cerere de apărare a reputaţiei întregului corp de magistraţi care a fost denigrat prin declaraţiile publice ale doamnei judecător Gabriela Baltag şi care fac să planeze asupra fiecărui magistrat suspiciunea că susţine în mod voit lucruri neadevărate, că denaturează în mod intenţionat adevărul, că nu cunoaşte dispoziţiile legale, având în vedere şi momentul de emoţie publică negativă generat de ura direcţionată exclusiv către magistraţi şi care nu permite cu nicio justificare a unor acuzaţii atât de grave la adresa acestora, cu atât mai puţin din partea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii ales şi pentru a ne apăra reputaţia profesională.

A minţi, conform DEX, semnifică faptul că se afirmă în mod conştient un neadevăr pentru a induce în eroare, pentru a înşela.

În opinia mea, aceste afirmaţii făcute cu privire la corpul de magistraţi „un corp care trebuie să aducă adevărul la suprafață, minte”, fără a indica în mod concret neadevărul şi persoanele care îl propagă societăţii „avem foarte multe personaje între noi, nu știm cum se poate, cum este posibil, cum s-a ajuns aici, care mint, care nu spun adevărul societățiicreează prejudicii semnificative şi greu de recuperat corpului de magistraţi şi fac ca societatea să perceapă magistraţii ca fiind mincinoşi, „care mint, care nu spun adevărul” şi incompetenţi „trebuie să știe legea, au obligația să vorbească doar după lege și totuși nu fac acest lucru”.

Declarându-se stupefiată de faptul că „un corp care trebuie să aducă adevărul la suprafață, minte”, doamna judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care are printre atribuţii şi apărarea reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, făcând în mod deliberat afirmaţii calomnioase la adresa corpului de magistraţi şi formulând reproşuri la adresa acestora cu privire la nerespectarea legii şi a denaturării adevărului, astfel încât competenţa profesională săp fie puternic pusă sub semnul întrebării, produce un prejudiciu irecuperabil nu numai magistraţilor, ci şi încrederii cetăţenilor în justiţie.

De asemenea, a considera „dezinformările venite din sistem” o problemă la fel de importantă ca subfinanţarea sistemului judiciar, poate provoca o alarmare serioasă a societăţii cu privire la lipsa de integritate a magistraţilor având în vedere aşteptările justificate ale cetăţenilor de cinste, probitate, onestitate din partea magistraţilor.

Este adevărat că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice, una dintre condiţiile primordiale ale evoluţiei sale şi ale dezvoltării fiecărei persoane, însă magistraţii,  care au o misiune fundamentală într-un stat de drept, au nevoie de încrederea publicului şi de protecţie împotriva atacurilor lipsite de temei.

Mai mult, protecţia oferită de art. 10 din Convenţie persoanelor care se implică într-o dezbatere publică este subordonată condiţiei ca acestea să acţioneze cu bună-credinţă, astfel încât să ofere informaţii exacte şi demne de încredere [Radio France şi alţii împotriva Franţei, nr. 53.984/00, pct. 37, Culegere 2004-II, şi Bladet Tromsø şi Stensaas împotriva Norvegiei (GC), nr. 21.980/03, pct. 65, CEDO 1999-III].

Este de reţinut că însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în cazul afirmaţiilor privind conduita unui terţ, uneori poate fi dificil să se facă distincţie între imputările de facto şi judecăţile de valoare, dar  cu toate acestea, chiar o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este total lipsită de baza factuală (Jerusalem împotriva Austriei, nr. 26.958/95, pct. 43, CEDO 2001-II).

Astfel, atunci când o declaraţie echivalează cu o judecata de valoare, proporţionalitatea ingerinţei depinde de existenţa sau inexistenţa unei baze factuale pentru declaraţia incriminata, deoarece chiar si o judecata de valoare se poate dovedi excesiva atunci când este total lipsita de orice baza factuala (Brasilier c. Frantei, Paturel c. Frantei). Curtea a recunoscut ca o distorsionare a realităţii, operata cu rea credinţă, poate uneori sa depăşească limitele criticii acceptabile: o afirmaţie veridica poate fi dublata de remarci suplimentare, de judecăţi de valoare, de supoziţii, ori de insinuări susceptibile sa creeze o imagine eronata in ochii publicului (Vides Aizsardzbas Klubs c. Letoniei).

Întrucât este imperativ ca magistraţii să-şi folosească libertatea de exprimare cu reţinere de fiecare data când pot fi atinse autoritatea si imparţialitatea puterii judiciare şi întrucât nu trebuie ignorat faptul că exercitarea libertăţii de exprimare include obligaţii si responsabilităţi, a căror întindere depinde de situaţie, iar garanţia oferita de articolul 10 este subordonata condiţiei ca cei interesaţi să acţioneze cu buna credinţă, astfel încât sa furnizeze informaţii exacte si demne de încredere cu respectarea tuturor normelor deontologice, vă solicit să îi puneţi în vedere doamnei judecător, fie să prezinte faptele mincinoase şi magistraţii care le-au săvârşit, fie să îşi prezinte scuzele în mod public faţă de întregul corp de magistraţi.”

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina