Iulia Moțoc: ”Nu există o conștiință a vulnerabilității și asta se vede în justiția românească”

Judecătoarea Iulia Moțoc, care a făcut parte din completul Curții Europene a Drepturilor Omului din cazul femeii de serviciu care a învins Statul român, a vorbit într-un interviu recent despre problemele din Justiția noastră legate de cazurile în care sunt victime persoane vulnerabile.

Judecătoarea CEDO Iulia Moțoc a spus într-un interviu pentru Justnews.ro: ”Din păcate, justiția românească, care totuși a avansat mult, după cum văd eu din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului, nu are o sensibilitate suficient de mare față de problemele legate de infracțiunile de gen, violențele împotriva femeilor, împotriva copiilor, în general față de problemele în care sunt implicate persoane vulnerabile. Nu există o conștiință a vulnerabilității și asta se vede în justiția românească. Nu există probabil o educație în sensul ăsta. Și vedem prin prisma cazurilor pe care noi le-am judecat, a cazurilor referitoare la lipsa anchetelor în cazul infracțiunilor sexuale, chiar cu minori, a celor de violență împotriva copiilor, toată tipologia de acest gen.

Avem și un caz faimos de violență domestică prin mijloace cibernetice, iar acesta a fost foarte repede preluat de către legislație. Dar, inițial, instanțele sunt mai degrabă reticente. Nu știu cum să abordeze problemele și sunt tentate, așa cum e tentată societatea în sine, pentru că aici este problema fundamentală, să bagatelizeze acest subiect. Trebuie să recunoaștem faptul că există societăți în care este foarte răspândită cererea de favoruri sexuale la locul de muncă.”

Întrebată dacă este mai răspândit acest fenomen în România, în raport cu fostele state comuniste, Iulia Motoc a răspuns: ”Da, și există și explicație foarte simplă pentru asta. Țările Europei Centrale și de Est nu au avut acea perioadă a anilor 68-70 în care, în Occident, a fost emanciparea femeii. Pe de o parte, iar pe de altă parte nu s-a clarificat, din punct de vedere, să spunem, filozofic, natura regimului comunist și foarte mulți o confundă spunând că atunci a fost egalitate. Nu, regimul comunist nu a însemnat egalitate, a fost un regim care a avut o altă bază de legitimitate decât egalitatea. Deci, evidențiind cele două lucruri, constatăm că societatea rezultată în fostele țări din Europa Centrală și de Est minimalizează complet acest tip de comportament.”

Cei 7.500 de euro îi va plăti Statul Român către femeia de serviciu. ”Nu există în sistemul românesc, și trebuie să spun că nici în alte țări din Consiliul Europei, situația ca daunele morale date într-un caz să poată fi recuperate de stat de la magistratul implicat în caz sau care a pronunțat o soluție. Nu poate fi făcut acest lucru, fiindcă nu numai că ar fi foarte complicat, căci e vorba de mai multe autorități implicate într-un caz, dar este și un mod de a proteja statutul magistraților în toată Europa.”, a spus judecătoarea de la CEDO.

Moțoc a explicat și cum sunt calculate despăgubirile la CEDO: ”Sumele de la CEDO sunt sume care sunt stabilite de noi, judecătorii, în echitate. Când procedăm la această stabilire a sumelor prin echitate, consultăm un tabel comparativ, care ține cont de nivelul țării respective, de nivelul de trai, de gravitatea infracțiunii și așa mai departe.”

Comments

comentarii