CLUJUST Justitie. Stiri. Anchete. Procese. Avocati. Sistemul judiciar. Interviuri. Jurisprudenta. Portal. Cluj.
CLUJUST publică o știre anti-fake news. Printr-o știre falsă care circulă pe internet a fost prejudiciată reputația judecătorului român de la CEDO, Iulia Moțoc. După ce publicații serioase au titrat că ”Moțoc a votat împotriva României”, personaje precum Cumpănașu o acuză de trădare! Faptul că ar fi votat împotrivă este total fals! În opinia separată, publicată de CEDO în engleză și franceză, scrie clar că a apreciat că cererea este inadmisibilă! Adică nu trebuia discutată pentru că nu îndepinea condițiile de admisibilitate. Majoritatea judecătorilor CEDO au respins cererea ca nefondată.
Știrea falsă, că judecătoarea Iulia Moțoc ar fi votat împotriva României la CEDO în cauza elevilor maghiari care s-au plâns la CEDO că ar fi fost discriminați la examenul de bacalaureat, a fost propagată în mediul online înfierbântând mințile naționaliste și făcând un deserviciu României, deoarece se pune la îndoială bunacredința judecătorului român care făcea parte din completul CEDO.
Clujust a fost una dintre primele publicații care au tradus hotărârea, informând corect opinia publică.
Reluăm partea din hotărârea CEDO care cuprinde opinia separată a judecătoarei Iulia Moțoc:
Judecătorii Iulia Moţoc şi Péter Paczolay și-au exprimat opinii separate, apreciind că, deși achiesează la cele stabilite de către majoritate, în opina lor, cererea era INADMISIBILĂ deoarece, pe de o parte, reclamanții nu au epuizat toate mijloacele avute la dispoziţie la nivel national pentru a contesta modul de organizare al probelor, iar pe de altă parte, aceştia nu au formulat cererea în perioada standard de 6 luni de la publicarea de către autorităţile române a calendarului probelor pentru anul şcolar respectiv.
„Plângerea elevilor împotriva manierei discriminatorii în care este organizat bacalaureatul, trebuie făcută în momentul în care calendarul este făcut public, astfel încât, posibilele consecinţe, presupusa discriminare, să poată fi anticipate, nu un an mai târziu, când elevii au căzut la examenul. Să argumentezi împotriva acestui lucru ar însemna că statul acţionează într-o manieră discriminatorie doar faţă de o minoritate a elevilor maghiari, mai exact a celor care au eşuat să promoveze examenele, nu şi împotriva celor care le-au trecut”, se arată în opinia separată a celor doi judecători.
Așadar, de unde și până unde concluzia că judecătoarea ar fi votat împotriva României? Una e să votezi împotriva României, în sensul să dorești condamnarea ei, și alta e să ai opinie separată prin care să susții o soluție care ar fi fost chiar mai favorabilă decât o hotărâre prin care se constată că nu a fost încălcată Convenția de către România.
Respingerea unei cereri ca inadmisibilă scutește Statul Român de cheltuieli inutile și evită tocmai astfel de situații de a fi expus unei publicități negative.
