”Profesia de avocat în România între prezent și viitor” se intitulează documentul de lucru al întrunirii Grupului de lucru consultativ ”Cei mai tineri consilieri ai barourilor”, ce va avea loc în 19-20 februarie la București.
Grupul consultativ al celor mai tineri avocați consilieri din toate barourilor din țară, înființat în toamna anului trecut, se întrunește pentru a doua oară. Din grup face parte câte un avocat – cel mai tânăr – din fiecare consiliu de Barou din România. Reprezentantul Clujului care va merge la întâlnirea de la București este consilierul Voicu Sârb, responsabil cu organizarea de evenimente în cadrul Baroului Cluj. La întrunire participă și conducerea Uniunii Naționale a Barourilor din România. Clujust.ro vă prezintă în premieră documentul de lucru al întrunirii, deosebit de interesant.
Profesia de avocat în România între prezent și viitor (document de lucru)
Analiza problemelor de practică profesională va permite configurarea unui diagnostic pentru situația profesiei de avocat în România.
Piața furnizării serviciilor juridice de către avocați nu reprezintă decât un segment al totalității prestațiilor de servicii juridice în Romania deoarece monopolul profesional tradițional al profesiei a fost si este agresat și distorsionat permanent.
Impactul incertitudinilor determinate de starea economiei, schimbări în numărul de avocați, creşterea numărului de femei în cadrul profesiei, etc determină concluzia că situația domeniului de activitate, rezervat legal avocaților, nu este „cognoscibil”, în sensul obişnuit al termenului.
Barourile sunt preocupate în special de accesul în profesie, de problema creșterii numărului de membri concomitent cu pierderea unor activități rezervate legal avocatului în favoarea unor profesii în legătură cu care legiuitorul a manifestat „preferințe” (mediatori, consultanți, notari, servicii administrative ale primăriilor etc.) şi, mai ales, de creșterea intensității și amploarei dificultății de a genera venituri adecvate pentru unii membri.
Concomitent, evoluția profesiei este investigată de barouri din următoarele circumstanțe care condiționează evoluția profesiei de avocat în România:
- Performanţa economică din România (PIB);
- Dezvoltarea tehnologiei informațiilor;
- Numărul de avocaţi va continua să crească, fapt ce va crea o presiune asupra ocupării forţei de muncă;
- dezvoltarea concurenţei profesionale. Concurența profesională onestă. Concurența profesională contrară deontologiei profesionale;
- Concurenţa din partea altor profesii se va accentua;
- Sub influența presiunii non-avocaților (executori judecătorești, notari, consultanți fiscali, consilieri în proprietate industrială, consilieri în proprietate intelectuală, contabili, evaluatori, brokeri-de-orice-domeniu, etc., a mondializării și a dezvoltării consultanței juridice on-line, practica dreptului se va schimba drastic și va necesita o adaptare în rândul practicienilor.
Există agresiune a ariei profesiei de avocat de către non-avocați?
Dezvoltarea profesiei este influențată și de intensitatea problemelor cu privire la practica dreptului de către un număr extrem de mare de licențiați în drept, care, anual, depășesc posibilitățile obiective de inserție profesionala imediata în profesiile juridice. De principiu, aceștia sunt „educați” în facultăți că sunt suficient pregătiți să devină imediat „actori” în piața serviciilor juridice, de preferință ca „jurisconsult independent”, care are certitudinea existenței asigurată printr-o remunerație lunară, după modelul căreia poate contracta „abonamente lunare” de asistență juridică față de terți, alții decât cei care sunt angajatori sau care i-au numit în funcție!
Natural, în profesie există tendința de a se acționa pentru restricţionarea accesului la profesie, cu motivarea că restricționarea cu privire la admiterea de noi avocaţi va îmbunătăţi condiţiile economice ale membrilor existenţi. Această tendință a fost și trebuie permanent stăvilită deoarece constantele profesiei nu permit limitarea numărului de avocați, iar selecția în profesie nu se face prin concurs ci prin examen, care are ca scop alegerea candidaților care au bagajul cunoștințelor profesionale ce permit exercitarea unei profesii de interes public implicată direct în asigurarea securității juridice și judiciare a persoanelor.
Nici un sector economic nu poate ridica în mod eficient suficiente bariere pentru a stopa venirea de noi idei, de noi jucători ori schimbarea de paradigmă. A refuza schimbarea şi a încerca blocarea acesteia cauzează daune imediate.
Ceea ce se poate întâmpla este ca avocaţii să piardă treptat competenţele lor distinctive, iar acest lucru să fie făcut în beneficiul profesioniştilor inovatori şi în detrimentul profesiei.
Accesul la avocat al cetățenilor este restricționat de bariere materiale? Sarcina publică a asistenței judiciare influențează evoluția avocaturii?
Alterarea ireversibilă a construcţiei socio-culturale, îmbătrânirea populației, noua construcție socio-culturală în regiunile metropolitane schimbă dramatic mediul în care lucrează avocații. Decalajul între bogați și săraci la nivelul veniturilor realizate din exercitarea profesiei se adâncește. Acest decalaj este cel mai mare observat vreodată în ultimii 5 ani și crește în continuare. În plus faţă de creşterea inegalităţii veniturilor, avocați mai săraci muncesc mai mult, fără a-şi îmbunătăţi starea lor economică.
Sugrumarea sistematică a „Statului bunăstării” și incapacitatea imediată a acestuia cu privire la furnizarea de bunuri publice, supraevaluare bunurilor publice de folosire în masă în detrimentul investiţiilor în domeniul justiţiei şi a statului de drept, subfinanțarea justiției – bine documentată în condițiile în care din acest motiv se amână aplicarea integrală a noilor Coduri – creează un decalaj între creşterea anuală a activităţii judiciare (număr de legi şi regulamente) şi complexitatea societăţii şi, pe de altă parte, bugetele alocate Ministerului Justiţiei şi diferitelor autorităţi (instanţe).
Dezechilibrul între nivelul de resurse necesare pentru a răspunde creşterilor nevoilor şi fondurile de care pot dispune guvernul cât și persoanele fizice și/sau companii le constituie reţeta perfectă pentru atingerea unui punct de rupere a echilibrului pe care avocații îl resimt cu acuitate, mai ales în ultimii 5 ani!
Există tot mai mulți cetăţenii fără nicio posibilitate financiară şi cu venituri scăzute, care au un acces dificil la justiţie. De aici necesitatea obiectivă ca un număr semnificativ de avocați să realizeze practica profesională prin asistenţa juridică din oficiu și ajutorul public judiciar,unde remunerația este asigurata de Stat.
Includerea acestor avocați într-o piață a serviciilor juridice este dificilă deoarece repartizarea prestațiilor solicitate de instanțe, parchete, organe de cercetare penala etc., potrivit legii, este făcută după criterii care să asigure echitabil accesul la muncă și la venituri, extrem de mici, al căror cuantum este subordonat exigentelor și constrângerilor impuse de cheltuirea banului public. Legea permite și acestor avocați obținerea de venituri din contracte încheiate la alegerea clientului, astfel că orice informație – altă decât cea reținută în legătură cu prestații care sunt remunerate din fonduri publice – intră în domeniul secretului profesional, opozabil și organelor profesiei de avocat, de la toate nivelele.
Obligația de perfecționare profesională continuă, obligatorie, are influență asupra avocaților?
Există pentru toți avocații, dar și pentru acești avocați obligația și pentru acești avocați de a realiza pregătirea profesională continuă, iar serviciile de formare continuă ale Baroului, ale Institutului de Pregătire și Perfecționare Profesională a Avocaților (INPPA), ale altor entități specializate în realizarea pregătirii profesionale a adulților, inclusiv Facultățile de Drept, Departamentul de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice, organizează și susțin un număr important de sesiuni de formare (cursuri, colocvii, seminare) pe subiecte ce răspund nevoilor de actualizare permanentă a pregătirii profesionale avocații au de achitat contribuțiile legale, taxele și impozitele prevăzute de lege.
Veniturile reale ale avocaților și incertitudinea acestora nu satisfac exigențele unui „plan de afaceri” care adesea coincide cu planul susținerii financiare a nevoilor curente ale familiei!
Imaginea profesiei şi condiţiile de muncă în profesia de avocat continua să se deterioreze.
Avocaţilor le-au fost eliminate unele zone de practică. Consumatorii doresc servicii juridice la costuri mai mici indiferent de calitatea prestațiilor profesionale specifice profesiei, care nu pot sa fie identificate sau cuantificate pe bază de standarde comune.
Eliminarea treptată a monopolului avocaţilor, schimbările aduse structurilor de afaceri, crearea de adevărate practici cu privire la multidisciplinaritate şi, în sfârşit, posibilitatea pentru societățile profesionale de avocați de a utiliza fonduri publice, în condiții prevăzute în caiete de sarcini adesea pregătite de avocați interesați direct în realizarea dobândirii de servicii profesionale accesibile exclusiv celor care dețin o logistică corespunzătoare ori chiar un număr de avocați care lucrează exclusiv în comun, au impus încă o construcție profesională în evoluţie, care cunoaște practici din ce în ce mai complexe, confruntată cu concurenţi non-avocaţi, prezenţi tot mai des în piață serviciilor juridice, ceea ce determină tarife pentru servicii, deconectate de la realitate și tendinţele majore cu rezultate incerte pentru viitorul profesiei.
Pieţele care sunt deservite de către avocați sunt incerte, deoarece globalizarea și evoluția tehnologiei informațiilor permite practica profesiei în mediul virtual, pentru clienți din alte țări și chiar din alte continente, de către avocați domiciliați în internet, care furnizează serviciu în sistem online, necontrolabil cu ușurință!
Avocații sunt printre puținii profesionişti care nu recurg în mod sistematic la analiza de piaţă.
Avocatul în practică privată este caracterizat, mai ales de presă, drept „un profesionist de afaceri”. Diferenţe surprinzătoare de venituri între membrii practicii profesionale, măsurate prin raportare la venitul anual mediu, reflectă parţial faptul că avocaţii nu sunt familiarizaţi cu mecanismele mediului de afaceri. A fi în afaceri necesită o cunoaştere practică a funcţiei privind producţia de servicii juridice. Formarea avocaţilor nu ia în considerare corespunzător gestionarea resurselor umane, finanțele, dezvoltarea pieței, etc.. Formele de exercitare a profesiei care realizează efectiv un succes în evoluție ajung primele pe o piaţă nouă. De îndată ce concurenţa se instalează, produsul (bun / serviciu) se maturizează iar preţul scade. Serviciile profesionale ale avocatului ar trebui sa nu facă excepţie de la această regulă de bază.
Avocații nu sunt toți familiarizați cu managementul unei afaceri profesionale.
Deși, de principiu, relaţiile publice şi / sau comunicarea domină dezvoltarea afacerii, avocații nu sunt implicați în analiza aprofundată a potenţialului pieţei sau mai mult, în identificare pieţelor emergente (în curs de dezvoltare).
Există o concurență crescută ca urmare a unor noi modele de afaceri în cadrul serviciilor profesionale. Piețele serviciilor de nișă prezintă interes redus pentru profesie, iar anumite segmente de domeniu de activitate sunt saturate
Modelele de afaceri actuale în cadrul altor jurisdicţii se răspândesc în România, adesea cu sfidarea legii, sub argumentul „globalizării”!
Avocații nu vor putea evita această tendinţă, pentru că altfel şi-ar pierde puterea de acționa chiar și în cadrul intern al României!
Dezvoltarea internetului contribuie la diseminarea de informaţii de înaltă calitate, în timp ce progresele tehnologice determină ca profesioniştii să se simtă competenţi să furnizeze servicii dată rezervate în altă epocă unui alt profesionist. Unele jurisdicţii sunt încă în curs de evaluare a acestei probleme.
Avocații au rămas, în majoritatea lor, în urma progreselor tehnologice. Internetul și globalizarea au contribuit la eliminarea frontierelor. Profesia de avocat din România nu se poate dezvolta în izolare.
Adaptarea este încă în curs pentru mulți avocați din România. Există numeroși avocați care nu au comunicat Baroului din care fac parte un e-mail! Ce să vorbim de un email profesional, care să satisfacă exigențele securității cibernetice, indispensabila obligației de respect al confidențialității în comunicările profesionale!
Firmele specializate în vânzarea de servicii informatice semnalează achiziţionarea de către avocaţi şi firmele de avocatură mai degrabă a programelor decât a calculatoarelor. Diminuarea ariilor de practică (acte rezervate) ale avocaţilor într-un număr tot mai mare de jurisdicţii din Europa raportat la intruziunea altor profesionişti în domeniile lor de activitate este o realitate ce influențează constituirea și funcționarea unei piețe propriu-zise a serviciilor profesionale ale avocaților.
Preponderența „common-law” și a dreptului transnațional raportat la dreptul codificat, ca urmare a reconfigurării spațiului economic mondial, tendinţă dificilă, are efecte și în profesia de avocat din România. Dreptul codificat nu va dispărea. Însă, majoritatea țărilor promovează „common-law” și limba engleză pentru tranzacţiile lor internaţionale, astfel că nu există nici o îndoială că sub acest aspect profesia de avocat are tendința naturală de a se adapta.
Schimbare de paradigmă este uneori brutală pentru avocat.
Majoritatea Barourilor cunosc o evoluţie a profesiei după modelul tradițional, al trecutului. Se impune modificarea acestei constante a profesiei?
Un ordin profesional îşi bazează monopolul pe protecţia publicului şi pe faptul că asimetria informaţiilor nu permite consumatorului să facă o alegere în cunoştinţă de cauză între un şarlatan şi un profesionist competent.
Evoluția profesiei de avocat este dependentă de variabilele socio-economice dominante (PIB, membri, concurenţă – inclusiv din afara profesiei de avocat, etc.).
Integrarea noilor membri în profesie în barourile din zonele în care activitatea economică este stagnata nu permite acestora să ocupe spaţiul pe care l-ar putea ocupa.
Dorința de schimbare la nivelul modalităţilor de lucru în practica profesională a avocaților nu mai este apanajul unei generații. Noua generaţie de avocaţi abandonează modelul predecesorilor lor. Valorile acesteia sunt axate mai mult pe calitatea vieţii decât pe obţinerea de venituri mai mari şi a unei vieţi concentrate pe muncă. Schimbări profunde au loc în permanență, astfel tot mai mulți avocați părăsesc profesia.
Toate organele profesiei de avocat trebuie să elaboreze instrucţiuni clare şi specifice privind direcţiile strategice în ceea ce priveşte viitorul profesiei.
Barourile trebuie să-și asume poziţia de lideri ca un agenți de schimbare, nu numai în interiorul profesiei de avocat, dar şi în mediul profesional în general și să aibă în atenția lor toate orientările socio-economice.
Avocații trebuie să demonstreze că ocupă spaţiul competitiv pe care îl merită ca urmare a formării lor profesionale şi a proactivităţii lor.
Dezideratele pe care avocaţii trebuie să le atingă sunt:
- Punerea în valoare a profesiei
- Formarea avocaţilor axată pe complexitatea pieţelor actuale şi potenţiale
- Avocaţi bilingvi / multilingvi
- Conservarea valorilor dobândite
- Dezvoltarea de noi pieţe
- Orientarea către un alt model al unei profesii în echilibru (calitatea vieţii)
- Venituri bazate pe valoarea adăugată a serviciilor
- Recunoaşterea specializărilor
- Practici multidisciplinare de succes
- Apreciere colectivă şi pozitivă a omniprezenţei şi beneficiilor avocatului în societate
Aceste obiective se învârt în primul rând în jurul a trei axe:
- Punerea în valoarea a profesiei (Promovarea profesiei)
- Îmbunătăţirea practicii profesionale
- Dezvoltarea pieţei serviciilor profesionale oferite de avocați
