fbpx
Acasă » JURISPRUDENȚĂ » Instanțele au schimbat definitiv încadrarea funcțională a terenului pe care este o bază sportivă din Cluj-Napoca

Instanțele au schimbat definitiv încadrarea funcțională a terenului pe care este o bază sportivă din Cluj-Napoca

În premieră, instanțele au schimbat definitiv încadrarea funcțională a terenului pe care este o bază sportivă din Cluj-Napoca, din Vs – Zonă verde cu rol de complex sportiv în RiM – Restructurarea zonelor cu carater industrial – zonă mixtă. Cu noua încadrare, pe terenul respectiv se pot construi imobile de locuințe și spații comerciale. Consiliul Local are de plătit cheltuieli de judecată majore firmei care a deschis procesul.

Baza sportivă Record a fost împărțită între două societăți. Una a vândut terenul unei companii belgiene care acum ridică ansamblul de locuințe și birouri Record Park, ce include și o modernă bază sportivă. A doua jumătate din fosta bază Record a rămas la firma clujeană Trisom Record SA, ”moștenitoarea” fabricii de confecții Someșul.

Trisom Record SA, prin avocații de la Șomlea și Asociații, a chemat în judecată Consiliul Local Cluj-Napoca în 2015, solicitând anularea parțială a hotărâriii privind Planul Urbanistic General (PUG), adoptată la sfârșitul lui 2014, în sensul de a modifica încadrarea terenului de aproape 8.000 mp în altă categorie.

Recent, Trisom a câștigat defintiv procesul, Curtea de Apel Cluj menținând sentința Tribunalului, care, pe scurt, stabilea: ”Admite în parte cererea formulata de reclamanta Trisom Record SA în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA. Dispune anularea partiala a HCL 493/22.12.2014 emisa de Consiliul Local al MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA, în ceea ce priveste încadrarea functionala a terenului proprietatea reclamantei, situat în Cluj Napoca, str. Onisifor Ghibu nr. 20b. Obliga pârâtul la schimbarea încadrarii functionale a terenului din UTR Vs în UTR RIM. Obliga pârâtul la plata catre reclamanta a sumei de 16.484 lei reprezentând cheltuieli partiale de judecata – taxa de timbru – 150 lei, 4334 lei- onorariu expert, 12.000 lei onorariu avocat, partial.”

Avocatul Radu Șomlea a declarat pentru juridice.ro: ”Soluția este una extraordinară, întrucât permite punerea în valoare a unui teren de 8.000 mp dintr-o zonă centrală orașului. PUG-ul din 2014 prevedea o încadrare funcțională limitativă pentru acel teren, ce a blocat timp de 5 ani apetitul investițional. ”

În motivarea de mai jos se poate vedea cum s-a ajuns la această decizie istorică:

SENTINȚA CIVILA Nr. 1396/2018 Tribunalul Cluj

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, astfel cum rezultă din Cf nr. .. Cluj-Napoca, f. 7 dos… , vol.I, imobilul t eren intravilan situat în Cluj Napoca, str. Onisifor Ghibu nr. 20 B , nr. top 4918/2, în suprafață de 7985 mp,  fost încadrat prin HCL 493/2014 în categoria Vs, zonă verde cu rol de complex sportiv, astfel cum rezultă și din certificatul de urbanism nr. 4353 din data de 15.09.2015,

Potrivit acestei încadrări, caracterul zonei este acela de spații verzi – parcuri sportive, baze sportive publice sau private, cu acces public limitat, permis după un orar prestabilit, pe bază de taxă. Reglementarea are caracter definitiv și nu poate fi schimbată prin PUZ. Pentru intervenții ce vizează reabilitarea /restaurarea acestui tip de spații se vor elabora un plan director și un PUD. În ceea ce privește posibilitățile maxime de ocupare a terenului, POT maxim este de 10%(numai pentru clădiri ce includ spații interioare de orice tip), iar CUT maxim este de 0,2.

Împotriva HCL 493/2014, reclamanta a formulat plângere prealabilă, la data de 02.03.2015, f. 50 -56, dos. …. , vol.I, solicitând revocarea parțială a acesteia și includerea terenului în zona RIM, prin adresa nr. xxxxx/43/217/29.04.2015 comunicându-se faptul că aceasta a fost respinsă

Reclamanta invocă faptul că în propunerile anterioare modificării PUG variantele aduse la cunoștința publicului vizau acest tip de regim tehnic, și nu s-a realizat o informare cu privire la încadrarea în categoria Vs, cu nerespectarea principiului transparenței decizionale în administrația publică, respectiv a principiului consultării și informării publicului.

Prin adresa nr. xxxxxx/101/11.09.2015 s-a comunicat reclamantei că imobilul – baza sportivă Record nu este înscris în Registrul local al spațiilor verzi, fiind încadrat ca și curți-construcții –

Din extrasele de la f. 11-13 vol.I, dos…. rezultă că în faza anterioară adoptării PUG pentru terenul din speță regimul tehnic era acela RIM, regim care viza și imobilele vecine.

Avizul de mediu nr. 4- NV6 a fost emis la data de 07.06.2012, f 27-37, vol.I, dos. …

Pârâta susținut că s-a menținut încadrarea de spațiu verde, nu este incident art. 18, alin. 9 din L 24/2007.

Textele legale relevante în speță sunt:

Art. 79 din L 69/2000 (1) Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului și cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desființate.

  (1 ) Prin excepție de la alin. (1), desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.

  (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și societăților comerciale care dețin active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului.

Art. 78 1   – (1) Autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și/sau instalații sportive sunt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare de funcționare .

  (2) Proprietarii bazelor sportive menționate la alin. (1) au obligația ca în termen de 60 de zile de la obținerea titlului de proprietate să urmeze procedura de înscriere în cartea funciară, cu mențiunea expresă că proprietatea este o bază sau o instalație sportivă.

Legea 24/2007

  Art. 17   – (1) Obligația organizării și conducerii registrelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale.

  (2) Registrul local al spațiilor verzi este un sistem informațional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spațiilor verzi conform indicilor de calitate și cantitate.

  (3) Registrele locale ale spațiilor verzi vor fi făcute publice și vor putea fi consultate la sediile autorităților administrației publice locale.

    Art. 18   – (1) Răspunderea pentru reducerea suprafețelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice centrale și locale, precum și tuturor persoanelor fizice și juridice.

  (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor privind spațiile verzi.

  (3) Înstrăinarea și atribuirea terenurilor cu spații verzi se efectuează în condițiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinației de spațiu verde.

  (4) Schimbarea destinației terenurilor înregistrate în registrul local al spațiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentațiilor de urbanism, aprobate conform legislației în vigoare.

  (5) Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi definite de prezenta lege.

  (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), este permisă schimbarea destinației spațiilor verzi în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, altele decât cele privind construcțiile locuințelor sociale, obiectivelor sociale de învățământ, sănătate, protecție și asistență socială, organizațiilor neguvernamentale, precum și administrației publice și autorităților judecătorești.

  (7) *)   Prin excepție de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spațiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități culturale, construcții ușoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru întreținere, dar numai în baza unei documentații de urbanism pentru întreaga suprafață a spațiului verde și cu obligația ca suprafața cumulată a acestor obiective să nu depășească 10% din suprafața totală a spațiului verde.

  (8) Prin excepție de la prevederile alin. (5), pepinierele care nu sunt proprietate publică, serele și terenurile amenajate ca grădini zoologice își pot schimba destinația, cu condiția transformării acestora în alte tipuri de spații verzi.

    (9)   Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu.

Din informarea Direcției de Urbanism  nr. xxxxxxxx/30.03.2015, f. 125 vol.I, reținem punctul de vedere al proiectantului , care este în sensul că „ terenurile în cauză sunt aferente unei baze sportive, Vs, , iar conform legii, nu își pot schimba destinația. Acestea au avut întotdeauna această destinație, au intrat ca atare în patrimoniul întreprinderii. Categoria de curți-construcții cuprinde o gama foarte largă de utilizări urbane, inclusiv parcuri, scuaruri, baze sportive.  Prevederea din L nr. 135/2014 se referă la destinația/ declararea viitoare a acestora ca spații verzi.

Din răspunsurile la interogatoriul încuviințat de instanță, în primul ciclu procesual reținem că pârâtul Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca a arătat că este real că în variantele publice privind actualizarea PUG , încadrarea urbanistică a imobilului a fost aceea de RIM ( întrebarea 2), documentația transmisă spre avizare Consiliului Județean Cluj viza forma cu încadrarea urbanistică în RIM. Încadrarea în UTR RIM a Bazei sportive Record s-a făcut din omisiunea proiectantului, eroarea a fost corectată la verificarea finală a documentației, anterior supunerii spre aprobare Consiliului Local. A mai arătat pârâtul că în vechiul PUG încadrarea e r a UTR V3a , iar aceasta nu poate fi modificată , având în vedere dispozițiile exprese ale OUG 114/2007 , ce modifică OUG 195/2005 în acest sens. În CF se menționează că destinația este de bază sportivă, prin urmare este incidentă interdicția legală din cuprinsul art. 79 din legea educației și sportului nr. 69/2000.

Cu privire la încălcarea principiului transparenței decizionale , Curtea de Apel a reținut în decizia de casare că reclamanta nu a invocat vreo vătămare care să rezulte din nerespectarea elementele de procedură , iar dacă a avut loc o astfel de încălcare a unor formalități procedurale, aceasta nu aduce atingere dreptului protejat de respectiva formalitate, Curtea reținând că, urmare a admiterii motivului de nelegalitate vizând aspecte procedurale, nu s-au analizat motivele ținând de cercetarea fondului cauzei.

În rejudecare, reclamanta a invocat faptul că aprobarea documentației de actualizare a PUG Cluj-Napoca  s-a făcut cu încălcarea prevederilor Avizului Consiliului Județean Cluj cu nr. 10/03.12.2014 , motiv pe care Tribunalul îl apreciază ca întemeiat.

Astfel, acest aviz  a fost emis ca element esențial de legalitate a propunerilor cuprinse în noul PUG al Municipiului Cluj-Napoca și confirmă poziționarea imobilului  în UTR-RIM, orice altă modificare ulterioară nefiind aplicabilă, contrar modului în care Consiliul Local a înțeles să reglementeze noul PUG.

Pârâtul a arătat că nu s-a întocmit o nouă variantă a documentației cu privire la acest teren, fiind vorba despre o eroare evidentă , doar s-a pus de acord documentația cu realitatea faptică și juridică, modificarea fiind adusă la cunoștința Consiliului Județean prin adresa nr. x..x/43/840 din 3.12.2015, când a comunicat toate modificările aduse PUG.

Pârâtul a precizat că nu s-a solicitat un nou aviz de mediu, iar avizul Consiliului Județean nu era obligatoriu ( întrebările 8, 15).

Or, potrivit prevederilor art. 22 alin. 2 lit. c din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul Consiliul județean, prin instituția arhitectului-șef al județului, asigură: „ (…) c) avizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului aparținând unităților administrativ-teritoriale din componența județului, conform anexei nr. 1” iar Anexa nr. 1 din lege, privind Categorii de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, Competențe de avizare și de aprobare a acestora dispune în mod expres că este necesară obținerea avizului Consiliului județean pentru planul urbanistic general la nivelul municipiilor .

Apoi, art. 64 alin. 2 din același act normativ prevede în mod expres că „ Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate fără avizele prevăzute de reglementările în vigoare sunt nule ”, iar art. 65 alin. 2 completează această prevedere legală în sensul că „ Documentațiile de amenajare a teritoriului si de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea și aprobarea acestora sunt nule ”.

Deși s-a solicitat un aviz (concretizat prin Avizul nr. 10 din 03.12.2014 al Consiliului Județean), ulterior, aprobarea documenta ției deja avizate nu a fost în sensul inițial, ci cu modificarea încadrării UTR aferent terenului reclamantei, ceea ce echivalează cu lipsa avizului în această privință. R emedierea deficientelor identificate in perioada implementării documentației nu se poate realiza altfel decât parcurgând  pro cedura specifică prevăzute de lege , în funcție de momentul identificării deficiențelor, în speța de față, anterior supunerii spre aprobare a unei documentații care nu mai corespundea cu cea avizată deja.

Analizând motivele de nelegalitate vizând fondul, Tribunalul apreciază că în speță nu poate fi justificat refuzul pârâtului de încadrare a terenului în RIM, pe interdicția din art. 79 din legea educației și sportului nr. 69/2000, deoarece prin încadrarea terenului nu modifică în același timp destinația complexului în întregul său, care este aceea de bază sportivă.

Pe de altă parte, sunt incidente dispozițiile art. Art. 78 1   – (1) Autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și/sau instalații sportive sunt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare de funcționare .

  (2) Proprietarii bazelor sportive menționate la alin. (1) au obligația ca în termen de 60 de zile de la obținerea titlului de proprietate să urmeze procedura de înscriere în cartea funciară, cu mențiunea expresă că proprietatea este o bază sau o instalație sportivă.

În cauză, în Cf s-a efectuat o asemenea mențiune, și anume că proprietatea este bază sportivă.

Tribunalul apreciază că încadrarea terenului în RIM nu echivalează cu desființarea bazei sportive, aceasta fiind o obligație legală pe care reclamanta este ținută a o respecta. Încadrarea terenului în acest regim tehnic îi conferă posibilitatea de a construi, conform acestor limitări, cu respectarea în același timp a destinației de bază sportivă, pe când încadrarea în Vs îi impune limitări considerabile și implicit posibilități reduse de modernizare.

Prin raportul de expertiză tehnică efectuat în rejudecare, f. 89-139, expertul a identificat terenul din litigiu, precizând faptul că în PUG 1999 acesta era încadrat în UTR V3a ( bază de agrement și parcuri de distracții) , iar prin PUG 2014 este încadrat în UTR Vs( zonă verde, cu rol de complex sportiv). Expertul a prezentat la fila 97-99 din dosar diferențele importante dintre încadrarea actuală a terenului și cea solicitată de reclamantă, aceea de RIM , și anume VS nu poate fi schimbat prin PUZ, indicii POT și CUT prezintă diferențe semnificative, iar regimul maxim de înălțime în cazul Vs este de 12 m , iar în cazul RIM de 25 m . Din documentarea făcută de expert rezultă că la nivelul mun Cluj-Napoca există alte baze sportive consacrate care sunt încadrate în alt UTR decât Vs, fără a se aprecia că se încalcă prevederile legislației specifice – stadionul municipal (UTR Is_A, Aqua Parc – UTR Uvt – f. 131-134, dos. rejudecare, anexe la raportul de expertiză).

De asemenea, expertul a arătat că la acest moment, indicii rezultați din ocuparea terenului cu cei impuși de regulamentul aferent Vs sunt depășiți, astfel că orice intenție de a investi determină desființarea semnificativă din activele existente , care constituie baza sportivă în sine. În aceste condiții, Tribunalul apreciază că, cel puțin parțial, dacă reclamanta ar dori să modernizeze actuala bază sportivă ( ceea ce se și impune, având în vedere planșele foto , f. 93-95, dos. rejudecare ) indirect, reclamanta nu va putea să își respecte obligația de a păstra baza sportivă existentă, pentru a se încadra în indicii POT și CUT.

Astfel cum am arătat deja, încadrarea terenului în RIM permite doar reconsiderarea ansamblului construit existent, dar în baza unor indicatori urbanistici supe riori celor atribuiți prin UTR V s, și care sunt derivați din legislația de mediu, și nu din obligativitatea menținerii bazei sportive. Pe de altă parte, astfel cum arată și expertul, la o analiză a indicatorilor de urbanism , rezultă că nu se poate realiza o bază sportivă sau de agrement modernă având POT maxim de 10% și CUT 0,2.

În ceea ce privește norma de spațiu verde, reglementată prin OUG 114/ 2007 , într -a devăr autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de 26 mp /locuitor, până la data de 31.12.2013, dar , din proiectul PUG 2014 rezultă că la nivelul mun. Cluj-Napoca aceasta era întrunită, fiind de 37,56 mp/locuitor. Prin urmare, nu se justifică încadrarea în Vs nici din acest punct de vedere, fiind respectate limitele minime prevăzute de legislația în domeniu.

Procedând la identificarea UTR în care este încadrat terenul , expertul a arătat că o parte din baza sportivă preexistentă constituie imobilul aflat în proprietatea reclamantei, și doar partea din baza sportivă ce constituie proprietatea reclamantei reprezintă UTR Vs, pentru restul bazei încadrarea urbanistică fiind în UTR RIM. În același timp, modul de ocupare efectivă a terenului cu construcțiile ce determină considerarea imobilului ca bază sportivă asigură indicatori urbanistici calculați conform informațiilor din extrasul Cf – POT 19,38 %, respectiv CUT 0,28, iar înălțimea existentă a clădirilor de P+2 , depășind limitele maxime prevăzute de PUG 2014 pentru UTR Vs. Condiționarea stabilită de legea nr. 69/2000 de a menține baza sportivă nu implică încadrarea urbanistică  într-o zonă funcțională pentru spații verzi, această concluzie a expertului fiind în acord cu opinia instanței enunțată anterior. De altfel, proiectantul PUG nu a procedat în mod similar în cazul altor structuri sportive, prin urmare nu există o justificare pentru regimul tehnic ales în ceea ce privește terenul din speță.

Concluzia finală a expertului este aceea că UTR RIM nu interzice utilizarea terenurilor pentru activități sportive sau de agrement, astfel că imobilul poate fi încadrat în acest UTR.

Potrivit art. 46 din L 350/2001 , (1) Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să își actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general în funcție de evoluția previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali și a necesităților locale.

Tribunalul reține că potrivit Anexei nr. 2 a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, unitatea teritorială de referință este subdiviziunea urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată de limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar.

Prin urmare, chiar dacă stabilirea modului de utilizare și a destinației terenurilor de pe raza unității administrativ-teritorială este prerogativa autorităților administrației publice locale, cărora le revine și obligația de a gestiona dezvoltarea municipiului în concordanță cu interesul public și cu principiul dezvoltării durabile, trebuie respectat și interesul privat al proprietarilor afectați în mod direct. Pe de altă parte, câtă vreme, pentru terenurile aflate în imediata vecinătate s-a recunoscut o încadrare în UTR RIM ( anexa 3 la raportul de expertiză, f. 109 dos. rejudecare) astfel cum solicită și reclamanta pentru terenul său, pârâtul nu au putut justifica necesitatea de ordin public, respectiv respectarea raportului de proporționalitate între interesul public și interesul privat, care să susțină încadrarea funcțională distinctă cu privire la terenul proprietatea reclamantei.

Chiar dacă, astfel cum susține pârâtul, propunerile anterioare de încadrare a terenului în UTR RIM nu au valoare obligatorie, până la adoptarea Hotărârii Consiliului Local, totuși nu se poate susține cu real temei că a fost o „evidentă” eroare materială , având totuși în vedere că sunt diferențe semnificative între cele două categorii de regimuri tehnice, și nu se poate justifica pe acest considerent încadrarea într-un alt regim tehnic.

În ceea ce privește argumentul pârâtului privind interdicția instituită prin legea 24/2007, Tribunalul reține că din informarea nr. 71/17.05.2016, care se regăsește la dosar, f. 111, dos. rejudecare, se face referire la art. 6 din această lege, însă acest articol a fost abrogat prin L 47/2012, prin urmare nu mai era în vigoare la data aprobării HCL 493, contestată parțial în cauză.

În ceea ce privește interdicția prev. de OUG 195/2005, aprobată prin L 265/2006, reținem că potrivit   Art. 71   – (1) Schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.

  (2) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută.

Art. 16 din legea 24/2007  prevede că (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să țină evidența spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative, prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări,   iar potrivit Art. 17   – (1) Obligația organizării și conducerii registrelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale.

  (2) Registrul local al spațiilor verzi este un sistem informațional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spațiilor verzi conform indicilor de calitate și cantitate.

  (3) Registrele locale ale spațiilor verzi vor fi făcute publice și vor putea fi consultate la sediile autorităților administrației publice locale, însă din înscrisurile existente la dosar – anexa 8 la raportul de expertiză, f. 139 A , rezultă că acest teren nu a fost înscris într-un asemenea registru.

Or, câtă vreme nici ulterior adoptării HCL 493/2014 ( la data emiterii adresei, 11.09.2015) terenul nu era înscris în registrul spațiilor verzi, rezultă că nici la data adoptării hotărârii contestate nu era  înscris în acest registru, prin urmare, nu este aplicabilă interdicția și sancțiunea prev. de art 71 din OUG 195/2005, aprobată prin L 265/2006 . Prin răspunsul la interogatoriu depus în dos. de rejudecare, f. 52, (suplimentul la interogatoriu se regăsește la f. 47), pârâtul a arătat că este real că registrul spațiilor verzi din mun. Cluj-Napoca a fost finalizat în anul 2011.

În aceeași adresă se arată că terenul este încadrat în categoria curți construcții.

Reclamanta la rândul său, s-a prevalat de art. 18, alin. (9) din L 24/2007 care prevede că : Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu, or, o asemenea procedură nu a fost demarată .

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul va dispune anularea în parte a Hotărârii nr. HCL 493/22.12.2014 emisă de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napcoa, în ceea ce privește încadrarea funcțională a terenului proprietatea reclamantei, situat în Cluj-Napoca, str. Onisifor Ghibu nr. 20 b, va obliga pârâtul la schimbarea încadrării funcționale a terenului din UTR Vs în UTR RIM.

Reținând culpa procesuală a pârâtului, emitentul HCL contestate, va dispune obligarea ac estuia la plata către reclamantă a sumei de 16.484 lei reprezentând cheltuieli parțiale de judecată – taxă de timbru – 150 lei ( f. 6A dos…. f. 6 dos. recurs), 4334 lei- onorariu expert f. 61, f 145 dos. rejudecare, 12.000 lei onorariu avocat, parțial.

În ceea ce privește onorariul de avocat, reținem că s-au depus la dosar dovezi – din care rezultă un onorariu de 13.662,09 lei ( 8115,86 lei și 5546,23 lei conform facturii 101/08.05.2017, f 146 și facturii 70/14.03.2018, f. 149, sume achitată prin OP nr 42 din 15.03.2018, f. 147, și OP nr 83 din 09.05.2017, f. 148 ) în recurs – 10.676,64 lei (factura nr.212/ 15.09.2016,f. 73, dosar recurs sumă achitată prin OP 184/28.09.2016, f. 74 și OP 198/20.10.2016, f.75 dosar recurs ), în total suma solicitată cu titlu de onorariu avocat fiind de 24.338,73 lei.

În aprecierea cuantumului onorariului, parte din cheltuielile de judecată ce urmează a fi suportate de către pârât, instanța are în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dific ultatea sau noutatea litigiului, având posibilitatea potrivit art 451 alin.2 NCPC de a reduce partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului. Partea care a câștigat procesul va putea obține restituirea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al acestora. Reținem și că p rin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus în sarcina părții care a pierdut procesul, instanța nu intervine în contractul de asistență judiciară și nu-l modifică, în sensul diminuării sumei convenite cu titlu de onorariu, ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală . Tribunalul va reduce cuantumul onorariului de avocat ce urmează a fi suportat de către pârât, la suma de 12 000 lei , apreciind că această sumă este una rezonabil a fi suportată de către pârât, reclamanta suportând diferența de onorariu plătită avocatului pe care a înțeles să îl aleagă la demararea prezentului demers judiciar.

Comments

comentarii

Lasă un răspuns