fbpx
Clinica Youness

În dosarul ”Ayahuasca” a apărut numele unui avocat cercetat, însă, în mod ciudat, nu s-a schimbat competența

În dosarul ”Ayahuasca” a apărut numele unui avocat din Baroul București, cercetat pentru aderarea la presupusul grup infracțional al lui Gelu Oltean și al Vanessei Youness, însă, în mod ciudat, nu s-a schimbat competența judecătorului de drepturi și libertăți care a prelungit măsurile preventive, ținând cont că avocații sunt judecați în primă instanță la Curtea de Apel. Tot Tribunalul a prelungit arestul preventiv, ceea ce atrage, potrivit avocatului Călin Budișan, nulitatea absolută a încheierii. Pare că la Brașov se merge într-o singură direcție în dosarul  instrumentat de doi procurori apropiați de Codruța Kovesi, cu care se știe că fostul șef DGIPI nu mai era în relații bune.

Informația privind avocatul cercetat apare în Ordonanța din data de 27 ianuarie 2020, prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale și a acțiunii penale față de Vanessa Youness, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de produse sau substanțe toxice, în procesul verbal din 27.01.2020, prin care s-a adus la cunoștința inculpatei  extinderea urmăririi penale și a acțiunii penale, în ordonanța din 7 februarie 2020, prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale și a acțiunii penale față de Gelu Oltean și  în procesul verbal din 07.02.2020, prin care s-a adus la cunoștința aceluiași inculpat extinderea urmăririi penale și a acțiunii penale. În toate aceste acte este scris următorul paragraf, din care am anonimizat numele celor două persoane, între care un avocat:

”Începând cu anul 2017 și până la data de 14.12.2019, YOUNESS AMAL VANESSA, OLTEAN GELU MARIN și LISHMAN THOMAS MOWBRAY, a inițiat o structură de crimă organizată, care a acționat în mod coordonat atât pe teritoriul României cât și pe teritoriul altor state (ex Spania, Olanda) după reguli bine stabilite, pentru o perioadă de timp mare, în scopul comiterii mai multor acțiuni grave privind operațiuni fără drept cu droguri, pentru a obține direct beneficii financiare consistente și indirect informații care i-au generat alte foloase materiale, iar după constituirea acestui grup de către participanții menționați, a cooptat și alte persoane (av. B. D., N.C., ș.a.), care au aderat în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost întemeiat grupul de crimă organizată, pentru a sprijini activitatea grupului prin contribuții de natură materială, intelectuală sau morală, în vederea asigurării desfășurării activităților ilicite, fiecare participant având rol prestabilit, cu o arie de activități bine stabilită pentru fiecare din membrii grupării.”

Există așadar la dosarul cauzei patru acte procesuale, în care organele de urmărire penală precizează în mod expres că la grup au aderat și alte persoane pentru a sprijini activitatea grupării, menționând nominal două persoane, din care una are calitatea de avocat.

Față de N.C. s-a dispus începerea urmăririi penale și s-a pus în mișcare acțiunea penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Avocatul a fost citat într-o zi la DIICOT Brașov, însă audierea a fost amânată pentru o dată ulterioară și nu a mai avut loc până astăzi.

”Potrivit celor reținute de chiar procurorul de caz, în actele procesuale amintite, reiese că în cauză s-ar desfășura cercetări cu privire la o persoană care are calitatea de avocat. Propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv a fost soluționată prin încheierea atacată de către judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Brașov.

Cât privește competența, potrivit art. 234 alin. 3 C.proc.pen., În cazul prevăzut la alin. (1), prelungirea arestării preventive poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea. Or, potrivit art. 38 alin. 1 lit. d C.proc.pen., infracţiunile săvârşite de avocaţi sunt judecate în primă instanță de către Curtea de Apel.

În aceste condiții, întrucât în cauză se efectuează cercetări față de o persoană care are calitatea de avocat, competent să soluționeze propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv era judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Brașov. Sancțiunea încălcării dispozițiilor privind competența cupă calitatea persoanei este nulitatea absolută, în acord cu dispozițiile art. 281 alin. 1 lit. b C.proc.pen.

Facem mențiunea că instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza se determină în funcţie de situaţia de fapt reţinută la data formulării propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv.

Este lipsit de importanță dacă în cauză s-a început urmărirea penală față de o persoană care atrage o competență personală sau cercetările se efectuează in rem. Competența personală trebuie raportată la starea de fapt cercetată, iar nu la persoanele care au calitatea de suspect.”, a explicat avocatul Călin Budișan.

În doctrina de specialitate (Mihai Udroiu, ș.a., Codul de procedură penală – Comentariu pe articole, Ediția 2, ed. CH Beck, București, 2017, p. 674, par. 2) s-a analizat această chestiune, discuția vizând stabilitea competenței judecătorului de drepturi și libertăți investit în materia supravegherii tehnice, însă raționamentul de aplică mutatis mutandis, susține avocatul Budișan.

În practică se pot ivi situaţii în care într-o cauză se începe urmărirea penală in rem existând unele indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii de către o persoană având o calitate ce atrage o competenţă personală (spre exemplu, un senator) în participaţie cu alte persoane care nu au o asemenea calitate, iar autorizarea supravegherii tehnice se solicită numai cu privire la participanţii fără calitate specială (spre exemplu, nu se cere interceptarea convorbirilor telefonice ale senatorului, întrucât nu este cunoscut numărul de apel utilizat de acesta). În doctrină (R. Slăvoiu, Protecţia penală a vieţii private, Ed. Universul Juridic Bucureşti, 2016, p. 263-264; M. Udroiu, Procedură penală. Partea generală, ed. 3, op. cit., 2016, p. 389 ) s-a arătat că în această situaţie, autorizarea trebuie dată de un judecător de la instanţa competentă in funcţie de criteriul personal, chiar dacă nu se solicită supravegherea celui care prin calitatea sa, a determinat competenţa acelei instanţe. Dispoziţiile art. 140 alin. (1) C.proc.pen. atribuie competenţa de a autoriza supravegherea tehnică judecătorului de drepturi şi libertăţi „de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza (s.n. in primă instanţă”, de unde rezultă că se va ţine seama de particularităţile întregii cauze penale, iar nu doar de calitatea persoanelor care urmează a fi supravegheate. în exemplul de mai sus, judecătorul de la ÎCCJ va dispune supravegherea, deşi aceasta nu îl vizează pe senator, se arată în lucrarea citată.

”Așadar, la momentul soluționării propunerii procurorului competența materială și personală a judecătorului de drepturi și libertăți este determinată de modul în care este prezentată starea de fapt în ansamblul ei în ordonanțele de începere/extindere/ urmăririi penale și/sau schimbare a încadrării juridice, dispuse până la acel moment în cauză. Atunci când starea de fapt descrisă relevă implicarea unor persoane cu calitate specială (avocat, executor judecătoresc, notar, senator, magistrați, etc.) referatul cu propunerea de prelungire a măsurii preventive va trebui înaintat spre soluționare Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul instanței căreia i se atribuie competența personală raportat la calitatea specială a persoanei.

Importantă sub acest aspect este și împrejurarea judecătorul de drepturi și libertăți a avut la dispoziție actele de procedură întocmite în dosarul de urmărire penală care atestau efectuarea de cercetări cu privire la persoane care aveau calitatea de avocat, fiind menționat acest aspect prin actele procesuale mai sus menționate.

Un argument definitoriu este acela că se pot imagina situații în care într-un dosar instrumentat de un Parchet de pe lângă o judecătorie apar probe cu privire la săvârșirea de infracțiuni de către un avocat, situație în care procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătorie nu are competența de a dispune începerea urmăririi penale, fiind necesar să decline competența către Parchetul Curții de Apel, pentru ca procurorul din cadrul Parchetului Curții să emită ordonanța de începere a urmăririi penale in personam. Prin urmare, declinarea competenței se dispune anterior începerii urmăririi penale in personam.

DIICOT este o structură din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, astfel că în cauză nu se impune declinarea competenței către altă structură de Parchet, însă, investirea judecătorului de drepturi și libertăți trebuie raportată la cercetările în concret desfășurate, indiferent de stadiul începerii urmăririi penale- in rem sau in personam.”, mai arată avocatul lui Gelu Oltean și al Vanessei Youness.

Avocatul a identificat o jurisprudență bogată în ce privește competența în cazul în care sunt cercetați și avocați sau notari.

Jurisprundență relevantă

Încheierea nr. 31 din 07.03.2016 pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București în dosar nr. 1613/2/2016.

Urmărirea penală în cauză se desfășura in rem, iar organul de urmărire penală a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București întrucât starea de fapt descrisă releva implicarea unui avocat

Încheierea nr. 87 din 15.11.2017 pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București în dosar nr. 8701/2/2017.

Urmărirea penală în cauză se desfășura in rem, iar organul de urmărire penală a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București întrucât starea de fapt descrisă releva implicarea unui avocat

Încheierea nr. 4 din 04.02.2015 pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Alba Iulia în dosar nr. 84/57/2015.

Urmărirea penală în cauză se desfășura in rem, iar organul de urmărire penală a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Alba-Iulia întrucât derularea firească a anchetei a furnizat date în legătură cu implicarea în activitatea infracțională a unor notari

Încheierea nr. 5 din 11.12.2015 pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj în dosar nr. 1405/33/2015.

Urmărirea penală în cauză se desfășura in rem, iar organul de urmărire penală a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Cluj întrucât starea de fapt descrisă releva implicarea unui judecător

Ordonanța din 30.08.2019 dispusă în dosar 80/D/P/2017 de către DIICOT – ST Cluj.

Prin această ordonanță s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire de grup infracțional și declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj căruia îi revine competența de soluționare a cauzei deoarece o parte dintre plângerile penale de la dosar vizează o persoană care fără a fi suspect sau inculpat avea calitatea de avocat.

Decizia civilă nr. 3 din 14.01.2013 pronunțată de ÎCCJ – Completul de 5 judecători în dosar nr. 6430/1/2012

Prin această hotărâre s-a reținut că în mod eronat procurorul GVG într-un dosar care se afla în faza de urmărire penală in rem a solicitat Tribunalului Bohor să dispună măsuri de supraveghere deși cunoștea că numitul DGI avea calitatea de notar care atrăgea competența Curții de Apel. Din această cauză, procurorul respectiv a fost exclus din magistratură pe motiv că a acționat cu rea-credință, căci a știut că respectivul este notar.

Încheierea penală 172 din 06.11.2018 pronunțată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj în dosar nr. 451/33/2018

Prin încheiere s-a admis plângerea împotriva soluției de clasare îndreptată în mod corect din punct de vedere al competenței personale raportat la calitatea de avocat a persoanei indicate în plângerea penală și s-a dispus completarea urmăririi penale aflate în etapa in rem. 

Răzbunarea lui Kovesi?

Nu se știe până acum de ce acest dosar cu inculpați din Cluj, București, Anglia și clinica percheziționată în județul Dâmbovița este în lucru la DIICOT Brașov.

Ziuanews.ro a dezvăluit că procurorul Marian Drilea de la DIICOT Brașov, care instrumnetează acum dosarul, a candidat recent pentru functia de procuror sef al Parchetului General, fiind sustinut de Kovesi direct. Procurorul Catalin Borcoman, care a fost pana recent seful DIICOT Brasov și a lucrat în dosar, pleaca la Bruxelles in echipa lui Kovesi, ca procuror european. In echipa de perchezitie de la Clinica din Stanesti unde era Gelu Oltean cu Afacerea “Ayahuasca” au fost exact procurorii Drilea, Borcoman, si – conform surselor Ziuanews – s-a tinut permanent legatura cu Codruta Kovesi, care avea un meci vechi cu Oltean, promitandu-i acestuia de fata cu martori in urma cu patru ani ca-l va aresta. Ea a incercat acest lucru in 2016, in faimosul dosar DGIPI, dosar care a fost inchis dupa plecarea ei din sistem in decembrie 2018, iar Florentina Mirica, procuroarea de caz, a fost data afara.

Tot Ziuanews scrie ca sunt persoane interesate  ca Gelu Oltean sa faca anumite denunturi in directiile Victor Ponta, Virgil Ardelean, Gabi Cretu, Lucian Pahontu, Emil Boc, Dacian Ciolos si altii. In acelasi timp, se incearca convingerea lui pentru a denunta la schimb cu o sentinta mai favorabila in final. De aici si implicarea publica a lui Traian Basescu, care a simtit miza.

Unul dintre judecatorii din completul de doi care a decis arestarea lui Gelu Oltean si apoi prelungirea arestului preventiv este Adrian Dicu, fost procuror DIICOT, coleg cu Drilea, Borcoman, Negoescu

Comments

comentarii

Lasă un răspuns

error: Conținut protejat. Contactați-ne la office@clujust.ro dacă vreți să preluați! Apăsați CTRL+P dacă vreți să printați pagina